Politica de Coeziune a Uniunii Europene este tot mai amenințată de Brexit, acesta fiind cel mai nou pericol care anunță un viitor tot mai incert, susține europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler.

“În contextul în care se apropie vertiginos dezbaterea cu privire la revizuirea bugetului UE de la mijlocul perioadei de programare 2014 — 2020, este din ce în ce mai evident că viitorul Politicii de Coeziune devine incert. Doar o treime din statele membre ale UE sunt net contributoare la bugetul comun al UE, pe când celelalte sunt net beneficiare. Multe dintre acestea, printre care și statele din Europa de Est, au la dispoziție resurse financiare importante tocmai din fondurile de coeziune ale UE”, a argumentat Iuliu Winkler, într-o declarație acordată AGERPRES.

El a reamintit că bugetul comun al UE este destinat în proporție de două treimi celor două mari politici ale UE — Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.

“Brexit-ul este cel mai nou pericol care amenință viitorul Politicii de Coeziune. Contribuția Marii Britanii la bugetul UE dispare odată cu înfăptuirea Brexit-ului, cel mai probabil din anul 2019. Vorbim despre o contribuție importantă, care, în 2014, a fost de 11,3 miliarde de euro. Pentru a avea o comparație, în același an, contribuția României la bugetul comun al UE a fost de 1,3 miliarde de euro, adică de aproape 10 ori mai puțin. După Brexit, bugetul comun se va diminua și evident că aceasta va duce automat la diminuarea finanțării Politicii de Coeziune”, a explicat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, un alt factor care amenință Politica de Coeziune este gestionarea din punct de vedere financiar a crizei migrației.

“Foarte multe voci solicită transferul unor resurse bugetare din Politica de Coeziune către finanțarea gestionării integrării migranților, a asistenței sociale de care aceștia au nevoie, dar și către noile instrumente europene, printre care Paza de Coastă și Frontieră. Nevoia crescândă de finanțare a așa-numitului plan Juncker reprezintă un al treilea pericol la adresa Politicii de Coeziune. Fondul European pentru Investiții Strategice este văzut de mulți ca o alternativă mai modernă la Politica de Coeziune. Nimic mai fals! Politica de Coeziune este o politică de investiții destinată transformării și modernizării regiunilor, orașelor și comunităților. Dacă în urmă cu câteva decenii, statele membre de atunci au beneficiat din plin de finanțările aferente Politicii de Coeziune, acum statele din centrul și estul Europei sunt perfect îndreptățite să militeze pentru menținerea acestor oportunități și după anul 2020. În Parlamentul European, dezbaterea despre revizuirea bugetului curent 2014 — 2020, precum și dezbaterea cu privire la viitorul Politicii de Coeziune după 2020 vor fi categoric dezbateri politice”, a subliniat europarlamentarul.

Partidul Popular European (PPE) la recentul congres din Malta a reconfirmat chiar în textul unuia dintre documentele adoptate sprijinul său pentru Politica de Coeziune post 2020.

Conform PPE, a arătat Winkler, Politica de Coeziune trebuie să rămână o importantă politică de investiții a UE, care să acopere toate statele membre și toate regiunile UE.

“Procentul din bugetul comun european destinat finanțării Politicii de Coeziune trebuie să fie menținut la cotele actuale și după 2020. Este important de subliniat faptul că această poziție va fi susținută în Parlamentul European de cel mai numeros grup politic, cel al europarlamentarilor PPE. Poziția exprimată la Malta este evident o veste bună pentru România. Interesul nostru, împreună cu cel al altor state central și est-europene, împreună cu grupul țărilor de la Vișegrad, este acela de a menține distincția clară dintre politicile de coeziune, care au la bază principiul solidarității, și Fondul European de Investiții Strategice, ale cărui finanțări depind de gradul de dezvoltare a sistemului bancar din statul membru care aplică, dar și de criterii de competitivitate economică pe care, deocamdată, statele din estul Europei le pot îndeplini mai greu”, a spus eurodeputatul.

El a menționat că, dincolo de angajamentul politic, la Congresul PPE din Malta s-a luat și o decizie practică foarte importantă și anume constituirea unui grup de lucru destinat viitorului Politicii de Coeziune.

“La nivel politic, va trebui să ne implicăm în munca acestui grup de lucru cu politicieni și specialiști de la Bruxelles, dar și de acasă, din România, pentru a ne putea promova interesele. Este foarte important ca Guvernul de la București să finalizeze în cel mai scurt timp toate procedurile de acreditare a tuturor autorităților administrative cu competențe în derularea programelor operaționale. Ne aflăm în al treilea an al perioadei de programare bugetară pentru perioada 2014 — 2020 și orice săptămână de întârziere reduce credibilitatea noastră la Bruxelles atunci când cerem mai mulți bani pentru Politica de Coeziune, dar noi nu suntem în stare să utilizăm ceea ce ne este alocat deja”, a completat Winkler.

AGERPRES/(AS — autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)