Un colectiv de specialiști ai UDMR a elaborat o propunere de viziune strategică asupra dezvoltării județului Hunedoara în perioada 2014-2020, document făcut public încă din primăvara anului 2014. Această propunere de viziune strategică reprezintă rezultatul preocupării noastre cu privire la necesitatea realizării unor sinergii capabile să declanșeze un proces coordonat de dezvoltare la nivelul județului Hunedoara.
În contextul în care programele operaționale aferente cadrului bugetar multianual al UE pentru perioada 2014-2020 au fost deschise, existând deja posibilitatea depunerii de proiecte pentru obținerea de finanțări europene, considerăm că propunerea UDMR merită readusă în atenția publică. Propunerea de viziune strategică pentru perioada 2014-2020 reprezintă contribuția UDMR la o posibilă dezbatere la nivelul actorilor județeni care să genereze un plan realist de dezvoltare a județului Hunedoara și a microregiunilor care îl compun.
Cei doi ani care au trecut de la elaborarea acestui document nu au făcut decât să confirme observațiile noastre și să valideze propunerile pe care le-am formulat.
Printre potențialii beneficiari ai fondurilor europene alocate pentru perioada 2014- 2020 se numără companiile, cu o atenție specială acordată IMM-urilor. De sprijin preferențial se bucură tinerii întreprinzători, femeile antreprenor, start-up-urile și firmele cu potențial inovator ridicat. La rândul său, administrația publică locală poate accesa fonduri menite să finanțeze o mare varietate de proiecte de la dezvoltarea infrastructurii, până la cele care vizează eficiența energetică, proiecte cu caracter social, în general tot ceea ce înseamnă modernizarea localităților fie ele urbane sau rurale.
Mediul academic, universitățile, dar și actorii din societatea civilă se numără și ei printre potențialii beneficiari ai fondurilor europene. Proiectele care țintesc incluziunea socială, recalificarea forței de muncă și reducerea decalajului dintre regiuni sunt finanțate în mod preferențial.
Experiența României în folosirea fondurilor europene în perioada 2007-2013 este una nefericită, performanța sa din acest punct de vedere a situându-ne pe penultimul loc în rândul celor 28 de state membre. În acești șapte ani, România a reușit să absoarbă circa două treimi din fondurile ce i-au fost alocate.
Cele mai importante cauze ale acestei performanțe negative sunt birocrația excesivă, slaba capacitate administrativă, dar și corupția.
Pentru România în ansamblul ei, dar și pentru fiecare dintre județe și microregiuni, este crucial să-și amelioreze performanțele în privința accesării finanțărilor europene în perioada 2014-2020.
România are nevoie de un proiect de țară, iar la nivelul regiunilor, județelor, microregiunilor este nevoie de viziuni strategice locale.
Este nevoie mai mult decât oricând de dezbateri deschise, sincere care să aducă la aceeași masă cei trei actori a căror colaborare poate să ne aducă succesul: mediul de afaceri, administrația publică și mediul academic. Acesta este modelul care s-a dovedit eficient în toate statele UE.
