• IMM-urile doresc două lucruri – simplificare și debirocratizare, dar nu le vor avea
• Brexitul înseamnă o deplasare către mai multă complexitate și mai multă birocrație în relația bilaterală
• Guvernul britanic a decis să degradeze gradul diplomatic al reprezentanţei sale de la Bruxelles, de la gradul de ambasador la gradul trei – poate e umor britanic şi nu îl înţelegem noi
• La Bruxelles, suntem pregătiţi şi pentru bine, şi pentru rău. Sperăm să fie bine, dar ne pregătim şi pentru dificultăţi”

Tranziţia privind Brexitul nu s-a terminat, de-abia acum începe o nouă perioadă lungă și dificilă, a declarat Iuliu WINKLER, Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe, la conferinţa Brexit, organizată de Financial Intelligence.

Domnia sa a spus: “Formal, s-a terminat o perioadă de tranziție a Brexitului. Ştim cu toții că a existat o perioadă de tranziție care s-a terminat la 31 decembrie, iar începând din 1 ianuarie avem acordul care s-a încheiat în ultimul moment. Este vorba de un acord de cooperare și comerţ. Este un acord deosebit de complex. În mod real tranziția nu s-a terminat și de abia acum începe o nouă etapă de tranziție. Opinia mea este că va urma o tranziție lungă și dificilă.

Din punct de vedere economic şi comercial, Uniunea Europeană 27 este primul jucător global în domeniul comerțului cu bunuri. Regatul Unit este al cincilea jucător pe piața globală, după Uniunea Europeană, China, Statele Unite şi Japonia. Suntem importanţi unul pentru celălalt. Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Regatului Unit, 48% din comerțul britanic se îndreaptă către Uniunea Europeană. Din punct de vedere reciproc, Regatul Unite este pentru Uniunea Europeană al treilea partener comercial, după Statele Unite și China. Avem balanță pozitivă noi, Uniunea Europeană, în ceea ce privește comerțul cu bunuri. Este adevărat și pentru România, în mod particular, avem balanță pozitivă la comerțul cu servicii cu Regatul Unit de ani buni de zile. Este vorba de serviciile profesionale cu toate subramurile acestora, dar şi de turism, servicii financiare, telecomunicații și transport. Cât priveşte investițiile reciproce, investițiile Uniunii Europene în Regatul Unit sunt gigantice -1800 de miliarde euro, dar după 2016, după Referendumul de ieşire, aceste investiţii au scăzut anual.

Reciproc, investițiile britanice în Uniunea Europeană sunt de 1360 miliarde de euro, sunt foarte importante ca dimensiune. Ele au crescut după 2016, când s-a decis Brexitul. Această creștere este un semn evident al modului în care operatorii economici din Regatul Unit prevăd consecințele Brexitului.

Conform Institutului german de la Kiel, Brexitul se va concretiza între o pierdere de consum real al Uniunii Europene de 0,2 procente și o pierdere de consum real de 0,9 procente la nivelul Regatului Unit.

Departamentul Flandrei de comerț exterior spune că 0,38 la sută va fi scăderea de Produs Intern Brut cumulat al Uniunii Europene vizavi de 1,2% reducere a PIB-ului Marii Britanii. Acest institut estimează şi pierderea de locuri de muncă după Brexit. Astfel, se previzionează că vom avea aproape 280.000 de locuri de muncă pierdute în Uniunea Europeană ca urmare a Brexitului, vizavi de 140.000 de locuri de muncă pierdute în Marea Britanie.

Acestea sunt analize făcute în partea a doua a anului trecut, când aveam două opţiuni – un soft Brexit sau un hard-Brexit.

Actualul acord de comerț înseamnă o variantă de soft Brexit, iar analizele converg în a spune că Uniunea Europeană va pierde între 0,2 până la 0,4 procente din PIB-ul cumulat, vizavi de o pierdere de între 1 -1,2 procente la nivelul Marii Britanii.

Pentru noi este important să vedem cum se profilează teritorial această pierdere. Este mult prea devreme să facem analize, acestea pot fi făcute peste un an, atunci când procesele economice vor permite asemenea măsurători.

Poate că România va pierde locuri de muncă, dar poate că va câștiga ca urmarea Brexitului și asta este și în funcție de comportamentul mediului de afaceri din România, dar şi în funcție de deciziile guvernamentale care se vor lua.

În ceea ce priveşte pierderea de Produs Intern Brut, România ar putea câştiga. Nu este în situaţia câtorva ţări mici, cum ar fi Malta şi Luxembourg, foarte legate de Marea Britanie, şi care în mod categoric vor pierde.

Noi suntem încă deschiși în fața a două opțiuni – câștigul sau pierderea ca urmare a Brexitului.

În plus, ne aflăm în mijlocul crizei economice provocate de pandemie. Va fi foarte dificil de cuantificat ce câştigi sau pierzi de pe urma Brexitului faţă de ce câştigi sau pierzi de pe urma pandemiei. Vom avea nevoie de analize foarte atente.

Acest acord nu prelungeşte starea de membru al Uniunii Europene. Afară nu poate fi ca înăuntru. Acest lucru este evident.

Este clar că nu vom avea un comerţ fără pierderi, acel celebru «frictionless trade», despre care vorbea atât de mult premierul britanic. Nu va exista «friction less trade». Vom avea reguli diferite pentru produsele industriale, vom avea nevoie de certificarea produselor exportate, vom avea nevoie – și se aplică deja – de reguli pentru produse sanitare și fitosanitare. Contrulul SPS (produse sanitare și fitosanitare) este în vigoare și și vor exista și controale fizice la frontieră.

Serviciile financiare nu fac parte din acordul de comerț.

De asemenea, încetează recunoașterea automată a calificărilor profesionale.

Deci, Marea Britanie devine o țară terță cu tot ceea ce înseamnă acest lucru, care nu este pe piața unică a Uniunii Europene”.

• ”Aplicarea acordului Brexit se poate face doar dacă se construiește un sistem de guvernanță”

Acordul de parteneriat şi comerţ este un tratat international, spune Iuliu Winkler, explicând: “Aplicarea lui se poate face doar dacă se construiește un sistem de guvernanță, iar acest sistem de guvernaţă este prevăzut în textul acordului. Nașterea lui se întâmplă acum.

De fapt avem de a face cu trei acorduri diferite. Avem un acord a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană care este acordul de retragere din 2019.

Avem un protocol pentru Irlanda de Nord. Este foarte interesant de reţinut că Irlanda de Nord, mai mult sau mai puțin, rămâne partea a pieței unice a Uniunii Europene, nu în integralitate, dar din anumite puncte de vedere. Granița fizică este între cele două insule. Nu este pe insula irlandeză datorită nevoii de a menține acel acord de Vinerea Mare (Good Friday Agreement) care a adus pacea în Irlanda de Nord.

În al treilea rând avem acordul de comerț și cooperare, care prevede nu mai puțin de 19 comitete specializate pentru a putea fi aplicat și pentru asigura guvernanța acordului.

În ceea ce privește comerțul, vom avea un comitet specializat pentru comerțul cu bunuri, unul pentru cooperare vamală, unul pentru comerţul cu servicii și unul pentru investiții, altul pentru achiziții publice, pentru competiția echitabilă (așa numitul level playing field) și în fine un comitet pentru dreptul de proprietate intelectuală.

De asemenea, avem o serie de comitete în domeniul conectivității și al sustenabilității, comitet pentru transport, altul pentru energie și climă, altul pentru pescuit, altul pentru coordonarea sistemelor de securitate socială și altul pentru programele Uniunii Europene.

În fine, vom avea alte comitete pentru drepturi fundamentale, pentru securitatea cetățenilor și pentru schimbul pe date și un comitet de acțiune împotriva spălării banilor. Majoritatea acestor comitete au relevanță şi în domeniul comercial.

Noi, în Parlamentul European, am refuzat să dăm un acord automat în ultima zi a anului trecut. Au fost voci care au cerut o sesiune extraordinară a Parlamentului European pentru acest lucru, însă noi am refuzat tocmai pentru motivele clarificării sistemului de guvernanță.

Parlamentul european are competența de a superviza acest sistem de guvernanţă cel puțin în ceea ce privește informarea permanentă pe care Comisia Europeană este datoare să ne-o asigure.

Noi trebuie ca până pe 28 februarie să ratificăm acest acordul. Parlamentul Eeuropean nu poate face amendamente în textul acordului, el este final, dar noi putem să spunem da sau nu. Eu sunt destul de sigur că vom spune da, dar nu știu dacă vom face acest lucru până în 28 februarie pentru că nu cred că putem termina analiza documentului –

este vorba de 1.300 de pagini. Nu este un acord simplu și cu siguranță că alături de ratificare – pe care eu o prevăd pozitivă şi mediul de afaceri din Europa ne cere să ratificăm acest acord – vom pune şi acele condiţii care vor menține Parlamentul European implicat în tot ceea ce se întâmplă.

Dacă nu îl vom termina de analizat, atunci sigur se va găsi soluția legală pentru a-l ratifica în a doua săptămână din martie, atunci când vom avea o sesiune plenară”.

• Ajutor pentru IMM-uri

Marile companii au puterea de a avea expertiza legală și expertiza tehnică suficiente pentru a înțelege noile prevederi în domeniul autorizațiilor, din domeniul TVA, al regulilor vamale și altele, însă avem nevoie de susținere pentru companiile mici și mijlocii care nu pot să facă toate aceste lucruri singure, spune europarlamentarul.

Domnia sa a expus trei idei importante pentru IMM-uri:

1. Vom solicita Comisiei Europene să vină cu sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii. Platforma Access2Markets – care s-a deschis acum vreo două luni de zile – oferă informație pentru IMM-uri, este o platformă multilingvă pentru că nu este sigur că o întreprindere mică – nu neapărat din România – ştie atât de bine limba engleză pentru a înţelege chestiunile tehnice, foarte specific. Aceste informaţii trebuie să fie traduse şi în limba maternă ca să le înțeleagă şi contabilul sau expertul financiar al unei IMM.
2. O altă chestiune este aceea a expertizei de specialitate. Aici cred că se naște o nouă profesie şi anume aceea de expert pe relațiile cu Marea Britanie. Este vorba de relații legale, legislative, juridice, dar și relații comerciale sau de tehnologia comerţului exterior.
3. Pe al treilea loc este rolul Guvernului României. Dacă vă uitați pe site-urile Ministerului Muncii şi al Ministerului Economiei, la departamentul comerțului exterior, veţi vedea informații legate de noua situație după Brexit. Aceste informații trebuie să fie mai multe, mai clare și să ajute întreprinderile mici și mijlocii.

Cu siguranță, IMM-urile doresc două lucruri – simplificare și debirocratizare, a mai declarat domnul Winkler, precizând: “Vă spun că nu le vor avea. Brexitul înseamnă o deplasare către mai multă complexitate și mai multă birocrație în relația bilaterală. Aceasta este o realitate, este prima dată în istoria Uniunii Europene când un acord comercial nu înseamnă să ai două părți distanțate pe care doreşti să le armonizezi, ci înseamnă de fapt că ai avut două părți care pleacă din același loc și una doreşte să se distanțeze, să intre în divergență cu Uniunea Europeană”.

• Un semn negativ din partea Marii Britanii

Un semn a ceea ce urmează să vină -şi este un semn negativ – a fost dat zilele trecute când guvernul britanic a decis să degradeze gradul diplomatic al reprezentanţei sale de la Bruxelles, de la gradul de ambasador, gradul 4 – cel mai înalt din serviciul extern britanic – la gradul trei – care înseamnă instituţii multilaterale/internaţionale, a mai spus domnul Winkler.

Domnia sa a adăugat: „Poate că este umor britanic şi nu îl înţelegem noi la Bruxelles prea bine, poate că este semnul a ceea ce urmează să se întâmple, dar este o chestiune care în diplomaţie înseamnă, evident, reciprocitate – deci categoric măsuri pe linie diplomatică vor fi luate de la Bruxelles în numele Uniunii Europene. Este o chestiune care putea fi evitată.

142 de ţări ale globului recunosc Uniunea Europeană ca pe oricare stat național. Este greu de înţeles de ce ambasadorul Marii Britanii la Washington rămâne cu un grad mai înalt decît ambasadorul britanic la UE.

La Bruxelles, suntem pregătiţi şi pentru bine, şi pentru rău. Sperăm să fie bine, dar ne pregătim şi pentru dificultăţi”.

Articol publicat în www.financialintelligence.ro, http://bit.ly/3rBcy1Q