Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) consideră că rezolvarea ”dilemei de la Copenhaga” reprezintă unul dintre pașii necesari în construirea unei Uniuni Europene (UE) în care să nu existe cetățeni de rangul doi. În cadrul dezbaterii din Parlamentul European reunit la Strasbourg ocazionată de discursul despre Starea Uniunii a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, europarlamentarul a afirmat în intervenția sa transmisă plenului că criteriile de aderare la UE stabilite în 1993 la Copenhaga impun ca orice țară candidată să implementeze statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților.

”Domnule președinte Juncker, ați spus: <<Statul de drept nu este opțional în Uniunea Europeană. El este obligatoriu>>. Sunt de acord și întreb: nu este timpul ca UE să rezolve dilema de la Copenhaga? Criteriile de aderare la UE stabilite în 1993 la Copenhaga impun ca orice țară candidată să implementeze statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Membrii minorităților naționale ar trebui să poată menține cultura și practicile lor distinctive, inclusiv limba lor, fără a suferi nicio discriminare. De ce aceleași standarde nu sunt aplicate în toate statele membre printr-un act al UE? Statele care au aderat mai recent la UE au implementat modificări majore în legislația lor în legătură cu tratamentul minorităților etnice și religioase. De ce nu aveți un standard UE în materie de protecție a minorităților naționale?”, a precizat Winkler în declarația sa.

Deputatul european a mai spus că în căutarea rezolvării ”dilemei de la Copenhaga”, Comisia va putea să se bazeze pe Inițiativa Cetățenească Europeană ”Minority Safe Pack”, odată ce 1 milion de semnături vor fi prezentate în luna martie a anului viitor. În intervenția sa, Iuliu Winkler aprobă afirmația președintelui Juncker, conform căreia, ”într-o Uniune de egali, nu pot exista cetățeni de rangul doi”. ”Să transformăm acest deziderat în realitate și pentru membrii minorităților naționale!”, a completat europarlamentarul declarația președintelui CE.

”Dilema de la Copenhaga” este reprezentată de setul de standarde, în principal cele legate de statul de drept și drepturile omului, cunoscute ca ”criteriile de la Copenhaga”, care condiționează aderarea la UE a statelor candidate, dar a căror urmărire încetează odată cu integrarea în structurile Uniunii. De-a lungul ultimilor 10 ani, ”dilema de la Copenhaga” a revenit în discursurile politicienilor de la Bruxelles, în contextul în care aceste principii, consfințite de Consiliul European care a avut loc în 1993 în capitala Danemarcei, ar trebui să fie respectate în mod continuu de toate statele membre.

De altfel, Iuliu Winkler consideră că nerezolvarea ”dilemei de la Copenhaga” nu provoacă regrese doar în problematica respectării drepturilor minorităților naționale în statele membre, ci chiar facilitează crearea de dublu-standarde în abordarea unor chestiuni politice care privesc statele care au aderat la UE după 2004. În aceeași categorie a dublelor standarde se încadrează și deciziile legate de amânarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen sau prelungirea, fără precizarea niciunui orizont de timp, a Mecanismului de Cooperare și Verificare în cazul acelorași două state.