Pericolul ca numărul euroscepticilor ºi al populiºtilor să crească în Parlamentul European este unul foarte mare ºi se poate spune, fără exagerare, că aceasta pune în pericol însuºi proiectul european, iar alegerile europarlamentare de anul viitor reprezintă un moment crucial pentru acest proces, a declarat pentru AGERPRES eurodeputatul UDMR (PPE) Iuliu Winkler.
‘Sigur, Parlamentul European astăzi nu are aceleaºi competenþe cu un parlament naþional, după cum nici Comisia Europeană nu este încă un guvern naþional, pentru că există diferenþe pe competenþe. Dar, în momentul în care ne-am îndreptat către o construcþie comună astăzi, pe fondul dezamăgirii, a problemelor economice, a ºomajului, ºomajul în rândul tinerilor care e cel mai îngrijorător fenomen în economia statelor membre, evident aceºti oameni sunt în căutarea unui vinovat pentru situaþia în care ei se află. Dacă vinovatul va fi Uniunea Europeană, dacă vinovatul va fi proiectul european în comun ºi dacă populismul îi va îndemna pe liderii naþionali să pună la bătaie doar proiectele naþionale, cu ocazia campaniei pentru alegerile europene, dacă vor continua pe această cale – în care să arate alegătorilor că statul propriu sau guvernul propriu sau partidul dintr-un stat poate să aducă soluþii împotriva Uniunii Europene – atunci ne aflăm într-un pericol foarte mare. Avem partide naþionaliste ºi chiar ºi partide antisistem ºi în România, dar ele există ºi în þările celelalte ale Uniunii Europene, ºi un rezultat masiv în favoarea acestora ar fi un pericol mortal pentru proiectul comun al Uniunii’, a precizat Iuliu Winkler, la sediul Parlamentului European. 
În opinia acestuia, campania pentru eurolegislative ar trebui să fie sau ar putea sa dea o bună ocazie pentru a dezbate în România cu adevărat normele europene ºi pentru a arăta că þara noastră poate ocupa în mod real locul ºapte în Uniunea Europeană din punct de vedere al populaþiei ºi teritoriului. 
‘Ar trebui să ocupăm acest al ºaptelea loc, dacă se poate ºi ca influenþă politică la Bruxelles ºi la Strasbourg ºi ca ºi contribuþie la dezbaterile europene. Este un obiectiv care mi se pare absolut important, mi se pare absolut realizabil, este nevoie de voinþă politică pentru asta, astfel încât ºi în dezbaterea politică, ºi în dezbaterea electorală, care se vor înteþi, să lămurim aceste subiecte. Dacă partidele vor dori, dacă societatea civilă convinge către acest lucru ºi dacă media va fi receptivă pentru aceste subiecte, eu cred că putem sa realizăm ceva până anul viitor’, a subliniat eurodeputatul. 
El ºi-a exprimat regretul faþă de ‘o realitate clară’ – faptul că, în acest moment, atât cercetările Eurostat, cât ºi sondajele de opinie, arată că discursul populist ºi antieuropean aduce voturi, iar astfel de mesaje se vor înteþi atât timp cât există ‘cumpărători’. 
‘E foarte simplu – acolo unde e cerere, automat va apărea ºi oferta. Cred că e nevoie ºi de automodelare, o autocenzură a unui politician care se consideră politician responsabil. Deci eu cred că cel puþin partide importante din România ar trebui să se abþină să folosească aceste instrumente, chiar dacă ele au potenþial electoral, pentru că au ºi o răspundere faþă de viitorul societăþii româneºti care astăzi este tare suferindă din multe puncte de vedere. (…) Am văzut, cu ocazia recentelor alegeri din Italia, din Franþa, din altă parte, că două tipuri de forþe politice au avut o ascensiune nedorită din punctul meu de vedere ºi anume partidele antisistem ºi partidele extremiste, xenofobe, naþionaliste. Este o tristă amintire ºi o paralelă tristă ºi periculoasă care se poate face în Europa între perioada de după ‘marea depresie’ dintre cele două războaie mondiale ºi Europa zilei de astăzi pentru că se pare că prin lipsa de responsabilitate politică a conducătorilor ºi prin lipsa de viziune politică a conducătorilor tradiþionali de partide politice în adevăratul sens al cuvântului s-a ajuns din nou sau se repetă acele fenomene în care trebuit găsit þapul ispăºitor, trebuie găsiþi vinovaþii pentru criza economică. ªi în foarte multe þări vinovaþii din păcate sunt prezentaþi, sunt văzuþi aceiaºi care erau ºi în urmă cu 60 de ani – anumite categorii sociale, anumite categorii sau anumite etnii, este găsită o vină în imigranþi care ‘fură locurile de muncă’ ale autohtonilor, este găsită o vină în marile companii multinaþionale care fură posibilităþile economice ale statelor membre’, a argumentat Iuliu Winkler. 
În opinia acestuia, cetăþenii aºteaptă să fie protejaþi de către guvernele proprii, mai degrabă decât din partea UE. 
‘Nu mai există o Europă în care guvernul tău, statul tău sau partidul din care faci parte să te apere de străini care ajung să reprezinte pericolul potenþial. Alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor vor fi un moment crucial pentru acest întreg proces, deoarece Europa însăºi, UE astăzi, se află în momentul în care are nevoie de niºte răspunsuri faþă de viitor – ce fel de viitor al Uniunii Europene, vrem să le numim statele unite ale Europei, vrem acea uniune politică sau vrem pe model britanic sau pe model nordic ca Uniunea Europeană să rămână un simplu acord de comerþ liber? Eu cred că sensul construcþiei politice este un sens al construcþiei politice federale ºi nu federative. (…) Nu poate reuºi deci niciunul dintre statele europene singur să rezolve competiþia globală’, a arătat eurodeputatul popular-european. 
Winkler s-a arătat convins de faptul că Uniunea Europeană poate reuºi, cu păstrarea acelui aºa-numit model european, model social-european, cu păstrarea statului, care evident trebuie să aibă ºi un rol asistenþial, dar trebuie să aibă ºi un rol în coordonarea economică. 
‘Deci Europa poate reuºi doar unită. ªi atunci pare problema acum în dezbatere aflată ºi în România a cedării de suveranitate. Eu cred că greºim atunci când vorbim despre cedare de suveranitate, cred că trebuie să spunem mai degrabă punerea în comun a suveranităþilor, pentru că asta se întâmplă la Bruxelles, – o uniune politică europeană. Statele unite ale Europei nu sunt un proiect care desfiinþează suveranităþile, ci le pune în comun în favoarea unei suveranităþi comune europene ºi sigur trebuie văzut foarte clar care sunt aceste domenii în care ne punem în comun suveranitatea. (…) Exact un asemenea proiect – o punere în comun a suveranităþilor – va fi pus la o mare încercare anul viitor când vin alegerile pentru Parlamentul European’, a mai spus europarlamentarul UDMR. AGERPRES