Instabilitate și criză structurală în Europa

În urmă cu un an, alegătorii au decis că reprezentanții UDMR trebuie să-și continue munca în Parlamentul European (PE). Ei au înțeles că pentru a avea o comunitate puternică acasă trebuie ca interesele să le fie reprezentate în legislativul european.

Grupul Partidului Popular European (PPE), din care face parte și UDMR, este în continuare cel mai mare din PE. La un an după alegerile europene din 25 mai 2014, realitatea politică din PE ne arată că PPE a rămas principalul grup responsabil și devotat față de valorile părinților fondatori ai UE deși se află sub o presiune crescândă a extremei drepte și a celei stângi care de multe ori se situează pe poziții similare.
Activitatea noului legislativ a debutat pe un fond economic, politic și social marcat de tensiuni extreme. Ieșirea din criză s-a dovedit a fi extrem de anevoioasă. Reluarea creșterii economice, din păcate, s-a realizat fără crearea de locuri de muncă mai ales pentru tineri. Șomajul mai ales în rândul tinerilor între 15 și 25 de ani a atins cote alarmante. 

Pe acest fond economic și social fragil, UE a ajuns să se confrunte cu o serie întreagă de crize, cum este cea provocată de valul nemaiîntâlnit vreodată în istoria modernă de emigranți în special din zonele de conflict armat; atacurile și amenințările teroriste din partea ISIL; criza provocată de Rusia la granițele estice ale Uniunii. UE se confruntă, de asemenea, cu criza structurală din Grecia, care amenință stabilitatea zonei euro și atentează chiar la viitorul proiectului european. O altă provocare serioasă pentru UE o reprezintă presiunea exercitată de Marea Britanie, care dorește să-și impună unilateral pretențiile la Bruxelles pentru a rămâne stat membru.
Am considerat că anul 2014 poate și trebuie să fie anul unui nou început pentru UE. Acest nou început este caracterizat de o volatilitate extremă, de instabilitate și de semne clare ale unei crize structurale. Toate aceste probleme își pot găsi rezolvarea doar printr-o manifestare efectivă a solidarității europene. Izolaționismul și protecționismul intern sunt atitudini care nu oferă soluții pe termen lung pentru prosperitatea și stabilitatea statelor membre. Sunt convins de faptul că uniunea politică este răspunsul corect la toate aceste crize și reprezintă viitorul pentru România și pentru comunitatea maghiară.

O nouă dinamică a muncii în INTA

Am continuat munca, începută în 2007, în Comisia de Comerț Internațional (INTA) a PE. Am fost ales vicepreședinte al acestei comisii. De asemenea, am fost desemnat coordonatorul Grupului de Monitorizare a Relațiilor cu China în INTA și raportor PPE în INTA pentru Republica Moldova.
Ritmul și volumul muncii în INTA s-au intensificat considerabil de la preluarea noului mandat.  La ora actuală, UE este implicată în mai multe procese de negociere a unor acorduri comerciale bilaterale sau de investiții, printre care TTIP se bucură de cea mai mare atenție din partea opiniei publice.  O parte din activitatea mea din INTA s-a concentrat în anul care a trecut pe dosarul “mineralelor de conflict”. Acesta este un raport care a adus în atenția PE un subiect controversat și delicat, și anume identificarea unor măsuri eficiente la nivelul UE care să ducă la ruperea legăturii dintre extragerea și comercializarea resurselor mineralelor și finanțarea grupărilor armate care acționează în diverse zone pe glob, în special în Africa.

Dezvoltarea regională și Politica de coeziune

Încă de la preluarea primului mandat de deputat european, am activat în Comisia de Dezvoltare Regională (REGI) a PE, care este responsabilă de dezvoltarea regională și de politica de coeziune a Uniunii. În perioada 2014-2020,  România va gestiona șase programe operaționale cărora le-au fost alocate 23 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune. Mai mult de jumătate din această sumă, adică puțin peste 15 miliarde de euro, ar trebui să sprijine proiectele menite să ducă la dezvoltarea și prosperitatea regiunilor și implicit a comunităților locale. Din păcate, perioada de planificare bugetară 2007-2013 este un eșec pentru România, pentru că din finanțările UE aferente acestei perioade vom pierde între 6 și 8 miliarde de euro. Ne străduim, la Bruxelles, ca perioada 2014-2020 să fie mai bună pentru țara noastră din punct de vedere al absorbției de fonduri europene, deși semnele pregătirii nu sunt deloc de bun augur. UDMR a făcut eforturi în vederea îmbunătățirii absorbției fondurilor europene și a elaborat “Transilvania 2020”, care reprezintă viziunea noastră cu privire la dezvoltarea Transilvaniei și a comunității maghiare în următori șapte ani. Din păcate, doar câteva dintre propunerile noastre au fost incluse în planurile României cu privire la atragerea de fonduri europene.

În REGI am contribuit cu amendamente la rapoartele care au vizat fondurile structurale și de investiții, dar și Fondul European pentru Investiții Strategice. Am depus amendamente care să vină în sprijinul accesului IMM-urilor la oportunitățile generate de creșterea durabilă.  

Sprijinirea sectorului IMM a rămas o prioritate

Odată cu preluarea noului mandat de deputat european mi-am continuat activitatea în calitate de vicepreședinte al SME Europe.  Aceasta este asociația de lobby pentru sectorul IMM a Grupului PPE din PE, iar UDMR este membru fondator al acestei organizații. În anul care s-a scurs, sub patronajul SME Europe au avut loc conferințe în cadrul cărora participanții au dezbătut subiecte de interes pentru sectorul IMM, de la cel referitor la necesitatea reindustrializării până la politicile legate de competiție în UE. De fiecare dată, participanții au încercat să găsească soluții la problemele ridicate de întreprinderile mici și mijlocii pe care să le aducă în dezbaterea mai amplă europeană.

Intergrupul pentru Minorități Naționale

Și în această legislatură am reușit, după eforturi consistente, reînființarea Intergrupului pentru Minorități Tradiționale, Comunități și Limbi Naționale. Acest grup de lucru, înființat și alcătuit de deputați europeni care fac parte din comunități ale minorităților naționale din diverse state membre, va continua să aducă în atenția membrilor PE problemele cu care se confruntă minoritățile naționale și lingvistice în statele membre ale UE.
În aprilie 2015, la Strasbourg, la invitația Intergrupului, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat situația curentă a comunității maghiare din România, accentul fiind pus pe cazul Mikó. Discuțiile din cadrul Intergrupului au relevat faptul că, în ultima perioadă, s-au înregistrat regrese în privința respectării drepturilor minorităților etnice. Această tendință, din păcate, se manifestă și în cazul minorității maghiare din România. În mod consecvent UDMR va continua să meargă pe calea dialogului politic și interetnic acasă și în Europa.
Colaborarea dintre Intergrup și Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN) se află într-un proces de consolidare. Președintele FUEN, Hans Heinrich Hansen, a fost invitat să prezinte în fața deputaților europeni membri ai Intergrupului concluziile lucrărilor ultimului congres al acestei organizații care s-a desfășurat în Grecia.

Europa este a tinerilor

Convins de faptul că doar lucrând pentru tineri, lucrezi cu adevărat pentru viitorul comunității tale, colaborez cu organizația tinerilor maghiari din Transilvania – MIÉRT și cu YEPP – organizația de tineret a PPE, și le sprijin inițiativele. În colaborare cu MIÉRT am continuat programul de stagiaturi în cadrul biroului parlamentar de la Bruxelles. De la preluarea mandatului, am sprijinit un număr de 163 de tineri, elevi și studenți, să viziteze PE.

Tinerii, dar mai ales problemele lor, în contextul în care această categorie de vârstă s-a dovedit a fi cea mai vulnerabilă în fața crizei economice, au rămas unul dintre subiectele cele mai importante ale  activității mele politice.

Încă de la lansare, am arătat cât este de importantă implementarea eficientă a inițiativei “Garanția pentru tineret” finanțată din bani europeni  și care își propune să combată șomajul în rândul tinerilor.
Cu prilejul votului pentru rezoluția referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor am vorbit despre nevoia de racordare a sistemelor educaționale la realitățile și perspectivele pieței muncii. Am reamintit faptul că, în luna mai 2014, peste 5.000 de tineri reuniți în cadrul “EYE 2014” la Strasbourg și-au adunat propunerile într-un document intitulat “Idei pentru o Europă mai bună”.  La acest document și-au adus contribuția și 50 de tineri maghiari din Transilvania pe care i-am sprijinit să participe la acest eveniment.

UDMR de 25 de ani în slujba comunității

Împlinirea a 25 de ani de la fondarea UDMR a prilejuit o serie întreagă de acțiuni aniversare, dar a constituit și prilejul bilanțului realist și critic al rezultatelor de până acum. Avem nevoie de o redefinire a instrumentelor pe care le folosim, a politicilor publice pe care le promovăm în contextul reafirmării clare a valorilor noastre care sunt neschimbate de 25 de ani.

Am coordonat munca în cadrul Consiliului Economic al UDMR, for care a pregătit Rezoluția privind evoluțiile economice, monetare și fiscale, care a fost adoptată la cel de-al 12-lea Congres al Uniunii care a avut loc la Cluj. În acest document, UDMR pledează pentru o reformă urgentă a administrației fiscale, pentru acordarea unui sprijin eficient pentru sectorul IMM, pentru eficientizarea și extinderea la nivel național a Sistemului Garanțiilor pentru Tineret. Uniunea se mai pronunță pentru dezbaterea și adoptarea, în Parlamentul României, a unei legi privind strategia energetică națională, dar și a unui cadru juridic modern, precum și o strategie privind resursele minerale. În același document, UDMR își reafirmă susținerea pentru aderarea la zona euro.

O parte însemnată din activitatea mea de acasă a fost dedicată, ca și până acum, comunităților szórvány*, precum și Organizației Județene UDMR Hunedoara. Am sprijinit proiectele organizației de femei care devine o componentă din ce în ce mai activă în viața UDMR.

Am participat la conferințe și dezbateri în care dialogul cu organizațiile și asociațiile profesionale s-a concretizat printr-un schimb valoros de idei și informații pentru activitatea mea în PE, dar și în UDMR.  
Responsabilitățile asumate de UDMR în activitatea sa de reprezentare, apărare și promovare a intereselor legitime ale comunității maghiare din Transilvania, cea mai mare comunitate etnică din Europa, pot fi îndeplinite doar în măsura în care reprezentarea acesteia este asigurată la toate cele trei niveluri: în administrația locală, în Parlamentul României și în legislativul european.

*Comunităþile szórvány din Transilvania sunt acele comunităþi maghiare a căror pondere demografică în unităþile administrativ-teritoriale în care acestea trăiesc nu depăºeºte 10%. Se mai foloseºte noþiunea de “diasporă internă” pentru a desemna aceste comunităþi, însă, această traducere este inexactă pentru că diaspora presupune formarea unor comunităþi prin emigraþie, iar comunităþile transilvănene maghiare din szórvány trăiesc pe pământul lor natal de generaþii, realităþile demografice fiind cele care le imprimă specificul.

Bruxelles, 1 iulie 2015