Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) s-a declarat de un optimism moderat în privinroman_t_betua continuãrii creroman_s_betuterii economice în România în 2014, fiind de pãrere cã acest trend poate fi afectat de excesele electorale.
“În ceea ce priveroman_s_betute anul economic 2014 în România, eu sunt de un optimism moderat. (…) Cred cã România are roman_s_betuanse sã aibã o creroman_s_betutere economicã în jur de 3%, dar aceasta doar dacã guvernanroman_t_betuii sunt înroman_t_betueleproman_t_betui”, a declarat deputatul european, luni, la Deva, într-o conferinroman_t_betuã de presã. El a adãugat cã prudenroman_t_betua sa vine din faptul cã anul 2014 este unul electoral roman_s_betui, ca atare, existã riscul major al unor derapaje care sã se materializeze în binecunoscutele “cadouri electorale”.
În aceearoman_s_betui ordine de idei, Iuliu Winkler a afirmat cã intenroman_t_betuia declaratã a Ministerului de Finanroman_t_betue referitoare la stimularea consumului intern cu scopul de a influenroman_t_betua în mod pozitiv creroman_s_betuterea economicã este o idee proastã. “Divergenroman_t_betuele apãrute între politicile roman_s_betui declararoman_t_betuiile BNR roman_s_betui cele ale Ministerului Finanroman_t_betuelor cu privire la stimularea consumului intern reprezintã prima dintre vulnerabilitãroman_t_betui. Acum avem nevoie de politici coerente, de recâroman_s_betutigarea încrederii în rândul investitorilor strãini, iar divergenroman_t_betuele dintre BNR roman_s_betui Ministerul Finanroman_t_betuelor nu sunt deloc benefice pentru atingerea acestor scopuri”, a spus parlamentarul european al UDMR. El a explicat cã stimularea artificialã a consumului intern poate sã producã efecte negative printre care roman_s_betui revenirea pe un trend ascendent a importurilor.
În opinia sa, principalele motoare de creroman_s_betutere economicã sunt investiroman_t_betuiile strãine directe, investiroman_t_betuiile în infrastructurã roman_s_betui exporturile. Iuliu Winkler a arãtat cã România are nevoie de investiroman_t_betuii strãine directe în domenii de înaltã tehnologie, în IT, în telecomunicaroman_t_betuii, în construcroman_t_betuiile de maroman_s_betuini etc. Potrivit acestuia, în investiroman_t_betuiile în infrastructurã trebuie folosite fondurile Uniunii Europene. “Deroman_s_betui procesul de absorbroman_t_betuie a fondurilor europene a fost accelerat în ultima parte a anului trecut, toturoman_s_betui, am rãmas pe ultimul loc. Am reuroman_s_betuit sã utilizãm doar 29,87% din fondurile de coeziune, adicã 5,7 miliarde de euro din cele 19,21 miliarde care ne-au fost alocate pentru perioada 2007-2013”, a precizat parlamentarul european. Referindu-se la exporturi, Winkler a remarcat faptul cã, pentru prima datã dupã 20 de ani, conform statisticilor pe 11 luni, în 2013, România a înregistrat un excedent comercial de 1,4 miliarde de euro în relaroman_t_betuiile comerciale cu state extracomunitare. “Acesta este un aspect pozitiv, care sper sã se conserve. (…) Un alt aspect pozitiv este legat de faptul cã structura exporturilor s-a modificat în sensul în care ponderea mãrfurilor cu valoare adãugatã mare depãroman_s_betueroman_s_betute din ce în ce mai mult pe cea a produselor slab prelucrate. (…) În aceste condiroman_t_betuii, sã spui cã vrei ca motorul creroman_s_betuterii economice sã fie consumul intern, mi se pare o prostie, pentru cã în acest fel deteriorezi aceste trenduri. Iar creroman_s_betuterea consumului intern în România, în general, nu înseamnã achiziroman_t_betuionarea de bunuri produse în roman_t_betuarã, ci cumpãrarea de produse, cu precãdere, aduse din import”, a adãugat deputatul european.
În acelaroman_s_betui context, Iuliu Winkler a atras atenroman_t_betuia asupra faptului cã Parlamentul European a adoptat, în ultima sesiune de la Strasbourg, un pachet de reglementãri referitor la achiziroman_t_betuiile publice, care propune simplificarea procedurilor, o mai mare eficienroman_t_betuã în utilizarea banului public roman_s_betui o mai mare transparenroman_t_betuã. “Dupã publicarea acestor reglementãri în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziroman_t_betuie 24 de luni pentru implementarea lor în legislaroman_t_betuia internã”, a adãugat parlamentarul european al UDMR.
Potrivit acestuia, datoritã acestor reglementãri, în cazul achiziroman_t_betuiilor publice de bunuri roman_s_betui servicii, va dispãrea “dictatul celui mai mic preroman_t_betu”, fiind introdus principiul raportului calitate-preroman_t_betu. “Aroman_s_betu putea un exemplu de la noi. În cazul în care se va organiza o licitaroman_t_betuie pentru asfaltarea unui drum nu va mai prima cel mai mic preroman_t_betu, ci oferta care va oferi cele mai bune garanroman_t_betuii. Adicã, nu se va mai asfalta ieftin cu o garanroman_t_betuie de 6 luni, ci mai scump, însã, vei avea o garanroman_t_betuie de 36 de luni, de exemplu”, a explicat Winkler. Conform deputatului, un alt criteriu va fi acela al soluroman_t_betuiilor inovatoare, a soluroman_t_betuiilor integrate în cazul serviciilor sociale. El a subliniat cã pachetul legislativ adoptat de Parlamentul European prevede diminuarea birocraroman_t_betuiei în cadrul licitaroman_t_betuiilor, cu scopul accelerãrii acestora, încurajeazã subcontractarea cãtre IMM-urile locale, roman_s_betui dã un nou impuls parteneriatului public-privat, fãrã, însã, a încuraja “privatizarea serviciilor publice”.
“18% din PIB-ul cumulat al UE e reprezentat de achiziroman_t_betuiile publice fãcute de toate statele membre. Bugetul UE este doar 1% din PIB-ul cumulat al celor 28 de state membre. (…) Este vorba de o sumã imensã, roman_s_betui pe bunã dreptate se doreroman_s_betute o mai mare transparentizare a cheltuielilor fãcute din banul public. (…) Dezbaterile cu privire la eficienroman_t_betua cu care este cheltuit banul public, la problemele legate de coruproman_t_betuie roman_s_betui de lipsa transparenroman_t_betuei sunt la fel de vii în toate statele membre”, a precizat deputatul european al UDMR.
Iuliu Winkler este de pãrere cã transpunerea legislaroman_t_betuiei europene din acest domeniu va da un impuls pozitiv în dezvoltarea României.