Între 19 și 23 iunie, la Brixen (Tirolul de Sud, Italia), va avea loc cel de-al 58-lea Congres al FUEN – Uniunea Federală a Naționalităților Europene. La Congres sunt așteptați să participe în jur de 200 de delegați reprezentând cele peste 90 de organizații membre ale FUEN, acesta urmând să fie una dintre cele mai importante reuniuni din ultimii ani. FUEN este cea mai importantă organizație umbrelă reprezentativă a minorităților naționale istorice din Europa. Fondată la Paris în 1949, în același an cu Consiliul Europei, FUEN promovează identitatea, limba, cultura și drepturile comunităților minorităților istorice europene. De-a lungul activității sale și-a câștigat rolul de voce legitimă a minorităților în fața instituțiilor Uniunii Europene, a Consiliului Europei, dar și în fața ONU și a OSCE.
“Nu ești singur! Un milion de semnături pentru diversitate în Europa” – Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) pentru drepturile minoritățile naționale istorice va fi subiectul central al Congresului. Delegații vor putea lua la cunoștință conținutul ICE pentru drepturile minorităților naționale, care urmează să fie înaintată Comisiei Europene. De altfel, obiectivele ICE pentru drepturile minorităților naționale vor fi adoptată în cadrul Congresului de la Brixen și, cu acest prilej, inițiativa va fi lansată oficial într-un cadru festiv.
Ce este de fapt ICE, acest nou instrument democratic introdus în instrumentarul UE de către Tratatul de la Lisabona? La fel cum se întâmplă la nivelul statelor membre, unde un număr de cetățeni se poate adresa parlamentelor naționale, solicitând elaborarea unei legi într-un anumit domeniu, și la nivelul UE, un număr de cel puțin un milion de cetățeni europeni provenind din cel puțin șapte dintre statele membre se poate adresa Comisiei Europene, cerându-i acesteia adoptarea de acte legislative într-un domeniu sau altul. Condiția care trebuie îndeplinită este ca solicitarea să se refere la un domeniu în care UE are competențe. Parlamentul European, împreună cu Consiliul, au reglementat, printr-o dispoziție comună, în 2011, aspectele formale ce trebuie respectate de către cetățeni în formularea solicitării lor, iar ICE a devenit funcțională la 1 aprilie 2012.
Se vorbește mult despre deficitul democratic din UE. Cred că noul instrument este de natură să diminueze acest deficit. Cred că dreptul cetățeanului european de a se adresa în mod direct instituțiilor și de a le solicita reglementări într-un domeniu sau altul întărește UE, precum și relația UE cu proprii săi cetățeni.
Comunitatea maghiară din România, cu aproape 1,5 milioane de membri ai săi, este una dintre cele mai importante comunități naționale istorice din UE. În mod firesc, UDMR, reprezentantul legitim al acestei comunități, a decis să utilizeze noul instrument democratic european. De altfel, prin deputații săi europeni, UDMR a participat și la procesul de elaborare a cadrului de aplicare a ICE. În februarie 2011, cu ocazia Congresului de la Oradea, am adoptat un document programatic în care statuam obiectivul de a identifica parteneri europeni din rândul comunităților minoritare, de a elabora împreună cu aceștia un document conținând obiectivele privind protecția drepturilor minorităților naționale și de a lansa ICE pentru drepturile minorităților. Colaborarea cu FUEN, a cărei membru UDMR este de două decenii, a venit în mod natural, iar cel de-al treilea partener fondator al ICE pentru drepturile minorităților este nu întâmplător Partidul Popular din Tirolul de Sud, acesta fiind reprezentantul unei comunități care a reușit, împreună cu majoritatea, construirea unui model funcțional de autonomie recunoscut în Europa.
Ce dorim? Care sunt dezideratele comunităților minorităților naționale istorice din UE? Vorbim, bineînțeles, în cadrul ICE de acelea dintre dezideratele noastre, de acelea dintre obiectivele noastre, care sunt cuprinse în competențele UE. Credem că UE, în special Comisia Europeană ca inițiator de legislație și Parlamentul European ca for democratic ales direct, trebuie să facă mai mult decât face astăzi pentru a proteja minoritățile naționale istorice, pentru a se asigura că bogăția moștenirii culturale europene va fi salvgardată în respectul total al diversității culturale și lingvistice europene.
Credem că “uniți în diversitate” trebuie să fie mai mult decât un motto al UE și, în acest sens, legislația împotriva discriminării și prevederile care protejează drepturile persoanelor care aparțin minorităților pot și trebuie să fie consolidate. În domeniul combaterii excluziunii sociale și a discriminării, a promovării justiției sociale trebuie acționat mai hotărât pentru respectul și protecția minorităților.
UE trebuie să elimine dublul standard introdus prin criteriile de la Copenhaga prin care condițiile impuse țărilor care vor să adere al UE nu sunt aplicate și în cazul vechilor membri ai UE. Membrii fondatori trebuie să respecte aceleași criterii ca și statele care au aderat la UE după 1993. De asemenea, criteriile de la Copenhaga trebuie respectate și după aderarea la UE, nu doar în procesul de preaderare.
În domeniul multilingvismului, al educației și al culturii, credem că un plan de acțiune pentru protecția și promovarea diversității culturale și lingvistice în UE trebuie și poate fi întocmit de către Comisia Europeană. Dreptul de utilizare a limbilor regionale și minoritare în administrația și serviciile publice, în educație, în cultură, în domeniul judiciar, în media și în domeniul asistenței sociale și medicale sunt de maximă importanță pentru păstrarea identității minorităților.
Programele europene în domeniul educației, al culturii și al tineretului trebuie să fie accesibile și pentru minoritățile naționale. De foarte multe ori este vorba despre mici comunități pentru care accesul la programe trebuie să fie adaptat, asigurându-se astfel porți deschise pentru actorii interesați indiferent de mărimea acestora.
Același principiu este adevărat și în cazul fondurilor de coeziune și dezvoltare regională astfel încât acele regiuni în care minoritățile care trăiesc într-un număr însemnat să poată accesa programe croite pe specificul local și regional. Sprijinirea cercetării științifice și a inovării este o prioritate europeană, acestea fiind unele dintre soluțiile prin care vom putea răspunde provocărilor crizei economice și vom putea crea noi locuri de muncă. Considerăm că potențialul pe care minoritățile naționale îl pot juca în fortificarea regiunilor este nefolosit. Există multe regiuni în UE care și-au clădit succesul tocmai pe diversitatea culturală și lingvistică, iar aceste bune practici trebuie diseminate în întreaga UE.
Cadrul legislativ antidiscriminare trebuie să devină mai eficient. Acesta trebuie să asigure protecția tuturor, inclusiv a minorităților naționale împotriva discriminării de orice fel. În paralel cu lupta împotriva discriminării, cadrul legislativ trebuie să devină mai activ, eficient, în promovarea egalității de drepturi și egalității de șanse.
Fără a avea pretenția de a epuiza complet lista domeniilor în care UE și instituțiile sale pot juca un rol activ în protejarea minorităților naționale, trebuie specificat că există și prevederi cât se poate de concrete care pot fi de mare ajutor. Pentru a da un exemplu, reglementările în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală creează încă bariere în calea liberei circulații a serviciilor, bariere care lovesc în interesele acelor minorități care trăiesc în vecinătatea statelor în care ele constituie majoritatea. Accesul la cultură și la conținut audio-vizual în limba majorității statului vecin ar trebui asigurat minorităților care trăiesc de cealaltă parte a frontierei.
Iată o prezentare succintă a dezideratelor pe care minoritățile naționale europene vor să le promoveze prin ICE. Credem că acea solidaritate europeană pe care am construit-o sub umbrela FUEN va da roade, solidaritatea între comunități reduse numeric și altele mari; între minorități din nordul și sudul Europei, din vestul și estul continentului; între comunități naționale care sunt elemente constitutive ale statului pe teritoriul căruia trăiesc de secole și alte comunități care se definesc ca minorități lingvistice; între comunități recunoscute și respectate de către statul lor, care au reușit să construiască modele de autonomie culturală sau autonomie teritorială funcționale în condiții europene moderne, și alte comunități care nu beneficiază nici măcar de recunoașterea statului în care trăiesc. Credem că împreună vom reuși să strângem un milion de semnături de sprijin pentru obiectivele noastre. Credem că aceste obiective pot și trebuie să fie realizate împreună cu majoritatea în folos reciproc. Credem că cea mai mare bogăție a Europei este diversitatea acesteia și credem că o asemenea bogăție nu este doar declarativă, ea se poate măsura concret prin mai multă bunăstare, prin inovație sporită, prin locuri de muncă mai bune și mai sigure și în final prin mai multă prosperitate pentru toți cetățenii europeni. În aceste vremuri grele pentru UE, atunci când construcția europeană este atacată la temelia ei și când euroscepticismul și populismul pun în pericol un edificiu înălțat în mai bine de o jumătate de veac, noi, comunitățile minorităților naționale, suntem o bogăție pe care UE se poate baza, iar dezideratele noastre vin să întărească UE și să o ajute în construcția unui viitor mai bun.


Strasbourg, 13 iunie 2013