* Interviu cu domnul Iuliu Winkler, europarlamentar
Negocierile dintre Uniunea Europeană ºi Statele Unite ale Americii pentru încheierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerþ ºi Investiþii (TTIP) dau naºtere unor dezbateri aprinse între autorităþi ºi societatea civilă.
Există opinii pro ºi contra faþă de acest acord de liber-schimb negociat între UE ºi SUA, ce vizează desfiinþarea barierelor vamale ºi a reglementărilor. Mai multe manifestaþii au avut loc la nivel internaþional, în special în þări europene, unde mii de persoane au ieºit în stradă să protesteze faþă de aºa-numitul Parteneriat Transatlantic pentru Comerþ ºi Investiþii (TTIP), oamenii temându-se că le va fi afectată calitatea alimentelor, a condiþiilor de muncă ºi a mediului.
Oponenþii înþelegerii se mai tem ºi de faptul că multinaþionalele americane s-ar putea folosi de un mecanism de rezolvare a disputelor investitor-stat (ISDS) pentru a contesta legislaþia UE, invocând că aceasta este restrictivă în privinþa comerþului liber.
Lavinia Andrei, preºedintele Terra Mileniul III, susþine că fundaþia din care face parte strânge semnături la nivel european, împreună cu alte organizaþii non-guvernamentale, împotriva TTIP, întrucât “acest acord se negociază total netransparent”.
Domnia sa a declarat: “Am trimis solicitări către autorităþile noastre să vedem dacă există un studiu de impact al acordului asupra economiei. Ministerul de Externe ne-a trimis la Ministerul Economiei, Ministerul Muncii ne-a spus că nu e treaba lui să facă studii de impact ºi aºa mai departe. Guvernul nu ne spune nimic despre impactul TTIP, dar ne asigură că vom primi toate răspunsurile pe care ni le dorim de acum încolo”.
Angela Filote, ºeful reprezentanþei Comisiei Europene la Bucureºti, consideră că un proiect precum TTIP are nevoie de susþinere din partea tuturor părþilor interesate. Domnia sa a precizat recent că încheierea acestui acord între UE ºi SUA este una dintre cele zece priorităþi ale comisiei Juncker, obiectul principal fiind relansarea economică ºi crearea locurilor de muncă.
Domnul Iuliu Winkler, europarlamentar din partea Grupului Partidului Popular European (Creºtin Democrat), a avut amabilitatea să ne ofere un interviu despre ceea ce înseamnă, în opinia domniei sale, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerþ ºi Investiþii.

Reporter: Avantajează sau nu TTIP economia europeană?
Iuliu Winkler: La începutul secolului 21, într-o perioadă în care Europa este încă clar afectată de efectele crizei economice ºi fiananciare, care a început în 2008, trebuie să observăm că ne confruntăm cu toþii cu o nouă realitate economică ºi comercială globală. Dacă sfârºitul secolului trecut marca ieºirea din era protecþionismului ºi speranþelor mari investite în sistemul global al negocierilor plurilaterale sub egida Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC), azi constatăm că runda de negocieri comerciale Doha nu a fost încheiată. OMC a arătat slăbiciune ºi incapacitatea de a armoniza interesele foarte divergente ale actorilor implicaþi, ºi, în consecinþă, pe lista de priorităþi ale UE au revenit în forþă negocierile comerciale bilaterale. Ne aflăm în era marilor lanþuri de aprovizionare globale, iar locul fiecărei economii în cadrul acestora determină ºi plus valoarea pe care acele economii o pot înregistra.
Europa are nevoie de locuri de muncă, de deschiderea de noi oportunităþi pentru IMM-uri ºi, de asemenea, de păstrarea relevanþei ºi influenþei sale asupra evoluþiilor globale. Cea mai sigură cale de a ne a păstra această relevanþă ºi în secolul 21 este calea consolidării Parteneriatului transatlantic. UE ºi SUA sunt încă cele mai mari economii globale, iar TTIP poate să fie instrumentul prin care UE îºi protejează propriile interese ºi promovează valorile care sunt importante nu doar pentru statele europene, ci ºi pentru cetăþenii europeni. În aceste condiþii, cred că TTIP avantajează economiile europene ºi dacă viitorul acord va fi cuprinzător, ambiþios, echilibrat va duce la ridicarea tuturor standardelor de protecþie a mediului, a celor sociale, de sănătate ºi a celor din domeniul dezvoltării durabile. Un acord slab, inconsistent ºi care nu dovedeºte un nivel de ambiþie suficient este de evitat ºi, de altfel, opinia majoritară din Parlamentul European arată către această direcþie. Legislativul european va vota un TTIP ambiþios ºi va respinge un acord diluat.
Reporter: Care sunt punctele tari ºi slabe ale TTIP din punctul de vedere al europenilor?
Iuliu Winkler: Structura TTIP cuprinde trei mari domenii: accesul pe piaþă, barierele netarifare ºi cooperarea în domeniul armonizării reglementărilor ºi regulilor comerciale. Evident, UE are interese ofensive ºi defensive în aceste negocieri. Sprijinim includerea unui capitol de politici energetice, a unor prevederi despre serviciile financiare, dorim un angajament ferm al SUA în ceea ce priveºte piaþa achiziþiilor publice atât la nivel federal, cât ºi la nivel subfederal. UE exclude toate serviciile publice din aria negocierilor ºi insistă asupra respectului diversităþii culturale. Standardele de mediu, cele sociale ºi drepturile de proprietate intelectuală, dar ºi indicaþiile geografice europene nu sunt negociabile pentru UE.
Reporter: Cum va fi afectată economia românească?
Iuliu Winkler: Impactul TTIP asupra economiei româneºti trebuie judecat în aceleaºi coordonate în care am analizat ºi impactul aderării la UE. Pentru aceia care consideră că măsurile protecþioniste sunt singurele care pot să apere sectoarele economiei româneºti de asaltul globalizării prevalează riscurile ºi ameninþările. O asemenea abordare este astăzi depăºită. Cred că trebuie să judecăm situaþia în termeni de competitivitate ºi în termenii priorităþilor pe care economia românească le poate impune dezvoltării viitoare. Acele sectoare ale economiei care sunt sau pot deveni competitive vor avea de câºtigat din aplicarea TTIP. Există astăzi zeci de mii de locuri de muncă în România care depind de exporturi. Aceste locuri de muncă se vor înmulþi ca urmare a extinderii relaþiei transatlantice. România îºi poate consolida poziþia regională în Balcani, în condiþiile în care majoritatea vecinilor noºtri nu sunt membri ai UE.
Reporter: Lucian Cernat, economistul-ºef al directoratului general pentru politici comerciale din cadrul Comisiei Europene, a publicat un studiu potrivit căruia PIB-ul Româ¬niei va creºte cu 0,25% anual, după implementarea pactului pentru comerþ TTIP dintre UE ºi SUA. Aceas¬tă majorare ar urma să se adauge la creºterea normală a PIB-ului. La rândul său, Florin Vodiþă, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerþului ºi Turismului, estimează o creºtere de 0,5% a PIB-ului UE. Cum comentaþi aceste previziuni?
Iuliu Winkler: În afara celor menþionate de dumneavoastră există ºi alte previziuni cu privire la surplusul de creºtere economică care poate fi adus de TTIP. Oricare dintre acestea se poate adeveri. Putem vorbi de surplusuri cuprinse între 0,2 până la 0,7% din PIB-ul anual. Totul depinde de conþinutul concret al prevederilor negociate, dar ºi de perioadele de tranziþie care vor fi stabilite până la intrarea în vigoare a anumitor prevederi. Mi se pare important că toate scenariile ºi toate studiile întocmite arată un impact pozitiv al TTIP. Sigur, aici există ºi o capcană. Ar trebui să analizăm ºi distribuþia geografică a beneficiilor aduse de TTIP, pentru a fi convinºi că de acestea se va bucura ºi economia României.
Reporter: Ce măsuri propuneþi dumneavoastră pentru încurajarea firmelor româneºti să iasă la export pe piaþa americană, în condiþiile în care acestea se tem să nu fie competitive?
Iuliu Winkler: Începând de la revitalizarea ºi finanþarea corespunzătoare a activităþilor de promovare a exporturilor până la soluþii eficiente în ceea ce priveºte garantarea creditelor pentru export, există o listă lungă a măsurilor care ar susþine exportatorii din România. Până la a vorbi despre stimularea exporturilor pe relaþia SUA, ar trebui să analizăm întreaga activitate de comerþ exterior ºi să constatăm decăderea organizatorică ºi slaba finanþare a întregului sistem. Atât în Strategia Naþională de Export a României, cât ºi în diverse strategii sectoriale sunt prevăzute măsurile necesare care ar trebui pur ºi simplu aplicate. Una dintre priorităþi ar trebui să fie coagularea miºcării patronale în România ºi întărirea asociaþiilor sectoriale, a camerelor de comerþ ºi industrie, în general a tuturor formelor asociative din domeniu. Nu e nevoie să inventăm roata. Este suficient să ne uităm la acele modele care susþin economiile puternic exportatoare din Europa, în primul rând economia germană, ºi să le aplicăm.
Reporter: În ciuda optimismului autorităþilor noastre ºi al Comisiei, ONG-urile ºi sindicatele au tras un semnal de alarmă că TTIP ne va face mai mult rău decât bine, urmând ca România să devină “groapa de gunoi” a Europei. Cum caracterizaþi negocierile pentru acest pact între UE ºi SUA? Va deveni România “groapa de gunoi” a Europei?
Iuliu Winkler: Dacă trecem în revistă ultimii 10 ani, constatăm că România a fost de mai multe ori în situaþia de a deveni groapa de gunoi a Europei atât înainte, cât ºi după aderarea la UE. Uneori, datorită unor reglmentări legale inoportune sau imperfect aplicate, am ºi devenit vremelnic destinaþie fie a deºeurilor industriale, fie a invaziei produselor contrafăcute ºi de slabă calitate. Dacă România se va confrunta din nou cu o asemenea situaþie, aceasta nu va fi din cauza TTIP, ci mai degrabă din cauza deficienþelor de reglementare sau a lacunelor din propriul sistem legislativ.
Reporter: Are nevoie þara noastră de un studiu de impact al TTIP asupra economiei noastre?
Iuliu Winkler: Se poate imagina un studiu de impact al TTIP asupra economiei româneºti, însă nu cred că ar fi relevant, având în vedere că valoarea schimburilor comerciale ale celor doi parteneri, astăzi, nu depăºeºte 1 miliard USD anual. De aceea, mai degrabă ar fi nevoie de un studiu cu privire la potenþialul creºterii ºi dezvoltării relaþiei bilaterale, un studiu referitor la niºele ºi pieþele serviciilor specializate pe care am putea dezvolta exporturi cu valoare adăugată ridicată. De asemenea, orice studiu ar trebui să depăºească nivelul relaþiilor strict economice ºi comerciale ºi ar trebui să pună în balanþă ºi aspectele geopolitice, importanþa pe care Parteneriatul strategic cu SUA o are pentru România, potenþialul de a convinge SUA să-ºi mărească investiþiile directe în România ºi măsura în care putem să intensificăm cooperarea în domenii de importanþă strategică pentru România ºi UE, cum ar fi sectorul energetic, pentru a da doar un singur exemplu.
Reporter: Vă mulþumesc!
BURSA 18.06.2015
A consemnat ANCUÞA STANCIU