Se adâncește disputa dintre Parlamentul European și Comisie pe tema bugetului Uniunii Europene 2028-2034. Este clar pentru toată lumea că cele două mari priorități propuse de Comisia Europeană și anume securitatea și competitivitatea sunt bine alese și trebuie să fie finanțate într-un mod corespunzător. De asemenea, este clar că din anul 2028 începe rambursarea împrumutului european care finanțează Programul Next Generation EU și bineînțeles PNRR-urile din statele membre. Ceea ce produce nemulțumire în Parlamentul European este intenția vădită a Comisiei de a diminua finanțarea celor două mari politici ale UE, esențiale pentru noi în România și în general în Europa Centrală și de Est, respectiv Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune. Acestea, conform proiectului Comisiei Europene, ar urma să fie comasate într-un mare fond aferent unor așa-numite planuri naționale și regionale de parteneriat. Este vorba de o schimbare structurală, profundă, prin care se depersonalizează tocmai cele mai cunoscute și importante componente ale bugetului UE.

Într-o discuție recentă din cadrul Grupului PPE cu comisarul pentru buget, Piotr Serafin, i-am amintit acestuia faptul că experiența ne arată că politicile promovate de UE trebuie mereu să păstreze sprijinul cetățenilor pentru că altfel distanța dintre oameni și Uniune crește, devenind o prăpastie.

Cum se poate întâlni cetățeanul cu UE? Evident prin politicile cele mai cunoscute și cu rezultatele cele mai concrete. Politica Agricolă Comună face parte dintre acestea, iar structura sa cu cei doi piloni – plățile directe, respectiv dezvoltarea rurală – este vizibilă pentru cetățeni, ușor de înțeles și contribuie la bunăstarea comunităților locale. Alminteri, vorbind despre securitatea europeană este foarte clar faptul că acest concept include și securitatea alimentară, care poate fi obținută doar prin contribuția fermierilor europeni.

Dacă vorbim despre Politica de coeziune, aceasta finanțează proiecte importante pentru comunitățile locale, cu rezultate tangibile și cu impact major asupra comunităților.

De altfel, coaliția de state membre, 17 la număr, printre care și România, dar și vecinii noștri, care se opun renaționalizării coeziunii și a politicii agricole, este relevantă pentru gradul mare de împotrivire și nemulțumire generat de această propunere.

Din punct de vedere social, întrezăresc un pericol de adâncire a faliilor din societatea românească în situația în care resursele limitate ar conduce la o competiție absolut nesănătoasă între fermieri, producători agricoli pe de-o parte și autorități locale pe de altă parte.

Vom continua discuția din Grupul PPE, dar opinia majoritară care se conturează este aceea că soluția cea mai bună ar fi ca CE să retragă propunerea sa de contopire și să vină în fața legislativului european și a statelor membre cu un nou proiect bugetar care să păstreze cele două politici fundamentale.

Opinie publicată de www.stiriletransilvaniei.eu – http://bit.ly/46UV07k