Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) s-a declarat de un optimism moderat în privința continuării creșterii economice în România în 2014, fiind de părere că acest trend poate fi afectat de excesele electorale.
“În ceea ce privește anul economic 2014 în România, eu sunt de un optimism moderat. (…) Cred că România are șanse să aibă o creștere economică în jur de 3%, dar aceasta doar dacă guvernanții sunt înțelepți”, a declarat deputatul european, luni, la Deva, într-o conferință de presă. El a adăugat că prudența sa vine din faptul că anul 2014 este unul electoral și, ca atare, există riscul major al unor derapaje care să se materializeze în binecunoscutele “cadouri electorale”.
În aceeași ordine de idei, Iuliu Winkler a afirmat că intenția declarată a Ministerului de Finanțe referitoare la stimularea consumului intern cu scopul de a influența în mod pozitiv creșterea economică este o idee proastă. “Divergențele apărute între politicile și declarațiile BNR și cele ale Ministerului Finanțelor cu privire la stimularea consumului intern reprezintă prima dintre vulnerabilități. Acum avem nevoie de politici coerente, de recâștigarea încrederii în rândul investitorilor străini, iar divergențele dintre BNR și Ministerul Finanțelor nu sunt deloc benefice pentru atingerea acestor scopuri”, a spus parlamentarul european al UDMR. El a explicat că stimularea artificială a consumului intern poate să producă efecte negative printre care și revenirea pe un trend ascendent a importurilor.
În opinia sa, principalele motoare de creștere economică sunt investițiile străine directe, investițiile în infrastructură și exporturile. Iuliu Winkler a arătat că România are nevoie de investiții străine directe în domenii de înaltă tehnologie, în IT, în telecomunicații, în construcțiile de mașini etc. Potrivit acestuia, în investițiile în infrastructură trebuie folosite fondurile Uniunii Europene. “Deși procesul de absorbție a fondurilor europene a fost accelerat în ultima parte a anului trecut, totuși, am rămas pe ultimul loc. Am reușit să utilizăm doar 29,87% din fondurile de coeziune, adică 5,7 miliarde de euro din cele 19,21 miliarde care ne-au fost alocate pentru perioada 2007-2013”, a precizat parlamentarul european. Referindu-se la exporturi, Winkler a remarcat faptul că, pentru prima dată după 20 de ani, conform statisticilor pe 11 luni, în 2013, România a înregistrat un excedent comercial de 1,4 miliarde de euro în relațiile comerciale cu state extracomunitare. “Acesta este un aspect pozitiv, care sper să se conserve. (…) Un alt aspect pozitiv este legat de faptul că structura exporturilor s-a modificat în sensul în care ponderea mărfurilor cu valoare adăugată mare depășește din ce în ce mai mult pe cea a produselor slab prelucrate. (…) În aceste condiții, să spui că vrei ca motorul creșterii economice să fie consumul intern, mi se pare o prostie, pentru că în acest fel deteriorezi aceste trenduri. Iar creșterea consumului intern în România, în general, nu înseamnă achiziționarea de bunuri produse în țară, ci cumpărarea de produse, cu precădere, aduse din import”, a adăugat deputatul european.
În același context, Iuliu Winkler a atras atenția asupra faptului că Parlamentul European a adoptat, în ultima sesiune de la Strasbourg, un pachet de reglementări referitor la achizițiile publice, care propune simplificarea procedurilor, o mai mare eficiență în utilizarea banului public și o mai mare transparență. “După publicarea acestor reglementări în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru implementarea lor în legislația internă”, a adăugat parlamentarul european al UDMR.
Potrivit acestuia, datorită acestor reglementări, în cazul achizițiilor publice de bunuri și servicii, va dispărea “dictatul celui mai mic preț”, fiind introdus principiul raportului calitate-preț. “Aș putea un exemplu de la noi. În cazul în care se va organiza o licitație pentru asfaltarea unui drum nu va mai prima cel mai mic preț, ci oferta care va oferi cele mai bune garanții. Adică, nu se va mai asfalta ieftin cu o garanție de 6 luni, ci mai scump, însă, vei avea o garanție de 36 de luni, de exemplu”, a explicat Winkler. Conform deputatului, un alt criteriu va fi acela al soluțiilor inovatoare, a soluțiilor integrate în cazul serviciilor sociale. El a subliniat că pachetul legislativ adoptat de Parlamentul European prevede diminuarea birocrației în cadrul licitațiilor, cu scopul accelerării acestora, încurajează subcontractarea către IMM-urile locale, și dă un nou impuls parteneriatului public-privat, fără, însă, a încuraja “privatizarea serviciilor publice”.
“18% din PIB-ul cumulat al UE e reprezentat de achizițiile publice făcute de toate statele membre. Bugetul UE este doar 1% din PIB-ul cumulat al celor 28 de state membre. (…) Este vorba de o sumă imensă, și pe bună dreptate se dorește o mai mare transparentizare a cheltuielilor făcute din banul public. (…) Dezbaterile cu privire la eficiența cu care este cheltuit banul public, la problemele legate de corupție și de lipsa transparenței sunt la fel de vii în toate statele membre”, a precizat deputatul european al UDMR.
Iuliu Winkler este de părere că transpunerea legislației europene din acest domeniu va da un impuls pozitiv în dezvoltarea României.