Este de așteptat ca criza costului vieții, problema migrației și un nou contract social în Europa să fie cele trei mari probleme care vor domina dezbaterea publică în campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, ele vor determina confruntările politice din perioada următoare. Sondajele Eurobarometru pentru anul 2023 arată clar că peste 90% din cetățenii europeni sunt îngrijorați de creșterea costului vieții. Criza costului vieții este rezultatul creșterii prețurilor la combustibili, al crizei energetice, al inflației și al incertitudinii economice. Acestea sunt parțial cauzate de accelerarea tranziției verzi, accelerare care devine insuportabilă pentru majoritatea cetățenilor. De asemenea, este clar că, la nivel global, Uniunea Europeană resimte cea mai mare parte a presiunii generate de războaiele din Ucraina și Israel, impactul instabilității din aceste două regiuni culminând aici, în Europa. Putem să răspundem potrivit acestor provocări doar dacă punem oamenii în centrul politicilor publice. Trebuie să luăm decizii echilibrate. Conservarea naturii nu poate avea prioritate față de protecția fermierilor, a micilor întreprinzători sau a lucrătorilor. O poziție dogmatică în privința respingerii energiei nucleare nu va schimba legile fizicii, dar va pune în mare pericol securitatea energetică a Europei. Acțiunile împotriva schimbărilor climatice nu trebuie să distrugă competitivitatea industriei europene. Tranziția ecologică și digitală trebuie să fie echitabilă, nu împotriva oamenilor, ci cu oamenii.
Tema migrației a revenit pe ordinea de zi, fiind o preocupare publică constantă încă din 2015. Problema migrației ilegale este folosită în mod oportunist de către forțele politice, dar și de către guvernele naționale. Un exemplu în acest sens este Olanda unde PVV a câștigat recentele alegeri parlamentare. Un alt exemplu îl reprezintă poziția guvernului austriac care blochează aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen motivând că imigranții intră în mod ilegal în UE prin aceste două state membre. Acest tip de atitudine perpetuează aplicarea în mod nedrept a standardelor duble pe tema Schengen în Consiliul European. Migrația economică, migrația ilegală și statutul de refugiat trebuie să fie clar definite și tratate separat. Până când statele membre și instituțiile UE nu vor realiza acest lucru, nu va exista o soluție liniștitoare, stabilă și trainică pentru această problemă.
Este nevoie de un nou contract social european pentru a pune în aplicare un acord între cetățeni și politică. Părinții fondatori au stabilit o direcție pentru Uniunea Europeană, însă, în ultimii ani, ne-am îndepărtat foarte mult de aceasta. Este timpul ca Uniunea Europeană să se întoarcă la valorile părinților fondatori și să ia decizii în interesul oamenilor, nu al ideologiilor. Sub presiunea Pactului verde european au fost luate multe decizii ideologice care au ignorat nevoile oamenilor, costurile pe care aceștia trebuie să le suporte și puterea de adaptare societății la aceste schimbări rapide. Cred că noul contract social european ar trebui să aibă ca obiectiv întoarcerea la valorile părinților fondatori. Noi credem că politica este pentru oameni, nu pentru ideologii. Nu susținem propuneri dogmatice în domeniul protecției mediului, ci protejăm în mod activ natura bazându-ne pe fezabilitatea măsurilor prin care luptăm împotriva schimbărilor climatice. Respingem opinia conform căreia agricultura și conservarea naturii sunt dușmani și considerăm că ar trebui să se caute mai mult dialog și mai puțină polarizare. Dacă vrem să oferim un răspuns durabil la marile provocări ale lumii de astăzi – securitatea alimentară, crizele climatice și energetice, migrația, conservarea biodiversității – primul lucru pe care trebuie să-l facem este să consolidăm coeziunea socială, să reconstruim încrederea și să redăm speranța tuturor. Aceasta este marea provocare și totodată miza noului contract social european.
