DRUMUL SPRE VIITOR: tranziția verde și digitală a UE

Descarca PDF

Activitatea mea în Parlamentul European și acasă în sesiunea 2021-2022

Dear Friends,

Since the 24th of February we live in a new reality. Russia’s war of aggression against Ukraine, has radically impacted the present and will fundamentally change our future. Ukraine has become the frontline of our freedom, in a fight against Vladimir Putin’s imperial ambitions and war crimes.

The EU’s reaction has been strong and decisive, with the Russian economy quickly isolated, its leadership sanctioned, significant defensive military support for the Ukrainian army and our solidarity for the refugees is widespread all over Europe. I have called this our Kyiv moment, a moment of European strength and solidarity. A moment that redefines what it means to live in freedom.

That is why, in the EPP Group we have strongly supported to grant Ukraine the candidate status it needs, it has fought for and it deserves. A partnership that will be as beneficial to Ukraine as it will to the rest of Europe. We know the journey towards membership will be a long one, we know the path will not be easy, but we know it is possible.

While all of our work is overshadowed by the Russian war in Ukraine, we all feel the economic outlook has changed. The threat of recession is again at our door. Inflation has pushed the cost of living to levels not seen for a very long time. People ask themselves, how can I pay my electricity bills, my groceries and can I afford holidays this year? It is a key concern we must take into account with everything we do at a European level.

This explains our motivation around the important climate file, ”Fit for 55”. We fully support the Co2 reduction goal of -55% by 2030, but we refuse to do that at the expense of tens of thousands of jobs in Europe. We want our climate policy to be a market based, driver of innovation and jobs to support this enormous transition. This means we need to work with companies and our industry, not against them, to avoid them becoming collateral damage of green and socialist ideological climate proposals.

Crisis times are EPP times. As very often in our history, we are living up to the seriousness of the times. We continue to work in the interest of a stronger Europe of the people and for the people in the months and years to come.

Manfred Weber

Chairman of the EPP Group

 

Sesiunea Parlamentului European care a început în septembrie 2021 s-a derulat într-un context european și global extrem de dificil caracterizat prin volatilitate, apariția unor noi provocări de ordin economic și politic, dar și prin evoluții spectaculoase la nivel european. Uniunea Europeană se află într-un proces de transformare profundă dictată de nevoia de a răspunde la noi și noi provocări.

În mod simultan, trei crize lovesc Europa și întregul mapamond, suprapunându-se una peste cealaltă.

În anul 2019, Parlamentul European s-a alăturat altor parlamente care au declarat starea de criză climatică. Efectele schimbărilor climatice sunt de necontestat, deja ele își fac simțită prezența și în țara noastră. Ca răspuns la această provocare, Uniunea Europeană a formulat obiectivul decarbonării economiilor și pe cel al reducerii emisiilor cu efect de seră. A fost formulat Pactul verde – Green Deal și am dezbătut și adoptat legea climatică a Uniunii Europene.

În scurtă vreme, a urma criza globală indusă de pandemia de coronavirus. În vara anului 2020, au apărut situații de coșmar pe care nimeni nu le-a prevăzut cu doar câteva luni în urmă: oprirea cvasi-totală a economiilor, sistarea transporturilor și consecințe economice negative imediate. A trebuit să răspundem și la această provocare, iar reacția Uniunii a fost aceea de a formula Planul Next GenerationEU concretizat în fiecare țară prin planurile naționale de redresare și reziliență. Sfârșitul anului 2021 ne aducea și nouă, României, aprobarea PNRR  și primii pași ai implementării.

Următoarea criză nu a întârziat prea mult. În 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina și a  declanșat războiul ale cărui consecințe le resimțim cu toții, mai puternic în Europa, dar, într-o oarecare măsură, pe toate continentele și în toate țările lumii.

În acest context, s-a derulat dezbaterea pachetului legislativ ”Fit for55” propus de Comisia Europeană în iulie 2021, adică înainte de războiul din Ucraina, dar pe care îl adoptăm acum în 2022, încercând să îl adaptăm la noile realități.

Viața politică din România a fost marcată în anul 2021 de o criză guvernamentală prelungită care adus la formarea guvernului de coaliție, PSD-PNL-UDMR. Uniunea și-a asumat rolul de partener în coaliția de guvernământ, conștientă fiind de răspunderea enormă care vine odată cu această asumare politică. Prioritățile noastre sunt aceleași la nivelul administrațiilor locale, al acțiunii guvernamentale și la nivelul europarlamentarilor. Ne dorim să contribuim la implementarea unor măsuri eficiente care să contribuie la soluționarea crizelor, dar, în același timp, să protejeze populația, familiile, fermierii și IMM-urile.

În Parlamentul European, mi-am propus să caut echilibrul dintre trei priorități: asigurarea competitivității economiilor, a securității energetice și a măsurilor de decarbonare a economiei. Am lucrat cu convingerea că dubla tranziție, digitală și verde, trebuie să fie echitabilă. În caz contrar, vom pierde încrederea și sprijinul cetățenilor pentru politicile europene.

Am continuat activitatea în domenii importante cum sunt tineretul, comunitățile locale, interesele minorităților naționale, promovarea diversității culturale și lingvistice și promovarea comerțului internațional bazat pe reguli.

UDMR, partener în coaliția de guvernare

UDMR a intrat, încă de anul trecut, într-o perioadă de activitate intensă, fiind preocupată atât de provocările guvernării, de soluțiile pentru depășirea efectelor crizelor suprapuse la nivel național, cât și de cele legate de dezvoltarea comunității noastre.

În august 2021, am inițiat o consultare în cadrul Consiliului Economic al UDMR în care am dezbătut și am creionat, în perspectiva Congresului UDMR care s-a desfășurat, în septembrie, la Târgu-Mureș, viziunea noastră cu privire la provocările demografice, la relaxarea economiei, dar și la tranziția verde și digitală, absorbția fondurilor europene, la agricultură, la dezvoltarea regională.

În aprilie 2022, după realizarea în cadrul Consiliului Economic al UDMR a unei noi serii de consultări, am elaborat un document cu propuneri de abordare a crizei economice cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina.

Agricultura și dezvoltarea rurală sunt o preocupare permanentă a UDMR. În aprilie 2022, sub egida Grupului PPE am organizat pentru consilierii agricoli grupați în Asociația Pro Agricultura, în județul Alba, o conferință de informare cu privire la noua Politică Agricolă Comună. A fost un bun prilej de a afla noi informații și despre programul Hungaricum.

Tot în luna aprilie a acestui an, sub egida Grupului PPE, am organizat, la Bruxelles, în Parlamentul European, seminarul ”CAPfuture – Măsuri de informare pentru o alimentație sănătoasă și de calitate” la care au participat fermieri și reprezentanți ai Consiliului Județean Harghita. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Consiliul Județean Harghita. Reuniunea s-a dovedit a fi un excelent cadru pentru diseminarea de informații europene importante pentru fermierii din Ținutul Secuiesc, din Transilvania, dar și pentru discuții deschise.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană CE, a fost un subiect intens dezbătut începând din vara anului trecut. Din Parlamentul European, dar și de acasă, m-am străduit să sprijin, prin toate instrumentele care mi-au stat la dispoziție, o cât mai bună înțelegere a șansei pe care o avem ca stat membru prin utilizarea eficientă a celor 29,9 miliarde de euro alocate prin PNRR. Componenta cea mai importantă din pachetul de proiecte este alocată infrastructurii de transport cu finanțări de peste 7 miliarde de euro, iar peste 800 de milioane de euro pot susține dezvoltarea de noi surse de energie, alte 2,7 miliarde putând fi folosite pentru renovarea și reabilitarea energetică a unui număr important de clădiri publice, inclusiv școli, spitale și sedii ale instituțiilor.

Am susținut Programul ”Anghel Saligny” propus de UDMR, care a fost  gândit pentru a ajuta autoritățile locale, cu precădere pe cele din mediul rural, pentru a se conecta, prin infrastructură, la secolul 21.

 Cultură, educație, identitate

În luna septembrie a anului trecut, ne-am bucurat pentru faptul că am putut organiza, după doi ani de întrerupere din cauza pandemiei, manifestări cu public în cadrul Zilelor Maghiare din județul Hunedoara ajunse la cea de-a 12-a ediție.

Am sărbătorit Ziua Szorvány – Ziua Comunităților Maghiare Dispersate printr-o conferință pe care am organizat-o on-line în 13 noiembrie. Evenimentele și întâlnirile organizate cu ocazia acestei zile au o dublă semnificație: ele oferă o ocazie de reflecție și o oportunitate de planificare. Trebuie să avem o grijă specială pentru comunitățile maghiare care trăiesc în minoritate absolută.

Numărul din decembrie 2021 al publicației Hunyad Megyei Hírmondó a apărut cu un conținut reînnoit și cu informații adaptate nevoilor comunității maghiare din județul Hunedoara. Noul Hírmondó a apărut ca urmare a consultării lansate cu privire la comunicarea UDMR în comunitatea noastră.

În luna ianuarie 2022, reprezentanții organizațiilor UDMR din comunitățile maghiare s-au reunit în cadrul unei videoconferințe în cadrul căreia am discutat despre priorități și proiecte. Cu acest prilej, am decis ca Ziua Szorvány – Ziua Comunităților Maghiare Dispersate să fie celebrată în noiembrie 2022 la Aiud, unde Colegiul ”Bethlen Gábor” va sărbători 400 de ani de la înființare.

Am sprijinit organizarea, în aprilie 2022, la Liceul ”Téglás Gábor” din Deva, a unei prime reuniuni a dascălilor din comunitățile maghiare dispersate. Scopul acesteia a fost identificarea celor mai bune căi pentru o colaborare mai strânsă care să ducă, pe termen lung, la împărtășirea de bune practici astfel încât să avem un act didactic de cea mai bună calitate și să putem prin educație să ne conservăm în timp cultura și identitatea.

Am continuat activitatea de susținere a intereselor comunităților minorităților naționale și lingvistice. În cadrul Adunării Politice a PPE din luna iunie a anului trecut declarat că partidele membre ale PPE trebuie să asculte și vocea cetățenilor europeni care aparțin comunităților minorităților naționale și lingvistice și că PPE trebuie să sprijine înfăptuirea aspirațiilor minorităților naționale din statele membre ale UE.

Anul European al Tineretului

Tinerii s-au confruntat cu mari dificultăți pe parcursul pandemiei, fiind una dintre categoriile cele mai grav afectate. În decembrie anul trecut, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au decis să dedice tineretului anul 2022. Pe parcursul întregului an sunt organizate conferințe, evenimente, activități la nivel european și național care au în prim-planul tineretul. Anul European al Tineretului înseamnă o șansă pentru tinerii din România de a înțelege mai bine ce oportunități și ce beneficii au datorită apartenenței noastre la UE.

În luna octombrie 2021, am întâmpinat delegația Organizației Tinerilor Maghiari din Cluj – KIFOR care a participat la EYE2021 la sediul Parlamentului European din Strasbourg.

Am fost extrem de bucuros să pot relua, împreună cu KIFOR, programul ”Începe o carieră cu noi”. În luna decembrie a anului trecut, un grup de șapte tineri studenți au venit la Bruxelles, unde au vizitat Parlamentul European, Parlamentarium și Casa Istoriei Europene, au participat la dezbateri și discuții organizate în legislativul european și la sediul al SME Europe. Acest program se dorește a fi unul despre experiență și învățare.

În martie, am făcut parte din juriul ediției 2022 a Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni. A fost o onoare să fac parte din acest juriu, să evaluez proiectele concurenților, dar, cel mai important, să aflu ideile despre viitor ale tinerilor din țara noastră.

Ziua de 9 mai 2022 mi-a petrecut-o la Cluj, unde am participat la o serie de activități dedicate Zilei Europei. Cu acest prilej, am luat parte la o dezbatere despre tineri și viitorul UE organizată de KIFOR și Asociația Mathias Rex, unde principalul mesaj pe care l-am transmis a fost că este important ca tinerii să folosească metode de gândire critică atunci când vor să înțeleagă realitatea din ce în ce mai complexă în care trăim.

În luna mai, la invitația Biroului Parlamentului European în România, am participat la dezbaterea “UE și tinerii – Viitorul la timpul prezent”, unde am vorbit despre introducerea în activitatea legislativă din România, a unui Test pentru Tineret și despre constituirea, pe modelul existent în legislativul european a unei rețele transpartinice a parlamentarilor tineri în Parlamentul României.

În cursul lunii mai 2022, la invitația mea, două grupuri de tineri – liceeni membri ai Organizației Liceenilor Maghiari din România (MAKOSZ) și studenți de la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș – au vizitat Parlamentul European.

Am colaborat cu Asociația Érted din Târgu Mureș care a realizat un studiu intitulat Tinerii maghiari din Transilvania: opiniile lor despre UE” publicat în martie 2022. Această cercetare arată faptul că tinerii maghiari din Transilvania, la fel ca tinerii din Europa, sunt preocupați în primul rând de dezvoltarea durabilă, de progresul economic și social și de lupta împotriva schimbărilor climatice, dar și de faptul că UE trebuie să asigure protecția diversității culturale și lingvistice a minorităților autohtone.

Am promovat Programul DiscoverEU, parte a Erasmus+, care, în acest an, a pus la dispoziția tinerilor dornici de a călători și de a cunoaște Europa mai multe permise gratuite de transport cu trenul.

M-am alăturat colegilor mei din Comisia de Cultură, Educație, Tineret și Sport, unde sunt membru supleant, și am chestionat CE cu privire la remunerarea stagiaturilor pe care le efectuează tinerii în instituțiile europene și referitor la excluderea stagiarilor din instituțiile UE de la subvențiile Erasmus.

Acordurile de liber schimb, fundamentale pentru reziliența UE

Rămân un susținător convins al ideii de comerț deschis și durabil și al acordurilor comerciale care sunt elemente de bază ale acțiunii externe a UE. Pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina au expus într-un mod dramatic dependențele UE de materiile prime, produsele și serviciile de pe terțe piețe și au revelat importanța crucială și impactul pe care îl are comerțul exterior asupra vieții noastre de zi cu zi.Consider că reziliența comercială este esențială și se poate înfăptui prin diversificarea furnizorilor prin încheierea mai multor acorduri de liber schimb și prin noi mecanisme de cooperare bazate pe reguli.

În ianuarie 2022, am fost reales vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a legislativului european.

În cadrul INTA am continuat să pledez pentru intensificarea dialogului comercial și consolidarea relațiilor comerciale cu partenerii strategici, pentru înnoirea și modernizarea unor tratate comerciale existente, dar și pentru mai multă deschidere și ingeniozitate în abordarea de noi piețe.

În iunie 2021, am participat la întâlnirea membrilor INTA cu reprezentantul pentru comerț al SUA, Katherine Tai, care l-a însoțit la Bruxelles pe președintele Joe Biden. În cadrul întrevederii s-a discutat despre rolul comerțului în atenuarea efectelor pandemiei, dar și despre utilizarea acestuia ca mijloc de combatere a schimbărilor climatice și de stimulare a unor politici mai sustenabile.

În calitatea mea de vicepreședinte al INTA am avut întrevederi cu reprezentanți ai guvernelor din Australia și Noua Zeelandă. În cadrul unei conferințe on-line organizată în luna octombrie a anului trecut, am arătat că UE și Australia sunt parteneri cu mentalități similare, dar și cu multe provocări comune, iar dialogul nostru economic trebuie adâncit.

Relațiile UE-China, inclusiv cele comerciale, au rămas un punct sensibil pe agenda europeană. În luna iunie a anului trecut, avizul pe care l-am realizat referitor la noua strategie UE-China a trecut de votul INTA, iar în septembrie a fost adoptat în plenul reunit la Strasbourg. Am fost co-raportor pentru acest dosar și am acoperit competențele exclusive ale INTA în domeniul comerțului și al investițiilor. Raportul și-a propus să clarifice și să consolideze poziția UE în relația bilaterală cu China.

În luna mai a acestui an, am făcut parte din Delegația INTA care s-a deplasat în Chile unde am discutat despre actualizarea Acordului de asociere UE-Chile, dezvoltarea durabilă, energia verde și cooperarea bazată pe valori.

Am participat, în iunie 2021, la o dezbatere care a avut ca scop evaluarea rezultatelor implementării Regulamentului european pentru mineralele care provin din zonele de conflict al cărui raportor am fost și care a fost adoptat prin vot în 2017 de Parlamentul European.

Despre comerțul internațional ca agent al dezvoltării economice, dar și ca instrument al diplomației economice am avut ocazia să vorbesc în numeroase întâlniri și dezbateri. Amintesc faptul că, la sfârșitul anului trecut, am participat la conferințele cu tema ”Building the Post-Pandemic World” din cadrul proiectului ”Protejăm România” în cadrul cărora am promovat conceptul de diplomație economică. O altă dezbatere substanțială dedicată tinerilor s-a desfășurat la inițiativa Europuls în luna martie a acestui an sub titlul ”Fair Trade Policy Incubator”. Tinerii trebuie să fie bine informați cu privire la ce înseamnă comerțul internațional și Politica comercială a UE. Dacă tinerii înțeleg mai bine mecanismele piețelor globale și impactul pe care comerțul îl are asupra evoluțiilor economice, atunci ei vor putea să ia decizii mai înțelepte. Și cu prilejul acestei dezbateri, am vorbit despre cum războiul ruso-ucrainean ne arată adevărata valoare a comerțului prin faptul că simțim, zi de zi, urmările perturbării lanțurilor de aprovizionare.

În luna aprilie 2022, în cadrul plenarei de la Strasbourg, am făcut o declarație referitoare la summit-ul UE-China, ale cărui concluzii au fost sub așteptări. Am reiterat faptul că noi, deputații din Grupul PPE, facem un apel către China pentru  un comportament responsabil în afacerile internaționale. În calitate de raportor permanent al INTA pentru China, mi-am exprimat speranța că dialogul economic și comercial la nivel înalt se va relua curând și va produce rezultate concrete.

Tranziția verde și digitală trebuie să fie justă și echitabilă

Costurile economice și sociale ale tranziției verzi și digitale, măsurile propuse de Comisie în Pachetul ”Fit for 55”, sărăcia și criza energetică au suscitat dezbateri intense în Parlamentul European, în statele membre și în mediul politic de la Bruxelles.

În luna octombrie a anului trecut, m-am adresat plenului reunit la Strasbourg cu o declarație în care mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că criza energetică nu este una temporară, ci una provocată de cauze structurale. Am cerut măsuri concrete de limitare a creșterii prețurilor la energie și de sprijin pentru consumatorii vulnerabili din România și IMM-uri la plata facturilor la energie. Am mai arătat că gazul natural este indispensabil în următoarele trei decenii pentru orice strategie europeană ancorată în realitate.

În decembrie anul trecut, împreună cu doi dintre colegii mei din Grupul PPE, membri ai INTA, ne-am pronunțat pentru realizarea unor evaluări de impact cuprinzătoare a măsurilor cuprinse în ”Fit for 55”. Am arătat că Planul de acțiune privind materiile prime critice a identificat riscuri-cheie în aprovizionarea pentru sectorul energiilor regenerabile sau pentru e-mobilitate. Competitivitatea industriei noastre și capacitatea de a inova în mod durabil trebuie să fie menținute. Acest lucru este extrem de important pentru IMM-urile europene.  Ca atare, ne-am pronunțat pentru o abordare de genul ”festina lente”, insistând asupra unei evaluări adecvate a impactului efectelor combinate ale reglementărilor propuse.

În octombrie 2021, alături de alți colegi europarlamentari am adresat o întrebare Comisiei cu privire la măsurile care se au în vedere pentru a face față penuriilor de materii prime critice, cum este magneziul, vital pentru industriile aluminiului, automobilelor și oțelului.

În decembrie 2021, împreună cu mai mulți colegi din Grupul PPE ne-am adresat CE solicitându-i să ne răspundă dacă va face vreo evaluare a impactului cumulativ care să ia în considerare efectele combinate ale tuturor propunerilor din pachetul “Fit for 55”. În întrebarea cu răspuns scris am subliniat faptul că studiile de impact relevă provocări uriașe pentru industria UE, în special în ceea ce privește competitivitatea și potențialele pierderi de locuri de muncă, după cum arată și amploarea fără precedent a investițiilor necesare și sugerează, de asemenea, că, în unele cazuri, este de așteptat un impact negativ asupra produsului intern brut.

În luna mai a acestui an, cu prilejul Congresului PPE desfășurat la Rotterdam, împreună cu SME Europe am organizat o dezbatere cu tema ”Securitatea energetică și competitivitatea IMM-urilor”. Am afirmat că tranziția energetică trebuie să fie justă și că avem nevoie de programe concrete pentru finanțarea sectorului IMM și pentru regiunile mai puțin dezvoltate din UE.

În februarie 2022, cu prilejul dezbaterilor din cadrul sesiunii de la Strasbourg a Parlamentului European cu privire la relațiile UE-Rusia, m-am pronunțat pentru aplicarea de măsuri economice și sancțiuni care să fie agreate de toate statele membre. Am salutat acordarea de asistență în valoare de 1,2 miliarde de euro Ucrainei.

Am avut și acasă numeroase discuții pe tema impactului măsurilor din Pachetul ”Fit for 55”. Și în cadrul reuniunii despre viitorul UE organizată de UDMR Timiș, în septembrie 2021, am afirmat că echitatea trebuie să guverneze dubla tranziție, verde și digitală.

În plenara din iunie 2022, de la Strasbourg, am respins propunerea Comisiei Europene de a introduce un sistem de comercializare a cotelor (ETS) pentru încălzire și combustibil în UE, care ar presupune o așa-numită taxă climatică. Și noi, europarlamentarii UDMR, am votat împotriva propunerii. Proiectul respins prin vot face parte din ambițiosul pachet de măsuri al UE “Fit for 55”. Acesta a fost prezentat de Comisie, în 14 iulie 2021, și vizează atingerea obiectivului politic al UE de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. Plenul a retrimis proiectul la Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară – ENVI pentru reexaminare. În același timp, alte două proiecte au fost amânate: Fondul social pentru climă și așa-numita taxă pe carbon la frontieră, CBAM.

UDMR susține măsurile din pachetul privind schimbările climatice. Efectele nocive ale acestora pot fi văzute clar și acasă, în Transilvania. Avem o responsabilitate față de generațiile viitoare. Dar, vom rămâne ancorați în realitate și nu ne vom abate de la principiul echității.

Tranziția verde trebuie să fie echitabilă și justă. Vom lupta împotriva sărăciei energetice. Susținem că mobilitatea nu trebuie să fie un lux, ci trebuie să rămână la îndemâna tuturor. În sfârșit, credem că persoanele nevoiașe, familiile, fermierii și micii întreprinzători trebuie să fie susținuți în mod adecvat. Toate acestea trebuie să facă parte din conceptul de tranziție justă, așa cum este văzut de către UDMR.