Am asistat, saptamana trecuta, in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, la discursul anual al presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre starea Uniunii.

Initiatii de la Bruxelles vorbeau despre faptul ca Juncker si-a rescris de cel putin 25 de ori discursul in stradania de a echilibra mesajele adresate statelor membre, guvernelor europene si, foarte important, cetatenilor europeni.

Ce a iesit? Un discurs optimist si vizionar, plin de incredere in viitorul Uniunii Europene si intesat de propuneri concrete si curajoase.

Greu se putea imagina un contrast mai mare cu discursul din anul 2016, care a fost cetos, innorat si pesimist. In decursul unui an, Brexit-ul a incetat sa mai fie o povara pentru Juncker, devenind o oportunitate pentru viitorul UE 27.

Mesajele destinate Romaniei sunt pline de relevanta si reprezinta mingi ridicate la fileu pentru tara noastra.

As incerca sa descifrez aceste mesaje in cheia cuvintelor rostite de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, cu ocazia intalnirii de la sfarsitul lunii august, de la Bucuresti, cu presedintele Frantei, Emmanuel Macron.

Romania este “un partener autentic, profund atasat ideii europene si pe deplin implicat in eforturile de redinamizare ale UE (…) care doreste sa fie un membru re-fondator al Uniunii Europene”.

Este o declaratie care nu a avut ecoul meritat la momentul la care a fost rostita, insa care capata relevanta prin prisma discursului presedintelui Comisiei. Juncker vorbeste despre viitorul UE 27, afirma ca isi doreste o Europa “mai unita, mai puternica si mai democratica”.

Noua Europa trebuie sa respire cu ambii plamani de la Est la Vest, in caz contrar se va sufoca, a afirmat Juncker. Nimic mai adevarat. Dar ce este aceasta, daca nu o refondare a UE?

Uniunea celor 27 are nevoie de un nou inceput si trebuie sa fie o Uniune a egalilor in care nu pot exista nici cetateni de categoria a 2-a si nici tari de rangul 2. Europa cu doua viteze este astazi o realitate si cu siguranta ca va ramane asa pentru multa vreme de acum inainte, dar in noua Europa toti trebuie sa aiba sansa de a apartine grupului de tari care isi doresc o Europa mai integrata, mai unita si mai eficienta.

Ofertele facute de Juncker Romaniei sunt clare, dar ca intotdeauna diavolul sta ascuns in detalii. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe ziarele europene care publicau elemente ale discursului, ca Austria, Germania si apoi Olanda s-au grabit sa-l contrazica pe presedintele Comisiei Europene privitor la chestiunea aderarii rapide a tarii noastre la spatiul Schengen.

Este vorba de mesaje importante, dar ele trebuie citite si in cheia alegerilor parlamentare care se vor desfasura in 24 septembrie in Germania si in 15 octombrie in Austria. Probabil ca, dupa alegeri, situatia se va schimba.
Avem nevoie de eforturi diplomatice bilaterale sustinute, lucru valabil si pentru Olanda, unde insa exista si o cheie economica a opozitiei consistente referitoare la dosarul Schengen al Romaniei.

Suntem deci in stare sa depasim obstacolele ce ne sunt puse in cale si sa devenim participantul est-european cel mai de seama la refondarea UE?

Adevarul este ca avem un mare avantaj. Nu trebuie sa ne temem de competitia externa atata vreme cat estul Europei pare cuprins de scepticism fata de Bruxelles si retinere, in cel mai bun caz, daca nu chiar impotrivire, fata de continuarea integrarii europene.

Piedicile cele mai importante pe care trebuie sa le depasim se afla in interior

Ele sunt legate de slaba noastra capacitate administrativa, de lipsa de competenta in administratia publica, de lipsa de teluri si de strategie a decidentilor si de blazarea care a cuprins intreaga societate ca o consecinta directa a neputintelor mai inainte enuntate.

Avem in fata o perioada doar ceva mai lunga de un an, in care depasind aceste piedici sa pregatim presedintia rotativa a UE care va apartine Romaniei in primul semestru al anului 2019 si sa organizam summit-ul european de la Sibiu, anuntat de Jean-Claude Juncker pentru 30 martie 2019, la o zi dupa ce Marea Britanie va parasi UE si in pragul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din luna mai.

Participarea la re-fondarea UE trebuie sa fie un element cheie al Proiectului de tara pe care presedintele Iohannis il va propune intregii societati romanesti.

Daca cele spuse de domnia sa presedintelui Macron au acoperire in realitate, atunci inseamna ca intreaga societate romaneasca trebuie sa contribuie la viitorul nostru european.

Daca dorim o noua Europa mai buna pentru noi, atunci momentul pentru actiune este acum. Felul cum va arata aceasta noua Uniune trebuie sa depinda si de noi. Jean-Claude Juncker a facut, in discursul sau, referire la cele cinci scenarii propuse in primavara acestui an, afirmand totodata ca prezinta cetatenilor UE un al saselea scenariu.

Ingredientele acestui scenariu, caramizile cu care continuam constructia europeana re-fondata, trebuie sa provina din toate comunitatile, toate regiunile si toate statele membre ale UE 27.

Articolul de opinie publicat pe portalul de știri ziare.com