Misiunea pe care mi-am asumat-o în îndeplinirea mandatului de parlamentar european al UDMR are două componente esențiale. Prima se referă la promovarea, reprezentarea și apărarea, dacă este nevoie, a intereselor țării mele și ale comunității maghiare din România în Parlamentul European și în întreg sistemul instituțional al UE. Am urmărit să prezint Transilvania și România, în Parlamentul European, cu multiplele lor valențe, cu bogăția culturală și istorică, deoarece numai cei care ne cunosc și ne înțeleg pot să ajungă să sprijine obiectivele pe care le formulăm.  Cea de-a doua componentă este legată de promovarea valorilor europene, a priorităților de dezvoltare ale Uniunii, a strategiilor și programelor care trebuie puse în aplicare și în România. Pe scurt, am adus Europa acasă, pe pământul natal, contribuind astfel la valorificarea mai eficientă a oportunităților care ni se deschid prin apartenența la spațiul comunitar.

Ca purtător al unui mandat încredințat de către cetățeni prin alegeri directe, m-am simțit obligat să întocmesc anual câte un raport de activitate, toate putând fi consultate pe site-ul personal, www.iuliuwinkler.ro.

La final de mandat, încerc să sintetizez munca acestor cinci ani în Parlamentul European. Desigur, munca mea nu se desfășoară doar la Bruxelles și Strasbourg, ci, în egală măsură, și acasă, la Hunedoara, în Transilvania, în România.

1. Construirea noii Europe

Comunitatea maghiară din Transilvania și UDMR, reprezentant legitim al acesteia, au ales calea europeană din primul moment după schimbarea regimului în 1989 și s-au manifestat ca atare în întreaga perioadă care s-a scurs de atunci. Ne dorim o Europă federală puternică și eficientă, o Europă a regiunilor și comunităților în care colaborarea, toleranța, multilingvismul, dialogul dintre culturi să primeze și unde să domnească libertatea și demnitatea. Viitorul comunității maghiare din Transilvania, dar și al României este în UE, iar activitatea mea în Parlamentul European și acasă s-a subsumat acestui crez.

Ultimii cinci ani au fost extrem de dificili pentru UE. Efectele crizei globale s-au manifestat în toate statele membre, în fiecare comunitate și regiune, afectând majoritatea cetățenilor europeni. Toată activitatea Parlamentului European, precum și a celorlalte instituții europene, a stat, în acești ultimi ani, sub semnul crizei economice, financiare și sociale.

La sfârșitul anului 2009, împreună cu colegii mei, deputați europeni reprezentanți ai comunității maghiare din Slovacia și cu reprezentanții organizațiilor comunităților maghiarilor din Bazinul Carpatic salutam, de la Bruxelles, prin adoptarea unei declarații comune, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Procesul de ratificare a acestui tratat de către toate cele 27 de state membre ale UE a fost unul îndelungat și anevoios, iar finalizarea lui a fost văzută ca un moment de cotitură în construcția europeană.

Efectele crizei globale au scos la suprafață o serie de neajunsuri la nivelul UE, fapt care a dus la intensificarea discursului pro-federalizare a Uniunii, discurs care a venit să combată și vocile, din ce în ce mai puternice, ale populiștilor și extremiștilor europeni.

La peste patru ani de la momentul Lisabona, împreună cu colegul meu Frank Engel, deputat european din Luxemburg, am realizat o carte intitulată “Noua Europă acum”, în care ne-am exprimat viziunea cu privire la viitorul UE. Într-un context european agitat, în care, tot mai des, se vehiculează inclusiv ideea redeschiderii tratatelor europene, am considerat că și publicul din țara mea, factorii politici responsabili, trebuie să se implice în acest proces, care, în cele din urmă, va modela viitorul Uniunii și implicit pe cel al României, dar și al comunității mele. În iunie 2013, la Cluj, sub auspiciile Fundației “Kós Károly Akadémia” am lansat, alături de Frank Engel, volumul “Noua Europă acum”, iar împreună cu invitații am discutat despre viitorul Europei. Principala concluzie care s-a desprins din dezbatere a fost aceea că UE trebuie repusă pe traiectoria sa inițială, cea gândită de părinții săi fondatori, și care, inevitabil, va duce la construcția Europei federale, unite din punct de vedere politic. Am mai prezentat cartea la Târgu-Mureș, unde a avut loc, de asemenea, o dezbatere, dar și la Deva.

Ori de câte ori am avut ocazia, fie la Bruxelles, fie acasă, am exprimat și argumentat opțiunea UDMR cu privire la consolidarea Europei regiunilor și comunităților.

Una dintre temele care au reintrat în forță în atenția autorităților și publicului UE în acești ultimi cinci ani se referă la identitatea și cetățenia europeană. De altfel, anul 2013 a fost dedicat, la nivelul UE, cetățeniei europene. În contextul evenimentelor destinate Anului european al cetățenilor, am participat, alături de alți colegi deputați europeni, la o dezbatere cu public care s-a desfășurat la Parlamentul European, în luna mai 2013. Cu acest prilej, am salutat implicarea cetățenilor europeni în procesul de transformare al UE, fiind convins de faptul că nimic nu se poate construi în lipsa sprijinului lor și am respins, încă odată, discursul și acțiunile populiste și extremiste ale unor politicieni pe care îi pot bănui, în cel mai bun caz, doar de lipsă de responsabilitate. Având certitudinea că cetățenii europeni sunt cei care vor decide, în cele din urmă, ce fel de Europă își doresc, am considerat că aceștia trebuie să beneficieze de o informare corectă cu privire la fenomenele și procesele care au stat la baza construcției europene. Pentru că nu ai cum să înțelegi UE, după cum nu poți înțelege nici cauzele pentru actuala criză din Uniune, dacă nu ai cunoștințe minime de istorie a proiectului construcției europene, m-am raliat ideii cu privire la necesitatea elaborării unui manual de istorie a construcției europene. Cred că acesta ar trebui să cuprindă toate datele și evenimentele semnificative care au dus la constituirea UE, din prima zi de pace de după cel de-al doilea război mondial până azi. Istoria proiectului european ar trebui predată în toate școlile din statele membre ale UE. Aceste idei le-am exprimat și în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut, în perioada care a trecut, în Transilvania, dar și la București, cu tineri, cu societatea civilă, cu mediul politic sau antreprenorial.

2. Criza financiară, economică și socială în Uniunea Europeană

Cea de-a șaptea legislatură a Parlamentului European a stat sub semnul crizei globale, aproape întreaga activitate de legiferare fiind influențată de efectele acesteia. Deputații europeni, împreună cu Comisia Europeană și cu Consiliul, s-au străduit să găsească cele mai eficiente soluții pentru diminuarea efectelor acesteia în plan social, să identifice cele mai bune strategii pentru reluarea creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă. Instituțiile europene au ajuns la concluzia că este nevoie de reorientarea întregii filosofii de dezvoltare a UE.

Am fost membru al Comisiei temporare pentru criza economică, financiară și socială (CRIS) a Parlamentului European. CRIS a reprezentat un cadru favorabil pentru a transmite opiniile mele cu privire la revenirea creșterii economice în UE. Împreună cu Frank Engel am elaborat un document de lucru intitulat “Dincolo de guvernanța economică – Uniunea viitorului” care a fost dezbătut în CRIS. Prin acest document am propus o creștere cuprinsă între 5 și 10 procente din PIB-ul UE a bugetului Uniunii, această recomandare fiind inclusă în Raportul CRIS cu privire la criza economică, financiară și socială, intitulat “Recomandări cu privire la măsurile și inițiativele care trebuie luate”, document care a trecut de votul deputaților europeni în iulie 2011.

La propunerea mea, în raportul CRIS a fost introdus și un nou capitol care se referă la crearea de noi locuri de muncă printr-o politică unitară de încurajare și susținere a sectorului IMM. Am propus Comisiei Europene să creeze instrumente financiare care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă de către IMM-uri, conform principiulu “one SME – one job”. În Raportul CRIS a fost acceptată și introdusă și propunerea mea de instituire de către Comisie a unui sistem de burse în vederea susținerii tinerilor care doresc să-și aprofundeze studiile tehnice și vocaționale. Am făcut parte din Delegația CRIS care, în februarie 2011, s-a întâlnit, la Frankfurt, cu reprezentanții Băncii Centrale Europene (BCE). Una dintre cele mai importante idei care s-au desprins în urma discuțiilor avute a fost cea legată de necesitatea consolidării guvernanței economice în UE. De altfel, pe tema consolidării guvernanței economice, am avut mai multe intervenții în plenul PE, insistând asupra faptului că statele non-membre ale zonei euro, precum și noile state membre nu trebuie excluse din acest proces absolut necesar redresării UE ca întreg.

Poate unul dintre cele mai importante răspunsuri date problemelor apărute din cauza crizei este Strategia Europa 2020. Finalizată la începutul anului 2010, “Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” a devenit documentul căruia i-au fost și îi vor fi și pe viitor subsumate toate deciziile, proiectele, programele, inclusiv Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al UE. În cadrul numeroaselor întâlniri și conferințe la care am participat, de la Odorheiu Secuiesc până la Timișoara, Cluj, Arad sau Deva, am transmis și explicat participanților, fie ei oameni de afaceri, reprezentanți ai administrației locale, tinerilor etc., principiile și scopurile acestei strategii.

3. IMM-urile, coloana vertebrală a economiei europene

IMM-urile reprezintă motorul economiei UE și trebuie să rămână puternice, competitive și inovatoare . În UE, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 67 % din forța de muncă din sectorul privat, acestea reprezentând peste 99 % din totalul întreprinderilor la nivelul UE și angajează peste 90 de milioane de persoane în Europa. Între anii 2002 și 2010, considerat anul de apogeu al crizei economice, 85% din totalul locurilor de muncă nou-apărute în Europa au fost generate de companiile mici și mijlocii. Din păcate, nu doar din cauza crizei globale, dar și din cauza unei serii de piedici de ordin administrativ și economic atât la nivelul UE, cât și la nivelul fiecărui stat membru în parte, 50% dintre IMM-uri se închid în primii cinci ani de la înființare.

Sprijinirea sectorului IMM a reprezentat pentru mine o preocupare constantă. Am devenit membru al Intergrupului pentru IMM-uri – SME Intergroup – din Parlamentul European, din care fac parte parlamentari interesați de eficientizarea și promovarea politicilor europene în vederea dezvoltării sectorului IMM. De altfel, la scurtă vreme după preluarea mandatului de deputat european am propus ca UDMR să se afilieze organizației de lobby a Partidului Popular European (PPE) pentru sectorul IMM – SME Europe. În marja Congresului PPE de la București din octombrie 2012, a avut loc Adunarea Generală a SME Europe, prilej cu care am fost ales vicepreședinte al acestei organizații.

În calitate de coraportor din partea Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) am colaborat cu Paul Rübig, deputat european din Austria, la realizarea Raportului “Sectorul IMM: competitivitate și oportunități de afaceri”. Cu prilejul adoptării raportului, în octombrie 2012, la sediul din Strasbourg al Parlamentului, s-a organizat o conferință de presă la care am participat alături de Paul Rübig și vicepreședintele Comisiei Europene Antonio Tajani, comisarul pentru industrie și antreprenoriat.

Raportul stabilește o listă de priorități și de măsuri în sprijinul sectorului IMM din UE cu scopul sporirii oportunităților de afaceri și a competitivității IMM-urilor atât pe piața internă, cât și pe plan global. Documentul vine cu o serie de soluții pentru diminuarea diferențelor dintre sectorul IMM din noile și vechile state membre. Primul este dezavantajat în procesul de internaționalizare și are nevoie să i se asigure un acces sporit la informație fără, ca prin aceasta să se ajungă la distorsionarea competiției dintre IMM-urile europene.

În cadrul dezbaterii cu tema “IMM-urile europene și comerțul internațional” care a avut loc, la începutul anului 2012, în Parlamentul European am vorbit despre distanța care desparte sectorul IMM din noile state membre de cel din vechile state membre, precum și despre necesitatea de a se găsi soluții la dificultățile pe care primele le întâmpină în dezvoltarea lor în comparație cu întreprinderile mici și mijlocii din vestul Europei. Plecând de la ideea că internaționalizarea IMM-urilor europene reprezintă un scop extrem de important pentru UE, am atras atenția asupra faptului că Comisia Europeană trebuie să găsească echilibrul între comunicarea și măsurile pe care le ia în plan intern pentru sprijinirea IMM-urilor și efortul pe care îl va depune în vederea deschiderii piețelor extra-comunitare pentru întreprinderile mici și mijlocii.

În cadrul numeroaselor întâlniri și conferințe pe care le-am avut acasă cu omenii de afaceri m-a străduit să le împărtășesc acestora tendințele care se manifestă la nivelul UE în domeniul economic, să diseminez informațiile utile cuprinse în Small Business Act care a fost reformat, să le aduc la cunoștință posibilitățile pe care le oferă COSME, precum și alte programe europene.

4. Transilvania 2020, un plan de dezvoltare în sinergie cu Uniunea Europeană

Perspectiva noului Cadru Financiar Multianual 2014-2020 al UE și a nuanțării celor mai importante politici europene – Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune și Dezvoltare Regională etc. – a determinat UDMR să inițieze elaborarea Planului de dezvoltare “Transilvania 2020”. M-am numărat printre promotorii acestui plan. UDMR a inițiat, în vederea realizării acestui proiect, un larg proces de consultare în cadrul Uniunii, dar și cu mediul de afaceri, cu mediul universitar, cu ONG-urile care au preocupări în domeniu. M-am implicat profund în acest proces de elaborare și consultare. În realizarea planului, UDMR a pornit de la premisa că Transilvania poate să se dezvolte în sinergie cu UE, urmărind liniile directoare ale Strategiei Europa 2020. Planul “Transilvania 2020” a fost înmânat miniștrilor în funcție ai afacerilor europene, scopul fiind acela de a obține introducerea măsurilor care vizează dezvoltarea sustenabilă a Transilvaniei în Planul național de dezvoltare 2014-2020. Procesul de elaborare și, ulterior realizării planului, diseminarea măsurilor pe care le propune, au constituit pentru mine prilejuri pentru a mă întâlni și discuta cu reprezentanți ai mediului de afaceri și antreprenorial, cu tineri întreprinzători, cu reprezentanți ai sferei civile, cu profesori universitari și economiști în întreaga Transilvanie, dar chiar și în Ungaria. Prin măsurile incluse în Planul de dezvoltare “Transilvania 2020”, UDMR și-a propus să prevină posibilitatea producerii unui nou eșec, în următorii șapte ani, în privința atragerii și absorbției de fonduri europene.

În ciuda faptului că UDMR nu a primit un feed-back consistent din partea autorităților sesizate și a ministerului de resort, consider că aleșii locali ai UDMR pot să se orienteze, în următorii șapte ani, perioada de planificare bugetară a UE, după direcțiile din Planul de dezvoltare Transilvania 2020. Practic, se va putea trece la implementarea acestui plan în Transilvania.

5. Politica de vecinătate și relațiile Uniunii Europene cu partenerii săi globali

UE este un spațiu al stabilității și prosperității. Forța UE vine inclusiv din politicile pe care le promovează în imediata sa vecinătate. Consolidarea parteneriatelor și a sprijinului pe care UE îl acordă statelor din Balcanii de Vest, dar și țărilor aflate la est de frontierele sale trebuie să fie și pe mai departe scopuri importante ale Uniunii. Odată cu aderarea Croației la UE în vara anului 2013, dar și în perspectiva noilor evoluții din Ucraina, relațiile Uniunii cu statele din Balcanii de Vest și statele din Parteneriatul Estic capătă noi valențe.

La nivelul Parlamentului European, dar și în cadrul reuniunilor internaționale la care am participat, cum a fost, de exemplu, cea de la cea de la Zagreb, din octombrie 2009, axată pe Acordul CEFTA, am pledat pentru continuarea extinderii UE spre Balcanii de Vest. De asemenea, m-am pronunțat, și am acționat în ideea necesității orientării UE spre statele din imediata sa vecinătate estică, dar și din regiunea Mării Caspice și a Caucazului.

Am lucrat ca și raportor și raportor alternativ la deciziile cu privire la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova și Ucrainei (2010). De asemenea, m-am ocupat ca și raportor din partea INTA de hotărârile privind acordarea de preferințe comerciale Republicii Moldova în 2011, iar în acest an, de decizia Comisiei Europene de a liberaliza importul de vin moldovenesc în UE ca răspuns la anunțul Rusiei de a interzice importurile de vin din acest stat.

În octombrie 2012, Parlamentul European a adoptat raportul referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind Procedurile de aplicare a Acordului de Stabilizare și Asociere (ASA) între UE și Serbia pe care l-am realizat ca și raportor, precum și Recomandarea referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între UE și Republica Moldova cu privire la protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare, la care am contribuit ca și raportor din umbră. De altfel, în INTA am fost desemnat coordonator al Grupului de monitorizare al Republicii Moldova, iar în această calitate am organizat și prezidat o serie de reuniuni de lucru la care au participat reprezentanții moldoveni, precum și cei ai Consiliului și Comisiei Europene.

Comerțul este, poate, unul dintre cei mai eficienți ambasadori, iar instrumentele comerciale și-au depășit de multă vreme scopul, devenind adevărate unelte ale diplomației. Din punct de vedere comercial, UE reprezintă o piață cu jumătate de miliard de consumatori vânată de puterile economice ale lumii, fie că vorbim de SUA, China, Canada sau Brazilia. O bună parte din activitatea mea în INTA s-a axat pe relațiile comerciale ale Uniunii cu China. În mai 2012, Parlamentul European a adoptat Raportul “China-UE: Un comerț dezechilibrat” la care am lucrat ca și raportor alternativ. În elaborarea acestui raport am susținut o serie de amendamente care vizează activarea principiului reciprocității care să guverneze politica comercială a UE în relația cu China, subliniind faptul că UE trebuie să privească mai atentă la relațiile economice cu statul chinez, un argument în acest sens fiind enormul deficit comercial al Uniunii în relația cu China, care a trecut de la 49 de miliarde de euro (2000) la 168,8 miliarde de euro (2010). În acest raport, INTA a solicitat Comisiei Europe să adopte un set de măsuri care să reechilibreze relațiile comerciale cu China, deputații europeni considerând că aceste măsuri trebuie aplicate în cel mai scurt timp, astfel încât să-și producă efectele până în 2016, anul în care China ar urma să primească automat statutul de economie de piață funcțională de piață din partea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

În legislatura 2011-2012, o piatră de încercare pentru Parlamentul European a fost procesul de ratificare a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA. INTA a fost comisia de specialitate sesizată în fond în vederea elaborării unui raport care să propună sau nu ratificarea controversatului tratat. În sesiunea plenară din iulie 2012, alături de majoritatea colegilor mei parlamentari am votat împotriva ratificării ACTA. În opinia mea, votul parlamentarilor europeni a reprezentat sancționarea tratativelor netransparente pe marginea acestui acord. Prin acest vot, noi, deputații europeni, am arătat că a trecut vremea în care era posibil ca guvernele să negocieze acorduri secrete sau să participe la procese multilaterale lipsite de transparență și care să ocolească controlul democratic parlamentar.

6. Activitate în comisiile parlamentare: INTA și REGI

Securitatea energetică a UE și implicit a statelor sale membre a reprezentat un subiect important în activitatea mea. Am pledat de la tribuna Parlamentului European în favoarea realizării unei politici energetice comune la nivelul UE, considerând că doar în acest fel statele membre vor fi protejate, în viitor, de șantajul exercitat de marii furnizori de energie.

În mai 2010, plenul a votat Raportul referitor la necesitatea unei strategii europene pentru Regiunea Caucazului de Sud, la care am lucrat ca și raportor alternativ de aviz. Acest raport subliniază faptul că regiunile Mării Caspice și Mării Negre sunt vitale pentru securitatea energetică europeană. Unul dintre amendamentele pe care le-am introdus în aviz și care au fost adoptate invită Comisia Europeană să sprijine și să consolideze implicarea autorităților locale și regionale din Georgia, Azerbaidjan și Armenia în cooperarea transfrontalieră. Un alt amendament se referă la asistența tehnică pe care Comisia ar trebui să o acorde Azerbaidjanului în vederea încheierii de către acesta a aderării la Organizația Mondială a Comerțului, iar un altul cere sprijin pentru consolidarea sistemului financiar și bancar din statele din Caucazul de Sud pentru a răspunde la cerințele mediului de afaceri și ale investitorilor.

Pornind de la ideea nevoii de securitate energetică, am lucrat ca și raportor alternativ de aviz și la Raportul referitor la necesitatea unei strategii a UE pentru regiune Mării Negre, care a fost adoptat de Parlament în ianuarie 2010. Cu acest prilej, am reiterat ideea că Marea Neagră a devenit parțial o mare internă a UE, iar importanța sa geo-strategică nu este exagerată luând în considerare securitatea energetică, stabilitatea regională, procesele de democratizare, chestiunile economice si comerciale.

Preocupările mele în domeniul dezvoltării regionale s-au concretizat și prin faptul că m-am numărat printre inițiatorii Rezoluției Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, adoptată în ianuarie 2010. Strategia Dunării își propune acțiuni în domeniul transporturilor, în cel economic, în turism, în protecția mediului etc., însă, în opinia mea, trebuie privită mai mult decât suma unor strategii sectoriale, pentru că ea va avea valențe politice deosebite pentru statele riverane care nu sunt membre ale UE. Cred că aplicarea Strategiei pentru Regiunea Dunării va putea contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață a comunităților maghiare din Serbia și Ucraina. Rezoluția Parlamentului recomandă protejarea și promovarea moștenirii istorice și culturale ale comunităților riverane fluviului.

În INTA ca și raportor am realizat avizul acestei comisii pentru Regulamentul PE și al Consiliului privind Fondul European de Ajustare la Globalizare (2014-2020) , iar în REGI am lucrat pe același aviz ca și raportor alternativ. Raportul a fost adoptat în vara anului 2012. Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) a fost instituit inițial pe durata perioadei de programare 2007 – 2013 prin Regulamentul (CE) nr. 1927/20062 pentru a oferi Uniunii un instrument de a demonstra solidaritatea față de lucrătorii concediați ca urmare a schimbărilor structurale majore din structura comerțului mondial ca urmare a globalizării. Obiectivul principal al acestei propuneri este de a asigura continuitatea funcționării FEGA în următoarea perioadă de programare financiară. În avizele pe care le-am redactat am propus extinderea FEAG și la IMM-uri. Adoptarea acestui raport, în decembrie 2013, înseamnă că și în următorii șapte ani persoanele care vor fi disponibilizate din întreprinderi care se închid sub presiunea globalizării, cum a fost și cazul fabricii Nokia de la Jucu, vor beneficia de fonduri europene în vederea reorientării lor profesionale.

O constantă a activității mele a rămas preocuparea pentru dezvoltarea regională din România. În cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI) am depus amendamente la rapoarte care, în viitor, își vor face simțit efectul asupra dezvoltării regionale din țară. Amintesc aici doar amendamentele depuse la proiectul de raport referitor la politica regională și finanțarea acesteia, prin care se recomanda autorităților de gestionare din statele membre să vină cu soluții pentru eficientizarea implementării Programului Operațional; la proiectul de raport referitor la contribuția politicii regionale a UE la combaterea crizei economice și financiare, cu referire la asigurarea unui acces cât mai larg la instrumentele europene de inginerie financiară și valorificarea avantajelor pieței unice europene; cele de la proiectul de aviz al REGI pentru Raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, amendamente care au vizat implicarea autorităților locale și regionale într-un dialog cât mai strâns cu unitățile de învățământ în sensul ca acestea să-și coreleze curricula școlară în funcție de dinamica de pe piața muncii, dar și referitor la nevoia ca autoritățile locale și regionale să își adapteze strategiile de dezvoltare în concordanță cu obiectivele Strategiei UE 2020 în vederea creării de noi locuri de muncă într-o economie sustenabilă. Alături de colegi din PPE am susținut în REGI amendamente la proiectul de raport referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006.

7. Europa tinerilor

Colaborarea și dialogul cu tinerii fie studenți sau elevi a fost și a rămas una dintre prioritățile mele. Menținerea contactului direct cu tinerii, cu organizațiile și asociațiile lor, precum și cu exigențele lor sunt un reper esențial în activitatea mea. Prin toate acțiunile mele am încercat să-i încurajez pe tineri să se implice mai mult în viața comunităților lor. M-am străduit să le imprim ideea că au, de pe acum, puterea de a modela societatea în care trăiesc.

Din 2007 am o relație de parteneriat și strânsă colaborare cu Conferința Tinerilor Maghiari din România (MIÉRT). Această colaborare s-a concretizat printr-un program în cadrul căruia numeroși tineri, în urma selecției făcute de MIÉRT, efectuează stagii de practică în biroul parlamentar de la Bruxelles și Strasbourg.

Conducerea MIÉRT s-a reunit, la invitația mea, de mai multe ori la Bruxelles, pe agenda întrunirilor sale de aici figurând subiecte legate de inițiativele UE în privința tineretului, de consolidarea relațiilor dintre MIÉRT și YEPP – Organizația de tineret a PPE, organizația de tineret a PPE, dar și despre modul în care tinerii se pot implica mai profund în viața comunității noastre din Transilvania. În ultimii cinci ani, am răspuns invitațiilor MIÉRT de a participa la EU Tabor, vară de vară întâlnirea cu tinerii în cadrul acestei tabere fiind pentru mine un prilej extraordinar de a dialoga cu ei, de a le asculta îngrijorările și problemele, străduindu-mă , la rândul meu, să le împărtășesc din experiența mea, să îi încurajez și să îi sprijin.

Anul trecut, m-am implicat în susținerea acțiunilor de lobby ale Grupului PONT în favoarea desemnării Clujului Capitală Europeană a Tineretului în 2015. În acest sens, m-am alăturat colegului meu Sógor Csaba, și în 9 mai 2012, am organizat la Parlamentul European o masă rotundă care a avut ca scop promovarea Clujului și a inițiativelor tineretului din acest oraș.

De asemenea, am intrat în dialog cu tinerii și la Strasbourg, unde, între 2010 și 2012, am primit vizitele studenților francezi de la Institutul Universitar Belfort – Montbeliard (IUTBM), dar și ale tinerilor din România care studiază în capitala Alsaciei.

La invitația studenților europeniști din Cluj, în aprilie 2013, am participat la deschiderea acțiunii “Simularea Parlamentului European 2013”, un prilej extraordinar de a intra în dialog cu aceștia. Cu acest prilej, i-am îndemnat pe aceștia să se implice în construcția noii Europe, fiind convins de faptul că au puterea de a schimba lumea.

În contextul în care tot mai multe voci au început să vorbească despre tinerii care încă nu au împlinit vârsta de 25 de ani ca despre o generație pierdută, în mai multe rânduri am atras atenția asupra faptului că, la nivel european, se pot găsi soluții pentru sprijinirea acestora. Cu prilejul Biroului politic al Grupului PPE reunit în aprilie 2013, la Dubrovnik (Croația) în cadrul unei dezbateri, care s-a bucurat și de participarea comisarului pentru buget, Jan Lewandowski, am vorbit despre necesitatea găsirii de soluții pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, propunând realizarea unui program Erasmus pentru stagii profesionale.

8. Protejarea drepturilor minorităților naționale în statele membre ale UE

Ca politician maghiar din Transilvania, de-a lungul carierei mele, m-am străduit să reprezint interesele comunității mele fie la nivel județean, în Hunedoara, fie la București, în Parlamentul României sau în Guvern, iar în ultimii ani, în Parlamentul European și în mediul politic din Bruxelles.

Fac parte dintre membrii fondatori ai Intergrupului pentru Minorități Tradiționale, Comunități și Limbi Naționale din Parlament. Scopul principal al acestui grup de lucru, din care fac parte deputați din România, Slovacia și Ungaria sunt prezenți deputații basci și catalani din Spania, finlandezi din Suedia etc., este acela de a aduce în atenția parlamentarilor europeni problemele cu care se confruntă minoritățile naționale și lingvistice în statele membre ale UE. Toți membrii Intergrupului pentru Minorități ne dorim să convingem, în primul rând Parlamentul European, cu privire la necesitatea realizării unui cadru european de reglementare pentru protecția drepturilor minorităților din UE. Uniunea a lăsat la latitudinea statelor membre problematica drepturilor minorităților, iar soluțiile promovate în statele membre diferă foarte mult între ele. Există state membre ale UE care nu recunosc existența minorităților naționale, în timp ce altele le acordă acestora diferite forme de autonomie – de la autonomie culturală, până la cea teritorială. Din păcate, fragilitatea instrumentelor europene este dată de însuși faptul că, de prea multe ori, găsirea unui consens la nivelul UE, duce la eliminarea esenței normelor care ar trebui aplicate.

Lărgirea UE la 28 de state a adus în același spațiu majoritatea comunităților maghiare din Bazinul Carpatic. Acum, majoritatea maghiarilor trăiește între granițele UE. Inclusiv statele foste iugoslave au ales calea integrării europene, Croația aderând la UE, în vara lui 2013. Sunt convins că noi, cei care trăim deja în sânul UE, purtăm o responsabilitate față de conaționalii noștri rămași în afara ei. În acest sens, un eveniment îmbucurător faptul că, din decembrie 2010, s-a trecut la eliminarea vizelor pentru cetățenii Serbiei, Macedoniei și Muntenegrului. UE trebuie să se extindă spre Balcanii de Vest, statele de aici fiind europene prin definiție.

Am fost membru în comisia care a lucrat, în preajma celui de-al X-lea Congres al UDMR, care a avut loc la Oradea, la modificarea Programului Uniunii, contribuind și la elaborarea documentului de politică externă intitulat “Ocrotirea comunităților minorităților naționale – o politică la nivel european”.

Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE), instituită prin Tratatul de la Lisabona, a fost identificată ca unul dintre instrumentele care pot să vină în sprijinul muncii noastre cu privire la obținerea unui cadru european de reglementare pentru protecția drepturilor minorităților din UE . ICE dă posibilitatea unui milion de cetățeni, care provin din minim 7 state membre, să ceară direct Comisiei Europene elaborarea unei reglementări într-un anumit domeniu sau cu privire la un anumit subiect.

Până la elaborarea și depunerea ICE pentru protecția minorităților la Comisia Europeană am avut de parcurs un drum anevoios. Pe parcursul acestuia, UDMR și-a găsit aliați în Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), dar și în Integrupul pentru Minorități din cadrul PE. În primăvara anului 2013, s-a creat parteneriatul dintre FUEN, UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud – SVP și Tineretul Naționalităților Europene – YEN, care a și lansat MinoritySafePack -Pachetul de salvgardare a minorităților. Prin inițiativa noastră solicitam măsuri și instrumente noi și efective în următoarele domenii de acțiune ale UE: limbile regionale sau minoritare, educație, cultură și diversitate culturală; Politica de Dezvoltare Regională; participarea și implicarea societății civile; egalitate și anti-discriminare; media audio-vizuală și conținutul digital; sprijin pentru comunitățile minorităților naționale.

Congresul al XI-lea al UDMR, din 25 mai 2013, de la Miercurea Ciuc, a adoptat Rezoluția privind ICE pentru protecția minorităților naționale, tradiționale și lingvistice din UE. Iar, la cel de-al 58-lea Congres al FUEN, care a avut loc la Brixen (Tirolul de Sud, Italia) a fost lansată oficial inițiativa noastră.
Cu acest prilej, am propus ca FUEN să devină organ consultativ al Parlamentului European, această organizație având de multă vreme statut participativ pe lângă Consiliul Europei și statut consultativ în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Din păcate, Comisia Europeană a respins ICE pentru protecția drepturilor minorităților în UE prevalându-se, în primul rând, de principiul subsidiarității în ceea ce privește acest domeniu. UDMR, alături de celelalte organizații ale minorităților naționale sau lingvistice din statele membre ale UE, nu a renunțat la ideea de a continua acțiunile menite să obțină acea reglementare unică europeană care să garanteze continuitatea comunităților minorităților naționale și lingvistice, care să le ofere acestora protecție în fața asimilării de către majoritate. Demersul UDMR și al partenerilor săi europeni a generat cea mai importantă și strânsă colaborare, din ultimii ani, între comunitățile minorităților naționale, istorice și lingvistice care trăiesc în UE. ICE a devenit o platformă de solidaritate a minorităților din UE, de la est la vest, de la nord la sud, comunități mici și mari, minorități care trăiesc în cele mai diverse condiții de viață fiind unite într-un efort comun.

Lansarea inițiativei cetățenești la Brixen, Tirolul de Sud

La cel de-al 57-lea Congres al FUEN de la Moscova (mai 2012) am obținut adoptarea unei rezoluții de urgență prin care delegații își manifestau îngrijorarea față de limitarea, în România, a unui drept al minorității maghiare prin anularea deciziei referitoare la înființarea Facultății de Medicină și Farmacie în limba maghiară la Târgu Mureș.

În toamna anului 2012, alături de colegul meu Sógor Csaba, am adus în atenția parlamentarilor europeni din cadrul Intergrupului pentru Minorități Tradiționale, Comunități și Limbi Naționale situația creată de renaționalizarea imobilului în care funcționează Liceul “Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe care aparține de drept Bisericii Reformate din Ardeal. Ca urmare a demersului făcut, Intergrupul a adoptat o rezoluție în acest caz, deputații europeni manifestându-și astfel solidaritatea față de acțiunile comunității maghiare din România cu privire la renaționalizarea imobilului respectiv. Membrii Intergrupului pentru Minorități din PE au căzut de acord asupra faptului că Bruxelles-ul, respectiv Comisia Europeană trebuie să renunțe la practicarea de dublu standard în privința abordărilor pe care le are în privința respectării dreptului minorităților naționale în statele membre. Deputații europeni prezenți la întrunire au mai decis să sprijine demersurile UDMR referitoare la continuarea și accelerarea procesului de restituire a proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist. În aceeași perioadă, am intervenit în plenul reunit la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri pe marginea situației politice din România, semnalând faptul că reforma constituțională și o reală reformă în justiție sunt soluția pentru diminuarea conflictelor instituționale, exemplificând cu situația aberantă creată în jurul Liceului “Székely Mikó”. Împreună cu colegul meu Sógor Csaba, am informat-o, prin intermediul unei scrisori, și pe Viviane Reding, comisarul responsabil cu justiția și drepturile fundamentale, despre renaționalizarea Liceului “Székely Mikó” și abuzurile comise în acest caz prin încălcarea principiilor statului de drept. Acest caz fiind adus și în atenția PPE, în cadrul unei adunări generale care s-a desfășurat la Bruxelles.

În mai 2013, am mai avut o intervenție în plenul Parlamentului European, avertizând asupra pericolului care planează la nivelul UE și al instituțiilor sale în privința diminuării unor drepturi și a renunțării la principii fundamentale, cum ar fi folosirea limbilor naționale, în numele politicii de austeritate.

În septembrie 2013, împreună cu FUEN, am organizat, la Bruxelles, în Parlamentul European, o masă rotundă cu prilejul Zilei europene a limbilor. Cu acest prilej, a avut loc și un eveniment menit să informeze și să conștientizeze deputații europeni cu privire la importanța folosirii limbii materne în instituțiile europene.

9. Acțiunea externă a UDMR pusă în slujba comunității maghiare

UDMR este afiliată PPE, fiind în ultima vremea din ce în ce mai activă în cadrul celui mai mare și mai puternic partid pan-european. În ultimii ani, datorită prezenței UDMR în Parlamentul European, activitatea Uniunii în cadrul PPE s-a intensificat și chiar am obținut succese notabile.

Din punct de vedere al dezideratelor noastre specifice, Congresul PPE de la Bonn, din decembrie 2009, a fost un succes. Cea mai mare formațiune politică din Europa a adoptat în unanimitate Rezoluția intitulată “Drepturile minorităților naționale – respectul european pentru cultură, pentru tradițiile naționale și regionale”, document inițiat de UDMR și MKP – Partidul Comunității Maghiare – din Slovacia. Prin această rezoluție, PPE își reafirma atașamentul față de valorile fundamentale ale UE, drepturile minorităților naționale fiind parte a acestora. Adoptarea rezoluției în unanimitate a fost un succes fiind cunoscut faptul că, până la Congresul de la Bonn, PPE a ezitat în a avea o opinie tranșantă în privința drepturilor minorităților.

Președintele UDMR Kelemen Hunor și fostul președinte PPE Wilfried Martens în 2012 la congresul PPE din București

Această rezoluție poate fi considerată piatra care a fost pusă la temelia capitolului referitor la apărarea drepturilor minorităților naționale autohtone introdus în Programul politic al PPE adoptat la Congresul care a avut loc în octombrie 2012 la București. Astfel, pentru prima dată, Programul politic al PPE recunoaște rolul important jucat de minoritățile naționale în Europa, iar acest fapt se datorează muncii constante depuse de UDMR în ultimii ani în cadrul formațiunii politice pan-europene. De altfel, cu prilejul Congresului PPE de la București, președintele Kelemen Hunor a avut o întâlnire cu Wilfried Martens, liderul din acea vreme al PPE, prilej cu care acesta a apreciat că politica dusă de UDMR, la nivel european, în domeniul minorităților este una de succes, afirmând că, în opinia sa, UDMR este singurul reprezentant legitim al intereselor maghiarilor din România.

Am adus viziunea UDMR în PPE și în domeniul economic, contribuind la toate documentele programatice din acest domeniu. Aici aș aminti documentul de bază al Congresului PPE de la Bonn intitulat, “Economia socială de piață într-o lume globalizată”, introducerea în cadrul documentului-program al PPE a unei prevederi cu privire la asigurarea unei integrări dinamice și eficiente în UE a statelor membre din Europa Centrală și de Est sau contribuția la documentul alternativ al PPE la Strategia 2020. Am participat la grupurile de discuții și think-thank ale PPE în urma cărora au fost elaborate punctele de vedere ale popularilor europeni pe marginea subiectelor majore din UE.

La începutul lunii iunie 2013, am reușit să realizez un proiect mai vechi, și anume acela de a organiza, la Bruxelles, o ședință a grupurilor reunite ale senatorilor și deputaților UDMR. Deputații și senatorii UDMR, conduși de președintele Kelemen Hunor, au avut, timp de două zile, între 5 și 7 iunie, un program extrem de încărcat, marcat de întâlniri la vârf cu liderii PPE, dar și la sediul Comisiei Europene cu comisarii Dacian Cioloș, (Agricultură și Dezvoltare rurală) și Andor László (Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune), precum și cu membri ai cabinetului comisarului Johannes Hahn (Politică Regională). Discuțiile purtate la Comisie au fost extrem de utile pentru parlamentarii Uniunii, ținând cont de reformarea politicilor agricolă și de dezvoltare regională, dar și pentru interlocutorii lor, care, în acest fel, au putut afla, direct de la sursă, problemele cu care se confruntă România în domeniul agriculturii, politicii regionale, dar și a neajunsurilor în privința politicilor sociale.

Am organizat întrevederea colegei mele senatorul UDMR de Bihor Biró Rozália cu deputatul european Doris Pack, președinta Organizației de femei a PPE. În cursul întrevederii pe care a avut-o la Bruxelles, Biró Rozália a informat-o pe aceasta despre faptul că, la Congresul al XI-lea al UDMR, delegații au inclus în statutul Uniunii înființarea Organizației de Femei, iar aceasta dorește să se afilieze Organizației de femei a PPE. Doris Pack a salutat inițiativa UDMR și i-a asigurat pe parlamentarii Uniunii de sprijinul său.

În primăvara anului 2013, am contribuit la organizarea, la Parlamentul European, a unei reuniuni a Secretariatului General al UDMR.

La invitația mea, conducerea Organizației de Femei din UDMR a efectuat o vizită la Parlamentul European, în ianuarie 2014. Această vizită a prilejuit întâlnirea cu deputatul european Doris Pack (Germania), președintele Organizației de Femei a PPE.

10. Transilvania în Europa

Spațiul multicultural ardelenesc reprezintă locul în care mă regăsesc ca maghiar născut în Hunedoara. Transilvania și marea sa comunitate sunt elemente esențiale pe care se fundamentează identitatea mea. De-a lungul ultimilor cinci ani, una dintre preocupările mele a fost să aduc crâmpeie din Transilvania la Bruxelles și Strasbourg. Am considerat că Europa trebuie să cunoască, și astfel să înțeleagă, bogăția culturală și spiritul ardelenesc.
În mai 2010, Parlamentul European a găzduit la Strasbourg un concert de muzică barocă și renascentistă susținut de Huniadi Cantores și Cimpoierii din Transilvania, acestea fiind trupe de artiști din orașul meu natal, Hunedoara. Concertul a fost îmbogățit de spectacolul oferit de Ansamblul folcloric al elevilor de la Liceul “Sigismund Toduță” din Deva.

În toamna aceluiași an, la sediul Parlamentului European din Bruxelles am organizat cu sprijinul Uniuni Artiștilor Plastici Deva-Hunedoara o expoziție de pictură și sculptură extrem de apreciată.

În iunie 2011, Agora Bronislaw Geremek din Parlamentul European din Strasbourg s-a umplut de ritmurile concertului susținut de artiștii ardeleni reuniți sub egida proiectului “Theater Music” și de sunetele vioarei sub arcușul mânuit de Răzvan Anemțoaei, un tânăr talentat din Hunedoara.

În octombrie 2011, ceapa din Pericei (județul Sălaj) a fost vedeta unei expoziții inedite intitulate “Pericei, Transilvania – agricultură de Cartea Recordurilor”, evenimentul bucurându-se și de prezența comisarului pentru Agricultură, Dacian Cioloș.

În octombrie 2012, concertul din muzică de Béla Bártók și George Enescu care a avut loc, la invitația mea, în Parlamentul European din Bruxelles, s-a bucurat de un real succes.

În luna martie a anului 2013, la invitația mea, Fundația “Inter-Art” din Aiud a organizat la Bruxelles, în Parlamentul European, expoziția de artă plastică intitulată “Libertate și artă fără frontiere”. Expoziția a cuprins lucrări de pictură și sculptură realizate de 82 de artiști din 52 de țări de pe întreg mapamondul, precum și lucrări semnate de 16 tineri artiști, sub 16 ani, din 5 țări. Evenimentul de la Bruxelles a reprezentat un popas remarcabil al expoziției “Libertate și Artă fără frontiere” în periplul său pe la sediul ONU de la New York, în Viena, Vichy sau Rabat.

Tot în luna martie, împreună cu Institutul Cultural Maghiar din Bruxelles, am organizat un nou concert de muzică barocă și renascentistă al grupului Huniadi Cantores.

11. Noua Europă se construiește și acasă

Activitatea din Parlamentul European nu m-a decuplat de realitățile de acasă, ba din contră, mi-a oferit o perspectivă mult mai nuanțată cu privire la evoluțiile politice, economice și sociale din țară. Ori de câte ori am avut ocazia, cu prilejul conferințelor de presă, a dezbaterilor, a conferințelor economice la care am participat, mi-am făcut publice opiniile și m-am străduit să propun soluții.

Încă de la debutul crizei în UE, am atras atenția asupra efectelor dezastruoase pe care criza le poate avea în România și am vorbit despre necesitatea conectării politicilor economice, financiare și a celor din plan social la tendințele europene și globale. În cadrul unei conferințe susținută la Deva, am adus critici Guvernului de largă coaliție de la București pentru incompetența manifestată în abordarea politicilor de diminuare a efectelor crizei. Nu am ezitat să critic intenția, apoi chiar decizia, Guvernului de la București, cu privire la măsura de reducere a TVA la pâine, argumentând că aceasta nu va scădea prețul pâinii și nici nu va duce la reducerea evaziunii fiscale în sectorul de panificație. Am criticat, de asemenea, slaba capacitate de absorbție a fondurilor europene și am punctat ceea ce eu am crezut că sunt motivele fundamentale care ne-au adus în situația de a fi ultimii în privința atragerii finanțărilor de la UE.

În numeroasele discuții avute cu întreprinzătorii din Transilvania le-am vorbit acestora, în ultimii ani, despre evoluțiile din cadrul UE, de la competiția fiscală în UE, despre guvernanța economică, despre Pactul Euro Plus, despre Small Business Act, Strategia Europa 2020, dar și despre cota unică din România ca și avantaj de competitivitate, despre nevoia de reindustrializare. Ori de câte ori am avut ocazia mi-am exprimat opinia că destinul României se regăsește în zona euro.

Convins de faptul că țara noastră trebuie să-și valorifice tradiția industrială și să refuze tentația de a-și clădi o economie bazată doar pe servicii, cunoscând, de asemenea, foarte bine situația mineritului din valea Jiului, în 2010, am contribuit cu amendamente la Raportul Rapkay, adoptat de plenul reunit la Strasbourg, prin care termenul limită pentru subvenționarea producției de cărbune se extinde până în 31 decembrie 2018. Prin adoptarea acestui raport s-a evitat, pentru moment, eliminarea, de la 31 decembrie 2014, a subvenției la minerit propusă de Comisia Europeană.

Din 2011, am început să acționez în vederea realizării unei colaborări între Regiunea Franche-Comte din Franța și județul Hunedoara. Le-am propus autorităților județene și celor locale, actorilor economici și din mediul universitar din județul meu să încerce să coopereze orientându-se după modelul alsacian de dezvoltare început în orașul Belfort, o fostă comunitate minieră din Alsacia. La inițiativa mea, la sfârșitul lunii iunie 2012, o delegație formată din reprezentanți ai Primăriei și Universității din Petroșani a participat la o conferință economică organizată în Belfort. În urma discuțiilor purtate, o delegație din Belfort a efectuat, apoi, o vizită în județul Hunedoara. Am participat la o parte dintre întâlnirile pe care francezii le-au avut cu reprezentanți ai mediului de afaceri din județ, dar și cu oficiali din administrație. În urma discuțiilor purtate, au fost găsite trei mari direcții pentru o colaborare eficientă, respectiv identificarea unor metode de exploatare eficientă a huilei din Valea Jiului, stabilirea unor parteneri din județul Hunedoara care ar putea produce subansamble pentru instalațiile energetice din asocierea cu clusterul “Valea Energiei” Belfort și găsirea modalităților practice prin care mediul academic se poate implica în activitatea de cercetare. Unul dintre scopurile principale ale acestei cooperări este revitalizarea componentei industriale din Valea Jiului si transformarea acestei regiuni într-o veritabilă vale a energiei.

Dintotdeauna comunitatea maghiară din județul meu a dat dovadă de vocația sa europeană. Valorile și principiile multiculturalității și a unității în diversitate stau la baza existenței comunității căreia îi aparțin. În calitatea mea de lider al Organizației Județene Hunedoara a UDMR, dar și ca deputat european, m-am străduit să imprim comunității un nou suflu european, fiind convins de faptul că apartenența noastră la marea familie europeană reprezintă un element de bază în consolidarea acesteia.

Ca atare, am încurajat și promovat ideea organizării în Hunedoara a unui festival al maghiarilor, care să devină o manifestare de tradiție în județ. Astfel, în iunie 2010, a avut loc prima ediție a “Zilelor Maghiare din județul Hunedoara”. De atunci, în fiecare an, membrii comunității căreia îi aparțin ies din casele și bisericile maghiare și aduc cu ei în piețele și pe străzile orașelor și comunelor hunedorene istoria, tradițiile, obiceiurile, cultura și folclorul nostru.

12. Misiunea de consolidare a comunităților szórvány

Comunitățile szórvány din Transilvania sunt acele comunități maghiare a căror pondere demografică în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea trăiesc nu depășește 10%. Se mai folosește noțiunea de “diasporă internă” pentru a desemna aceste comunități, însă, această traducere este inexactă pentru că diaspora presupune formarea unor comunități prin emigrație, iar comunitățile transilvănene maghiare din szórvány trăiesc pe pământul lor natal de generații, realitățile demografice fiind cele care le imprimă specificul.

În cadrul ședinței de reînnoire a Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR, care a avut loc în iunie 2011, Grupul Szórvány, al cărui lider sunt, a fost reînregistrat. Acesta este compus din reprezentanții în CRU din județele Brașov, Sibiu, Hunedoara, Caraș-Severin și Bistrița-Năsăud, scopul acestuia fiind promovarea intereselor specifice comunităților din szórvány în dezbaterile și deciziile privind documentele elaborate în cadrul CRU. Perioada scursă din iunie 2011 și până acum a fost una extrem de densă pentru viața din szórvány.

În februarie 2011, la cel de-al X-lea Congres al UDMR, m-am numărat printre promotorii deciziei prin care data de 15 noiembrie – ziua de naștere a principelui Transilvaniei Bethlen Gábor – a fost desemnată Ziua Szórvány. UDMR a mai decis să-și înnoiască strategia pentru comunitățile maghiare care trăiesc în minoritate absolută, iar parteneriatele szórvány – szórvány ºi szórvány – Þinutul Secuiesc au căpătat noi valențe.

În luna noiembrie 2011, la Deva, a avut loc prima conferință dedicată szórvány, aceasta fiind și un bun prilej pentru consolidarea colaborării dintre UDMR, bisericile maghiare și organizațiile societății civile maghiare. La Deva s-a inaugurat o tradiție în privința conferințelor szórvány, în 2012 manifestarea fiind găzduită de UDMR Brașov, iar în 2013 având loc la Aiud. În cadrul Strategiei și Planului de acțiune Szórvány, în luna iunie 2012, la Hunedoara și Orăștie a fost lansat Programul “Protectorii patrimoniului – Înfiază un monument”, un program care se adresează, în primul rând, elevilor și tinerilor.

Hunedoara, 10 februarie 2014