RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 ianuarie, ora 22:35) – “Agenda globală” – Realizator: Ianna Ioniţă – Cea mai urgentă sarcină a guvernului este de a organiza impecabil campania de vaccinare, apoi de a prezenta bugetul în 4 februarie, spune europarlamentarul Iuliu Winkler, iar eu l-am întrebat cum se vede situaţia economică în context pandemic dinspre Parlamentul European.
Iuliu Winkler: Contextul în care trebuie pusă perspectiva economică a României pentru anul 2021 este unul dublu. În primul rând este dat de pandemie şi de efectele economice ale pandemiei, în al doilea rând este dat de faza pe care o are România şi în general statele membre ale Uniunii Europene de a beneficia, nu numai de noul buget al Uniunii Europene 2021- 2027, ci şi de programul de relansare economică al UE, program care are două componente, una de fonduri nerambursabile şi cealaltă de împrumuturi cu condiţii foarte avantajoase. Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a formulat ieri faptul că este o şansă o dată într-o generaţie măsura în care Uniunea Europeană va asigura fondul pentru redresarea economică. Cu adevărat, trebuie să adăugăm că este şi o criză o dată într-o generaţie sau poate chiar mai rar, pentru că pandemia de coronavirus a afectat profund economiile Uniunii Europene şi economia. De aceea, programul de relansare şi rezilienţă pe care îl finanţează UE este o şansă a deceniului, aş spune eu, pentru România, şansă de a ieşi din criza economică în care ne aflăm acum, dar în acelaşi timp şi şansa de a schimba modelul de dezvoltarea economică al României, model care în ultimii ani, în speţă în timpul guvernărilor girate de Partidul Social Democrat, a fost un model bazat pe consum, deci creştere bazată pe consum intern, mai ales model de creştere care este nesustenabilă sau sustenabilă în condiţiile în care noi, de fapt, trebuie să schimbăm însuşi modelul economic şi în acest sens sprijin foarte mult viziunea guvernului de coaliţie şi viziune atestată atât în programul de guvernare, cât şi în declaraţiile din ultimele zile ale premierului României în care aflăm că ne îndreptăm către un nou model de dezvoltare bazat pe investiţii. Acesta este drumul atât pentru ieşirea din criză în cazul României, şi pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare economică şi aşezarea în sincronizare cu eforturile Uniunii Europene, care au două direcţii importante de acţiune, şi anume digitalizarea şi dezvoltarea sustenabilă sau revoluţia verde şi sustenabilă la nivelul întregii UE.
Realizator: Va avea cine să facă acele proiecte pentru investiţii, domnule Winkler, pe care le aşteptăm de atâţia ani şi atât de mult? E adevărat, prim-ministrul Florin Cîţu a cerut tuturor membrilor executivului să propună soluţii în această perioadă.
Iuliu Winkler: În general eu eram critic faţă de orice buget care întârzie şi nu apare la timp, deci în ultima zi a anului precedent, anului bugetar. În acest caz însă vreau să spun foarte clar că sprijin abordarea prim-ministrului, abordare care vorbeşte despre consultarea noilor miniştri, consultarea noii echipe guvernamentale şi asigurarea faptului că această schimbare de paradigmă este nu doar declarată, ci se va întâmpla în fapt. Este foarte dificil şi foarte greu să mărim performanţa de absorbţie a fondurilor UE, este un subiect care revine de 10 ani în discursul public, dar şi în problematica sau în provocările care guvernele le-au avut, însă acum pur şi simplu este necesar să facem acest lucru pentru că şansa de a avea sume duble, sume suplimentare ca sursă a dezvoltării economice este o şansă foarte importantă. Trebuie să avem această abordare. Şi aici iarăşi vin şi subliniez, abordarea corectă pe care guvernul o are în acest moment, de a aloca în primul rând fonduri suficiente pentru proiecte noi, pentru proiectare. Este foarte clar că proiectarea, obţinerea autorizaţiilor, studiile de fezabilitate, de prefezabilitate şi întreaga procedură legală pe care trebuie să o parcurgă orice investiţie în această ţară, este o procedură care necesită fonduri, necesită bani. Şi atunci prima abordare este acea a fondurilor pentru proiectare, apoi şi în paralel cu acest lucru, trebuie intrat în realizarea investiţiilor, în implementarea acestor investiţii. Trebuie să fac precizarea că, de fapt începând din anul 2021, noi putem să alimentăm aceste investiţii pe întreg teritoriul României, la nivel regional, la nivelul judeţelor ş.a.m.d., din trei resurse, pentru că deocamdată până în anul 2023 avem la dispoziţie şi bugetul actual sau precedent al UE, 2014 -2020, avem bugetul care intră în vigoare încet, încet cu începere din 2021 pentru următorii şapte ani şi avem programul de redresare şi rezilienţă, aşa numitul Next Generation EU, care este în valoare de nu mai puţin de 750 de miliarde de euro pentru întreaga Uniune Europeană, evident. Deci, iată o şansă extraordinară. Aş adăuga că, guvernul de coaliţie are şi şansa celor patru ani care urmează, patru ani care încep acum, care sunt patru ani fără alegeri parlamentare, sunt patru ani care pot fi dedicaţi dezvoltării României, dezvoltare bazată pe motorul de creştere investiţii.
Realizator: Domnule Winkler, să ne facem speranţe că vom avea drumuri, spitale, vom avea şcoli fără wc-uri în fundul curţii după aceşti patru ani, se va termina acest coşmar?
Iuliu Winkler: Eu sunt convins că peste patru ani vom sta mult mai bine decât în acest moment din punct de vedere al înzestrării infrastructurale, atât în învăţământ, cât şi în ceea ce priveşte transporturile, drumurile, autostrăzile, chiar celebrele autostrăzi ale României care nu cresc decât din centimetru în centimetru. Eu cred că acum voi creşte şi se vor realiza mai repede. În următorii patru ani eu cred că există o şansă de a ajunge în armonie cu direcţiile de dezvoltare europene, şi acest lucru este foarte important. De altfel este şi o condiţie a obţinerii banilor, finanţărilor, din Programul de Redresare şi Rezilienţă, cele două direcţii fiind digitalizarea în economie, dar nu numai în economie, în comerţ, în societate în general, în învăţământ, în educaţie, şi dezvoltarea sustenabilă, adică acel tip de dezvoltare care decidenţii de astăzi se gândesc nu numai la următoarea generaţie, la copiii noştri, dar şi la nepoţii noştri, şi ei au dreptul să respire aer curat, să aibă ape limpezi şi să aibă o natură înfloritoare şi neatinsă. Aceasta este în esenţă dezvoltarea sustenabilă şi, de fapt, ea implică răspunderea inter-generaţională. În următorii patru ani nu vom termina ceea ce este de făcut, este evident, dar sunt optimist că putem să avem un avans serios, un avans substanţial şi cu mai mult decât orice, un avans pus din nou pe baze sustenabile.
Realizator: Se vorbeşte foarte mult în această perioadă că se schimbă multe paradigme, iar din punct de vedere al comerţului internaţional pot apărea direcţii noi. Unde se află România în acest moment?
Iuliu Winkler: România este membră a Uniunii Europene şi ca atare, cu siguranţă că orice încercare de analiză a viitorului comerţ internaţional trebuie făcută prin aceasta perspectivă. România este parte a acordurilor internaţionale pe care Uniunea Europeană le încheie. Din acest punct de vedere, România este şi va deveni parte, evident, a noii politici comerciale a UE. În următoarele luni de zile, în februarie, martie, aşteptăm o comunicare a Comisiei Europene, foarte importantă pentru acest domeniu, al comerţului exterior, comunicare care este bazată pe un nou concept, conceptul autonomiei strategice. Sigur, ce înseamnă această autonomie strategică? Înseamnă că Uniunea Europeană, cu ocazia crizei, mă rog, pandemiei de coronavirus din anul 2020 a constatat faptul că probabil că suntem prea dependenţi de anumiţi furnizori. Am constat în UE că suntem prea dependenţi de lanţuri lungi de aprovizionare pe care s-ar putea ca în cazul unor crize să nu le putem controla. Ţineţi foarte bine minute cât de surprinzător a apărut pentru nişte produse simple, cum ar fi produsele de protecţie personală, măştile, eu ştiu, substanţele dezinfectante, faptul că în lunile aprilie, mai au putut să apară crize ale acestor produse din nou, foarte, foarte simple, o mască protectivă este un produs simplu, nu este un produs complicat. Cu toate acestea, pentru că aveam furnizori unici, de cele mai multe ori bazaţi în China, au apărut crizele, au apărut lipsurile şi evident a apărut specula, pentru că aceasta este legea în comerţ, atunci când nu avem un lanţ de aprovizionare asigurat pentru şocuri, atunci apar fenomenele de criză, de suprapreţ ş.a.m.d., fenomene, evident, nedorite. Deci, trebuie să ne asigurăm de faptul că avem o percepţie corectă a sectoarelor strategice pentru UE. Vă dau un singur exemplu. Industria farmaceutică este un sector strategic, am văzut acest lucru foarte clar în 2020, atunci când am constatat că medicamentele, iarăşi, nu dintre cele foarte complexe şi cele oarecum mai simple au lipsit la anumite momente de pe piaţă, pentru că aveau furnizori unici, care nu puteau să îşi îndeplinească obligaţiile de transport în condiţiile blocajelor din perioada martie – iunie a anului 2020. Deci, sunt lecţii foarte multe pe care trebuie să le învăţăm din anul 2020, din efectele pandemiei asupra economiei şi comerţului Uniunii Europene. Aceste lecţii vor apărea, cred eu, fructificate în propunerea de nouă politică comercială a UE. Pe lângă autonomia strategică, evident, că apar şi elemente legate de măsurile pe apărare ale Uniunii Europene. Aceste măsuri de apărare comercială trebuie să fie conforme cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, dar trebuie să fie mai îndrăzneţe, mai hotărâte decât ceea ce astăzi avem. Vom crea noi instrumente de apărare comercială pentru a ne feri de atacurile, să spunem sau de excesele pe care unele state, parteneri ai UE alminteri, le pot exercita presiuni pe care ei le pot exercita asupra Uniunii Europene. Şi în sfârşit, trebuie evident, şi în domeniul comerţului internaţional să intrăm în această nouă lume a comerţului. Globalizarea, după părerea mea, nu se va opri, însă globalizarea va fi moderată, va fi reglementată în aşa fel încât şi drepturile omului, şi protejarea mediului, şi lupta împotriva schimbărilor climatice să capete o poziţie mai importantă în relaţiile comerciale şi economice ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană este bazată pe interese şi valori, dar interesele, inclusiv cele comerciale, cele economice, nu pot să domine, nu pot să sufoce valorile. Noi suntem o uniune bazată pe valori, cum sunt drepturile omului, democraţia, libertatea şi separaţia puterilor în stat. În acest sens noi dorim să împărtăşim aceste valori cu partenerii noştri şi trebuie să găsim, începând din acest an, un echilibru cât mai bun, un echilibru cât mai potrivit între promovarea intereselor economice ale Uniunii Europene şi promovarea valorilor europene pe care noi le considerăm valori universale.
Realizator: Să sperăm că vom şi reuşi. Vă mulţumesc foarte mult, domnule Iuliu Winkler!
Iuliu Winkler: Vă mulţumesc frumos!
