• În domeniul energiei speram la mai mult și am obținut mai puțin. Interesul României ar fi fost ca energia nucleară să fie amintită pe lista pozitivă, dar nu am obținut acest lucru, ci doar ca energia nucleară să nu fie amintită în context negativ. La fel și în domeniul gazelor naturale ne-am fi dorit un context mai pozitiv pe care însă nu l-am obținut. 
• Exploatarea gazelor în Marea Neagră a urmat calea multor altor investiții importante în România și a căzut, până în prezent, pradă intereselor politice. România are nevoie de exploatarea zăcămintelor sale de gaze din Marea Neagră și de aceea cred că prima urgență este revizuirea și clarificarea unor elemente de natură legislativă

Interviu cu europarlamentarul Iuliu Winkler

Care este opinia dvs cu privire la Pactul Ecologic European?

Iuliu Winkler: Pactul ecologic european este un prim pas într-o tranziție care trebuie începută de îndată și care va fi un proces îndelungat. Tranziția către economia verde, către sustenabilitate, către locurile de muncă sustenabile, către combaterea precarității – un fenomen care pare să fi pus stăpânire pe piața muncii (gig economy) – are loc în mijlocul unor schimbări pe multiple planuri în economie și în societate. În acest context, propunerea Comisiei Europene, dar și rezoluția Parlamentului European pe această temă trebuie privite doar ca o uvertură pentru dezbaterea publică care începe acum, precum și pentru întregul proces de legiferare la nivel european, care, se vede deja, va fi presărat cu dificultăți. Economiile și societățile europene sunt diverse, interesele economice care sunt în joc sunt uriașe, de aceea și bătăliile care vor urma vor fi acerbe.

Care sunt, în opinia dvs, măsurile imediate pentru a contracara schimbările climatice în Europa, respectiv România? Cum ar trebui să procedeze autoritățile din România pentru a atinge obiectivele din Pactul Ecologic European, dar şi pentru a primi sprijinul financiar pentru acest lucru? Care sunt măsurile pe termen scurt pe care ar trebui să le ia România în acest sens?

 Iuliu Winkler: La nivelul UE trebuie să ajungem, în lunile următoare, la un compromis cu privire la Cadrul Financiar Multianual (MFF) pentru perioada 2021-2027. Fără acest compromis nu putem vorbi nici despre finanțarea tranziției ecologice, nu putem decide valoarea finanțărilor din Mecanismul pentru o tranziție justă (Just Transition Mechanism – JTM). Deci, prima urgență europeană este un buget pentru 7 ani care să nu încerce să finanțeze tranziția ecologică pe spinarea celor două politici fundamentale ale UE, respectiv Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună.

În aceeași notă, Guvernul României și instituțiile publice trebuie să facă eforturi pentru a întocmi strategiile naționale care vizează, pentru perioada 2021-2027, aceste două politici fundamentale ale UE. De asemenea, în România avem nevoie și de demararea imediată a unui dialog social cuprinzător cu reprezentanții economiei, ai mediului academic și din educație, cu partenerii sociali în cadrul căruia să se discute sincer și aplicat despre provocările la care va trebui să dăm răspuns în anii și deceniile care urmează.

Orice măsură pe termen scurt este importantă doar în măsura în care devine declanșatorul unor strategii pe termen mediu și lung, pentru că transformarea ecologică a României, a Europei și, în cele din urmă, a lumii este un proces de durată care va fi mereu însoțit de convulsii și costuri sociale.

Care este valoarea investițiilor pe care România trebuia să le facă pentru a îndeplini obiectivele din Pactul Ecologic European? Care sunt domeniile principale în care România trebuie să facă aceste investiții?

Iuliu Winkler: La nivel european s-a publicat o estimare cu privire la un necesar de investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu.  Atâta vreme cât nu avem mai multă claritate, putem să ne raportăm la această estimare și putem să afirmăm că România are nevoie de investiții de 40 de miliarde sau de 60 de miliarde de euro. S-ar putea găsi argumente pentru oricare dintre aceste scenarii. Important este ca Guvernul să treacă la o evaluare cât mai obiectivă a necesarului de investiții, să stabilească într-un mod cât mai realist prioritățile care să fie dezbătute public. Avem nevoie din partea partenerilor sociali de clădirea unei solidarități pentru prioritățile care vor fi stabilite. De asemenea, este importantă actualizarea cadrului legal în câteva domenii importante fără de care România nu va fi capabilă să atragă investițiile necesare în deceniul următor. Mă gândesc la domenii cum ar fi: parteneriatul public-privat, achizițiile publice, legislația financiară.

Considerați că textul Rezoluției privind domeniul energiei este benefic pentru România? Este adevărat că gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde, potrivit rezoluției votată în Parlamentul European?

Iuliu Winkler: Rezoluția cu privire la Pactul ecologic european este deocamdată doar o poziție politică a Parlamentului European și nu o directivă sau un regulament european. În domeniul energiei speram la mai mult și am obținut mai puțin. Interesul României ar fi fost ca energia nucleară să fie amintită pe lista pozitivă, dar nu am obținut acest lucru, ci doar ca energia nucleară să nu fie amintită în context negativ. La fel și în domeniul gazelor naturale ne-am fi dorit un context mai pozitiv pe care însă nu l-am obținut. Cu toate acestea, bătălia de abia acum începe, iar adevărata miză va fi atunci când instituțiile europene vor decide reglementările legale, precum și prevederile bugetare.

Ce ar trebui să facă autoritățile din România în ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia, având în vedere că acesta este un producător important de energie pe cărbune, dar mare parte din Valea Jiului depinde de această companie?

Iuliu Winkler: Viitorul industriei cărbunelui este subiectul unei vechi controverse în politica europeană. Mecanismul pentru o tranziție justă va trebui să asiste toate regiunile europene care vor intra în procesul de tranziție de la cărbune la energiile mai sustenabile. Atât în domeniul lignitului (Complexul Energetic Oltenia), cât și în cel al huilei (Complexul Energetic Hunedoara) avem nevoie de soluții complexe care au puternice componente economice și sociale, dar și de finanțări consistente în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă. Important este ca țintele pe care ni le propunem să fie realiste și cu impact pozitiv. Spre exemplu, în Valea Jiului avem nevoie de susținerea întreprinzătorilor locali pentru a putea eficientiza tehnologic activitățile lor economice și pentru a le putea extinde pe acestea creând astfel noi locuri de muncă. Cercetarea în domenii de vârf trebuie să fie încurajată, iar actorul central în acest efort trebuie să fie Universitatea din Petroșani.

Cum vedeți necesitatea demarării exploatării gazelor din Marea Neagră, în contextul Pactului ecologic european?

Iuliu Winkler: Exploatarea gazelor în Marea Neagră a urmat calea multor altor investiții importante în România și a căzut, până în prezent, pradă intereselor politice. Cred că România are nevoie de exploatarea zăcămintelor sale de gaze din Marea Neagră și de aceea cred că prima urgență este revizuirea și clarificarea unor elemente de natură legislativă.

Sursa: https://financialintelligence.ro/