Interviu Agerpres. Winkler speră ca alegătorii europeni să nu intre în capcana populismului

Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Europarlamentarul Iuliu Winkler a acordat recent un interviu Agenției Naționale de Presă AGERPRES în care vorbește, între altele, despre activitatea Parlamentului European din actuala legislatură, despre efectele crizei economice și despre Tratatul de la Lisabona. Iuliu Winkler (UDMR), care va candida pentru un nou mandat la alegerile din 2014, își dorește că conștientizeze cât mai mulți alegători și decidenți europeni de rolul uriaș pe care România îl poate juca în toate politicile cruciale ale Uniunii Europene și totodată ca Transilvania, locul în care s-a născut, să ajungă o regiune recunoscută și respectată în lume.

Nu în ultimul rând, Iuliu Winkler mai speră ca alegătorii europeni să nu intre în capcana populismului și antisemitismului.
AGERPRES: Activitatea Parlamentului European (PE) s-a concentrat, în această legislatură, pe reformarea Politicii Agricole Comune, pe adaptarea Politicii de Coeziune la noile realități din statele membre, iar, în acest an, pe procesul de adoptare a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, care a reprezentat o miză extrem de importantă. Cum vedeți dvs., din această perspectivă, rolul pe care l-a jucat PE?
Iuliu Winkler: Criza a lovit puternic UE în ansamblul ei, dar și fiecare dintre statele membre. Încă din 2010 vorbeam despre faptul că criza financiară și economică se va transforma într-o criză cu pronunțate aspecte sociale. Indicele de inegalitate s-a deteriorat în toate statele europene și există trăsături comune ale modului în care criza a lovit societățile noastre: criza locurilor de muncă, tinerii fiind categoria cea mai afectată din acest punct de vedere; dificultățile nemaiîntâlnite ale sistemelor de pensii; o reluare a creșterii economice fără generarea de noi locuri de muncă.

Într-un asemenea context dificil, gândirea de perspectivă și viziunea pe termen mediu și lung sunt extrem de importante. În cadrul dezbaterii Strategiei Europa 2020, PE și-a susținut cu hotărâre punctul de vedere, luptându-se cu Consiliul European sau Comisia Europeană în momentul în care a trebuit să adopte pachetele legislative referitoare la noua Politică de Coeziune, la reforma Politicii Agricole Comune și la Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2014-2020.

Mă număr printre parlamentarii care au fost profund dezamăgiți de atitudinea Consiliului care a impus, pentru prima dată în istoria UE, diminuarea MFF. Austeritatea bugetelor naționale a fost invocată, într-un mod demagog și populist, ca motiv suficient pentru micșorarea bugetului multianual european. În condițiile în care experiența ultimelor decenii arată că un euro cheltuit din bugetul european are efecte economice multiplicative mai mari decât aceeași sumă cheltuită dintr-un buget național, cred că doar lipsa de viziune a actualilor lideri europeni a dus la această situație fără precedent.

Mai cred că PE a remediat această lipsă de viziune prin faptul că, inițial, a respins bugetul european, pentru ca apoi să reușească să impună condiționalități, dintre care, în opinia mea, două sunt cele mai importante: flexibilitatea și revizuirea bugetului la jumătatea mandatului. România poate și trebuie să fie unul dintre câștigătorii impunerii acestor condiții, pentru că flexibilitatea dă posibilitatea transferării unor resurse financiare între axele prioritare și programele MFF, dar și utilizarea în avans a unor fonduri aferente anilor următori atunci când prioritățile naționale impun acest lucru, iar revizuirea la jumătatea exercițiului bugetar 2014-2020 are toate șansele să deschidă oportunitatea majorării unora dintre resursele financiare.

AGERPRES: Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, acesta conferind puteri sporite Parlamentului European. În acest context, cum evaluați performanța legislativului în perioada care a trecut de la intrarea în vigoare a tratatului și cum vedeți rolul său în viitor?
Iuliu Winkler: Tratatul de la Lisabona a adus competențe sporite pentru Parlamentul European în câteva domenii importante, dar exercitarea acestora nu a fost instantanee, ci a presupus un proces, în care Comisia și Consiliul și-au apărat și își apără cu ferocitate propriile prerogative și competențe. Tot acest proces creează un echilibru dinamic al instituțiilor. Eu fac parte dintre parlamentarii care sunt convinși de faptul că PE trebuie să fie cea dintâi instituție europeană, fiind singura care are legitimitatea conferită de alegerea directă a membrilor săi. Proiectul european gândit de părinții fondatori se referă la o uniune politică, o uniune a cetățenilor. Din păcate, însă, acest proiect a fost deturnat, iar, în prezent, folosind criza drept pretext, Consiliul European și-a arogat dreptul de a decide. Cred că legislatura care se va încheia în curând a consemnat preluarea și exercitarea noilor prerogative ale PE și mai cred că, în pofida tuturor greutăților, legislativul european a reușit în mare măsură să reprezinte, cu adevărat, interesele cetățenilor europeni. Când afirm acest lucru mă gândesc la dezbaterile din jurul unor decizii referitoare la ACTA, la Acordul de liber schimb cu Coreea de Sud sau Acordul de transfer bancar între SUA și UE. Toate acestea pot fi considerate vestitorii dezbaterilor aprinse care vor fi generate de deciziile pe care PE, în legislatura următoare, la va lua în privința Acordului de liber schimb cu Canada, a Acordului comercial cu SUA, sau în privința celor legate de continuarea politicii de extindere și de relațiile cu partenerii estici.

Convingerea mea este că legislatura următoare va înregistra redeschiderea negocierii tratatelor UE, iar, în noul context, PE va avea un rol crucial în decizia asupra căii pe care o va urma construcția europeană: dacă dorim să înfăptuim Europa politică, uniunea regiunilor, Europa comunităților, sau vrem să mergem pe cale renunțării la rezultatele deja câștigate și să ne mulțumim cu un acord de comerț liber și o piață comună condusă de cei 28 de lideri ai statelor și guvernelor europene. Eu cred că opțiunea României, în interesul celor 20 de milioane de cetățeni ai săi, nu poate fi alta decât uniunea politică.

AGERPRES: Criza economică și efectele sale în plan social au afectat statele membre și au adus la suprafață manifestări și forțe extremiste și populiste. Unii analiști preconizează “un asediu” din partea acestor forțe asupra viitorului legislativ european. Credeți că euroscepticismul este suficient de puternic încât să slăbească, la alegerile din luna mai 2014, într-un mod semnificativ forțele politice care promovează o Europă unită?
Iuliu Winkler: Înțelegem deja cu toții faptul că această criză, care a debutat, în 2008, prin colapsul în SUA al Lehman Brothers, este cel mai important seism economic global înregistrat de la marea criză din 1929. La fel ca acum opt decenii, tentația de a răspunde crizei prin protecționism, izolaționism, xenofobie și populism pare să fie irezistibilă. Casandrele de serviciu din Europa, dar mai ales cele din mediul politic european și transatlantic, fac tot posibilul să ne inducă ideea inevitabilității câștigului electoral pe care populiștii și antieuropenii îl vor avea la alegerile din mai 2014. Eu mă număr printre optimiști. Cred că alegători europeni nu vor intra în această capcană. Cred că fiecare mandat în PE câștigat de un populist, naționalist sau de un reprezentant al forțelor antisistem și antieuropene va fi un mandat irosit. Cred că proeuropenii, chiar dacă vor avea cu câteva locuri mai puțin decât au astăzi, vor învinge. Cred că politicienii responsabili și cei care doresc să contribuie la construcția unui viitor sigur al UE și care își asumă astfel să reprezinte voința majorității electoratelor europene vor prevala. Vom fi noi, europenii, politicienii responsabili, cei care avem o viziune concretă și pozitivă legată de uniunea celor 500 de milioane de cetățeni, în majoritate. Și vom putea astfel, reprezentând opinia alegătorilor noștri, să intrăm în marea dezbatere despre viitorul UE, un viitor care să mențină Europa ca prim actor al scenei globale, așa cum de altfel, nici o clipă, nu a încetat să fie.

AGERPRES: Ați anunțat public că veți candida pentru un nou mandat din partea UDMR. Ne puteți spune trei dintre obiectivele pe care vi le propuneți pentru un nou mandat?
Iuliu Winkler: Am convingerea că România este în egală măsură un actor important în Balcani și în regiunea Mării Negre, după cum este o țară cu vocație central-europeană care poate influența în mod hotărâtor viitorul regiunii Dunării și a Carpaților. Dacă voi obține un nou mandat în Parlamentul European voi continua eforturile de a apropia cât mai mult România și Transilvania, pământul meu natal, de Europa, și de a aduce Europa în viața de zi cu zi a Transilvaniei și a României. Doresc să contribui la o mai bună armonizare a obiectivelor de dezvoltare regională și locală din toate regiunile României cu obiectivele și prioritățile Uniunii Europene. Îmi doresc să reușesc să conștientizez cât mai mulți politicieni și decidenți europeni de rolul uriaș pe care România îl poate juca în toate politicile cruciale ale UE, în cea de vecinătate, în Parteneriatul Estic, în politicile din regiunea Mării Negre și a Carpaților, în cadrul Strategiei Dunării, în stabilizarea Balcanilor și în politica de extindere. Fac parte din comunitatea maghiară din România, una dintre cele mai importante comunități minoritare dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Uniunea pe care ne-o dorim noi, membrii comunității maghiare din România, este o Uniune a regiunilor și a comunităților, este uniunea politică europeană care recunoaște, respectă și apără drepturile comunităților minorităților naționale istorice legate de păstrarea identității și care promovează pluralismul cultural și lingvistic. Cadrul cel mai eficient pentru punerea în practică a acestor obiective este oferit de diversele forme ale autonomiei culturale și teritoriale ale comunităților minorităților naționale și istorice. În acest sens, 11 state membre europene oferă un exemplu de cele mai bune practici.

AGERPRES: Cum vedeți Europa anului 2020? Dar România în Europa anului 2020?
Iuliu Winkler: Îmi doresc să fiu, în 2020, cetățeanul unei Uniuni Europene respectate pe plan global, care să aibă cetățeanul în centrul politicilor sale. Îmi doresc să fiu cetățean al unei Europe care să fi reușit să contribuie la diminuarea sărăciei pe glob și insecurității și care să fi înregistrat succese importante în promovarea drepturilor omului și bunăstării, dar și a conștientizării societății globale cu privire la necesitatea de a lăsa generațiilor viitoare o planetă sănătoasă și o lume în care cât mai mulți oameni să-și poată realiza aspirațiile individuale pentru a-și atinge împlinirea. Îmi doresc ca România să ajungă să-și împlinească destinul european, iar Transilvania, pământul meu natal, să ajungă o regiune recunoscută și respectată în lume.AGERPRES/(AS-editor: Gabriela Ionescu)