I. “Transilvania 2020” si noile realități economice
II. Drepturile minorităților naționale și reprezentarea comunității maghiare în Europa
III. Strategia Szórvány prinde viață
IV. Evoluții în construcția europeană
V. Activitatea în comisiile parlamentare
VI. Europa tuturor europenilor

Europa se află încă ghearele crizei economice. Unul dintre cele mai perverse efecte ale crizei este pierderea încrederii cetățenilor europeni în instituții, oameni politici, tehnocrați, societățile europene riscând să se prăbușească într-o derivă provocată de populismul naționalist promovat de oportuniști politici.
Încrezător în viabilitatea construcției europene și convins de faptul că doar într-o Europă a comunităților, o Europă a regiunilor, comunitatea mea – comunitatea maghiară din România -, precum și întreaga societate se pot desăvârși, am urmărit, și în această legislatură, prin toată activitatea mea să mă apropii de atingerea acestor țeluri.

În acest ultim an, atât în activitatea mea din Parlamentul European (PE), cât și în cea de acasă
am căutat să folosesc cele mai eficiente mijloace și instrumente pentru a obține rezultate concrete în munca pe care o depun în beneficiul comunității și țării mele, dar și în vederea reclădirii încrederii în Uniunea Europeană și, implicit, în instituțiile sale. Încă din vara anului trecut, lansam ideea realizării unui plan de dezvoltare a Transilvaniei în sinergie cu Strategia Europa 2020. Convins de faptul că proiectarea viitorului comunității maghiare stă în puterea noastră, am militat pentru implicarea tuturor factorilor responsabili din sânul comunității noastre în elaborarea acestui plan. “Transilvania 2020” a prins viață la începutul anului, președintele UDMR, Kelemen Hunor, anunțând că acest proiect va fi rodul muncii comunității maghiare pentru întreaga Transilvanie.

În legislatura 2011-2012 am dus mai departe, la nivel european, acțiunile menite să ducă la elaborarea unui cadru european de reglementare pentru protejarea drepturilor minorităților naționale și lingvistice. Congresul Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN), din 17-19 mai de la Moscova, a constituit un punct de cotitură pe drumul anevoios pe care UDMR a pornit împreună cu organizații ale altor minorități din Europa. În cadrul acestui congres am obținut sprijinul pentru continuarea procesului pe care îl presupune lansarea Inițiativei Cetățenești Europene cu scopul creării cadrului de reglementare amintit.

În cadrul Congresului FUEN am adus în atenția delegaților situația Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Târgu-Mureș. Cei 150 de delegați au adoptat, în unanimitate o rezoluție de urgență în care își manifestă îngrijorarea față de limitarea dreptului comunității maghiare de a lua decizii în cazul învățământului medical în limba maternă. În aceeași rezoluție, membrii FUEN solicită Guvernului României să continue dialogul cu UDMR pentru a evita apariția regreselor în actualul sistem de protecție a minorităților. Discuțiile pe marginea situație UMF Târgu Mureș au continuat, în luna iunie, la Strasbourg în cadrul Intergrupului pentru Minorități din cadrul legislativului european. Invitat la reuniunea Intergrupului pentru Minorități, vicepreședintele politic al UDMR, Borbély László, și-a manifestat încrederea cu privire la continuarea unui dialog constructiv pe tema protejării și lărgirii ariei drepturilor minorităților naționale din România între UDMR, organizația reprezentativă a minorității maghiare, și coaliția aflată la guvernare.

Perioada care a trecut a fost una extrem de densă pentru viața din szórvány . UDMR a decis să-și înnoiască strategia pentru comunitățile maghiare care trăiesc în minoritate absolută, iar parteneriatele szórvány – szórvány și szórvány – ținutul Secuiesc au căpătat noi valențe. În luna noiembrie 2011, conferința de la Deva, care a avut loc cu prilejul marcării, pentru prima dată, a Zilei Szórvány, a fost un bun prilej pentru consolidarea colaborării dintre UDMR, bisericile maghiare și organizațiile societății civile maghiare. În luna iunie, la Hunedoara și Orăștie a fost lansat Programul “Protectorii patrimoniului – Înfiază un monument”, parte a noii Strategii Szórvány.

Alegerile locale din luna iunie a acestui an au reprezentat un moment important pentru mine și comunitatea maghiară din Hunedoara. Rezultatele pe care le-au obținut la acest scrutin candidații Organizației Județene Hunedoara a UDMR mi-au arătat că drumul pe care mergem este unul bun.

În Parlamentul European, dar și în cadrul Partidului Popular European (PPE) am militat pentru adâncirea Uniunii Europene, acționând pentru consolidarea Uniunii Politice Europene, fiind adversar declarat al conceptului de “Europă cu două viteze”, care divizează vechile de noile state membre. În acest sens, am argumentat în favoarea lărgirii competențelor Parlamentului European, dar și a lărgirii ariei politicilor comunitare. Am propus introducerea în proiectul viitorului program politic al PPE, care urmează să fie adoptat, în această toamnă, în cadrul Congresului statutar de la București, a unor prevederi distincte pentru protecția minorităților naționale și lingvistice din Europa.

În această legislatură, mi-am adus contribuția, în Comisia pentru Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European, la realizarea unui raport consistent în care sunt evaluate relațiile comerciale ale UE și China. Acest raport, adoptat de Legislativul european, cere Comisiei Europene să adopte un set de măsuri care să reechilibreze relațiile comerciale cu China.

De asemenea, mi-am adus contribuția la noul regulament al Parlamentului European și al Consiliului în privința acordării de asistență macrofinanciară (AMF) țărilor terțe. AMF este un instrument extrem de important al Uniunii, prin intermediul acestuia fiind acordate granturi și împrumuturi statelor aflate pe calea aderării la UE, dar și țărilor vecine în vederea stabilizării lor macroeconomice.

În calitatea mea de membru al INTA, dar și al Comisiei de Dezvoltare Regională am lucrat ca și raportor la regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Ajustare la Globalizare pentru perioada 2014-2020. Obiectivul principal urmărit a fost legat de eficientizarea acestui sprijin financiar care se acordă celor afectați de relocarea unităților de producție în afara Uniunii, incluzând între beneficiarii acestui instrument și IMM-urile.

În sesiunea parlamentară 2011-2012, ratificarea Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA a reprezentat una dintre cele mai mari provocări, în primul rând pentru membrii INTA, iar mai apoi pentru toți colegii din Parlament. Încă de la declanșarea dezbaterilor, pe alocuri vehemente, și în spațiul public asupra ACTA, am declarat că nu voi vota ratificarea acestui tratat dacă nu voi avea convingerea că prevederile acestuia nu încalcă drepturile și libertățile individuale. În luna iunie 2012, am salutat decizia plenului reunit la Strasbourg care a respins cu majoritate categorică ratificarea ACTA. În opinia mea, acest vot a demonstrat încă odată, dacă era nevoie, faptul că Legislativul european este singura instituție care poate soluționa deficitul de democrație.

Ne așteaptă o perioadă extrem de dificilă atât pe scena politică de acasă, cât și la nivel european. Aflat în mijlocul tumultoaselor evoluții politice și economice de la Bruxelles, dar și din țară, mă voi strădui, și pe mai departe, să deosebesc zgomotul de fondul problemelor și să-mi continui munca pentru a atinge obiectivele mandatului pe care l-am primit de la comunitatea maghiară din România.

Bruxelles, 13 iulie 2012

I. “Transilvania 2020” si noile realități economice
De cinci ani, criza economică și financiară macină societatea europeană, erodând fundamentul construcției europene. Efectele crizei în plan social au căpătat accente dramatice în Grecia. Nici celelalte statelor membre nu au scăpat de consecințele creșterii ratei șomajului, mai ales în rândurile tinerilor, dar nici de cele care se vor face simțite peste ani, cum ar fi, de exemplu, cele generate de încetinirea creșterii ratei demografice. De-a lungul acestor cinci ani, decidenții europeni au declanșat mai multe acțiuni menite să ducă la ieșirea din criză, însă, acestea s-au dovedit a fi niște paliative, care au reușit doar să mai domolească din când în când accesele crizei.

În contextul dat, am continuat pe orice căi fie de la tribuna PE, fie prin discuții avute cu factori politici sau din mediul economic să pledez pentru accelerarea proceselor care să ducă la adâncirea UE ca singura soluție care poate salva construcția europeană cu scopul asigurării reluării creșterii economice și garantării bunăstării cetățenilor săi.

Desăvârșirea pieței unice și finalizarea proiectului UEM
Într-o intervenție scrisă avută în plenul PE, în octombrie 2011, în contextul unei dezbateri pe marginea disponibilizărilor în Europa ca urmare a crizei economice (cazuri particulare Arcelor și Nokia) am vorbit despre necesitatea desăvârșirii proiectului pieței unice europene. Am arătat că aceasta reprezintă soluția pentru multe dintre problemele acute cu care se confruntă azi UE, inclusiv cu cea a relocării spre alte piețe a activităților de producție a unor multinaționale.

Într-o altă intervenție în cadrul PE, în noiembrie 2011, salutam adoptarea de către plen a unui raport prin care, începând cu 1 februarie 2014, transferurile bancare și debitele directe între statele membre ale UE se vor ieftini și vor fi mai rapide în cadrul Zonei Unice de Plăți în Euro – SEPA. La vremea respectivă, am declarat că există consens în jurul ideii că posibilitățile pieței unice europene nu sunt folosite la adevăratul potențial, subliniind că utilizarea deplină a pieței unice are nevoie de instrumente, iar unul dintre acestea este SEPA.

“Transilvania 2020”, un proiect în sinergie cu Strategia “Europa 2020”
La începutul anului 2012, președintele Kelemen Hunor a anunțat oficial elaborarea de către specialiștii Uniunii a planului de dezvoltare și modernizare a Transilvaniei pentru următorul deceniu.
Încă din vara anului trecut, am fost promotorul unui asemenea proiect în elaborarea căruia să fie implicați specialiștii UDMR, întreprinzătorii și societatea civilă maghiară. În toamna anului trecut, acest proiect a prins contur în UDMR și a luat și un nume – “Transilvania 2020”. De altfel, UDMR a inițiat, în vederea realizării acestui proiect, un larg proces de consultare în cadrul UDMR, dar și cu mediul de afaceri, cu mediul universitar, cu ONG-urile care au preocupări în acest domeniu. M-am implicat profund în acest proces de elaborare și consultare, iar din toamna anului trecut, am participat la o serie de reuniuni care au avut ca temă “Transilvania 2020”. Astfel, în septembrie 2011, am vorbit despre acest proiect în cadrul celui de-al 20-lea Congres al Asociației Economiștilor Maghiari din România care s-a desfășurat la Cluj în octombrie 2011. Am avut dialoguri fructuoase cu antreprenorii din Harghita și Covasna pe care i-am îndemnat să contribuie la proiectul “Transilvania 2020” și chiar să elaboreze, în colaborare cu actorii din administrațiile județelor Harghita și Covasna, un plan de dezvoltare care ar putea fi denumit “Ținutul Secuiesc 2020”. Am purtat discuții cu privire la “Transilvania 2020” cu întreprinzătorii din Brașov, în aprilie 2012, și cu cei din Timiș, în luna mai a acestui an. Toate aceste întâlniri cu antreprenorii din Transilvania au fost un bun prilej și pentru discuții legate de evoluțiile care se fac simțite în UE pe fondul adâncirii crizei economice și sociale, legate de tendințele de redresare, dar și despre problemele cu care mediul de afaceri se confruntă în România, de la birocrația excesivă până la accesul la fondurile europene.

În procesul de consultare cu privire la proiectul “Transilvania 2020” i-am implicat și pe studenții din anul III de la Facultatea de Științe Economice și Gestionarea Afacerilor din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj. Ei au fost provocați să intre într-o competiție în cadrul căruia să realizeze un plan care să conțină viziunea lor cu privire la dezvoltarea unui județ în sinergie cu Strategia Europa 2020. Trei dintre tineri au câștigat concursul de idei, urmând să facă o excursie de studii în Bruxelles.

În septembrie 2011 și în februarie 2012, în intervențiile pe care le-am avut de la tribuna Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) m-am referit la necesitatea elaborării de către elitele maghiare a proiectului “Transilvania 2020”, despre care am spus că va trebui să fie o strategie pentru viitor, care să contribuie inclusiv la modernizarea mentalităților, la înțelegerea posibilităților ce decurg din statutul României de stat membru al UE, dar și la acțiunea care trebuie întreprinsă pentru a fructifica aceste posibilități.

În luna martie a acestui an, la invitația mea, aleși locali și reprezentanți ai UDMR din Satu Mare și Arad au participat, la Bruxelles, la o conferință pe tema proiectului “Transilvania 2020” organizată în PE. I-am invitat pe participanți să contribuie la realizarea planului de dezvoltare. Concluzia discuțiilor a fost că proiectarea viitorului comunității maghiare cade în sarcina noastră.

Valea Jiului – Valea energiei
În mod constant preocupările mele se îndreaptă spre comunitatea hunedorenilor. Prin toate mijloacele care mi-au stat la dispoziție, am încercat să ajut la dezvoltarea județului meu, să sprijin autoritățile locale și județene în demersurile lor. În primăvara acestui an, le-am propus autorităților locale din Petroșani, actorilor economici și din mediul universitar să încerce să coopereze orientându-se după modelul alsacian de dezvoltare început în orașul Belfort, o fostă comunitate minieră din Alsacia.

La inițiativa mea, la sfârșitul lunii iunie 2012, o delegație formată din reprezentanți ai Primăriei și Universității din Petroșani a participat la o conferință economică organizată în Belfort. Scopul esențial a fost familiarizarea celor din Valea Jiului cu proiectele care au transformat o fostă zonă minieră din Alsacia, care s-a confruntat cu grave probleme economice și sociale după închiderea minelor de sare, într-o regiune, acum, prosperă și atractivă din punct de vedere al investițiilor.În urma discuțiilor avute la Belfort, o delegație formată din antreprenori și profesori universitari va efectua, în toamna acestui an, o vizită la Petroșani.

II. Drepturile minorităților naționale și reprezentarea comunității maghiare în Europa
“Un lucru e sigur: antidotul eficient al naționalismelor, fundamentalismelor și xenofobiei care răbufnesc din nou nu este o amalgamare a alterităților, ceea ce oricum nu are sorți de izbândă – ci realizarea unei veritabile egalități în drepturi între identitățile naționale, precum și elaborarea cât mai curând cu putință, de către Uniunea Europeană, a principiilor directoare necesare în acest scop”, declara, în octombrie 2011, Markó Béla, în discursul intitulat “IDENTITăȚILE NAȚIONALE ÎN EUROPA UNITă” pe care l-a susținut în PE. Acest paragraf sumarizează unul dintre cele mai importante obiective ale misiunii pe care mi-am asumat-o încă din primul meu mandat de parlamentar european al UDMR și anume obținerea unui cadru de reglementare european pentru protejarea drepturilor minorităților naționale prin folosirea tuturor instrumentelor parlamentare și politice.

Inițiativa Cetățenească Europeană, în slujba protejării drepturilor minorităților naționale și în cursul anului care a trecut, UDMR a continuat munca destinată în vederea realizării unui cadru european de protecție a minorităților naționale în UE. Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE), instituită prin Tratatul de la Lisabona, a fost identificată ca fiind unul dintre instrumentele care pot să vină în sprijinul muncii noastre. ICE dă posibilitatea unui milion de cetățeni, care provin din minim 7 state membre, să ceară direct Comisiei Europene elaborarea unei reglementări într-un anumit domeniu sau pe un anumit subiect în care sunt direct interesați. În acest proces, care presupune depunerea unui efort continuu, până la obținerea unui rezultat, UDMR și-a găsit aliați în Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), dar și în Integrupul pentru Minorități din cadrul PE.

Astfel, în ianuarie 2012, la inițiativa mea în colaborare cu Intergrupul pentru Minorități și cu FUEN, PE a găzduit o masă rotundă cu tema “Inițiativa Cetățenească Europeană – o nouă oportunitate pentru promovarea diversității în Europa”. Cu acest prilej, le-am prezentat participanților declarația comună UDMR și FUEN, care îndeamnă la colaborare organizațiile minorităților naționale tradiționale din Europa pentru a pregăti și a pune în aplicare ICE. La declarația comună s-a raliat și conducerea Intergrupului pentru Minorități, Organizația Tineretului Naționalităților Europene și Partidul Popular din Tirolul de Sud.

În luna mai 2012, delegații la cel de-al 57-lea Congres al FUEN, unde alături de colegul meu Sógor Csaba am reprezentat UDMR, și-au manifestat sprijinul pentru continuarea procesului pe care îl presupune lansarea ICE care are ca scop elaborare la nivelul UE a unui cadru de reglementare pentru protecția minorităților naționale, tradiționale și lingvistice din UE. În fața delegaților la congres, am declarat că solicitarea către Comisia Europeană care va avea ca subiect lansarea ICE cu privire la minoritățile naționale din UE trebuie să exprime dezideratele tuturor comunităților din statele membre.

Prezența UDMR la Congresul FUEN de la Moscova
Congresul FUEN a adoptat în unanimitate, la inițiativa noastră, a delegaților UDMR, o rezoluție de urgență care condamnă deposedarea de drepturi a minorităților etnice și lingvistice, manifestându-și îngrijorarea față de ultimele decizii în materie luate de Guvernul României. Decizia redactării și adoptării acestui document s-a produs ca urmare a intervenției pe care am avut-o în cadrul lucrărilor Congresului de la Moscova în care atrăgeam atenția asupra pericolului reprezentat în România de retragerea unor drepturi câștigate sau de restrângerea ariei de aplicare a acestora. Am adus cazul UMF Târgu Mureș în atenția celor peste 150 de delegați reprezentând minorități etnice și lingvistice din 20 de state europene.

Rezoluția adoptată la congres arată că implementarea celor mai bune practici în domeniul respectării drepturilor minorităților trebuie să prevaleze pentru orice guvern democratic, FUEN solicitând Guvernului României să continue dialogul cu reprezentanții comunității maghiare pentru a evita înregistrarea de regrese în actualul sistem de protecție a minorităților

Discuțiile pe marginea situației UMF Târgu Mureș au continuat în Intergrupul pentru Minorități din PE. La inițiativa mea și a colegului meu Sógor Csaba, în 14 iunie 2012, vicepreședintele politic al UDMR, Borbély László, a participat la reuniunea Intergrupului pentru Minorități care a avut pe agendă o dezbatere cu privire la situația minorității maghiare din România. Cu acest prilej, Borbély László și-a manifestat încrederea cu privire la continuarea unui dialog constructiv pe tema protejării și lărgirii ariei drepturilor minorităților naționale din România între UDMR, organizația reprezentativă a minorității maghiare, și coaliția aflată la guvernare. El a arătat că UDMR apreciază toți pași importanți realizați de-a lungul ultimelor decenii, prin intermediul dialogului politic, și nu numai, în vederea protejării minorităților naționale din România și a drepturilor minorității maghiare. În același cadru, vicepreședintele politic al UDMR le-a vorbit celor peste 70 de participanți despre evoluția relațiilor româno-maghiare, făcând un scurt istoric al UMF Târgu Mureș și o prezentare a situației create în jurul înființării departamentului de limbă maghiară. la dialogul din Intergrup au participat și deputații europeni aparținând PSD și PNL, partide aflate în coaliția de guvernământ.

III. Strategia Szórvány prinde viață
M-am născut și trăiesc în szórvány și cunosc în profunzime problemele cu care se confruntă conaționalii mei care trăiesc în minoritate absolută în diverse localități din Transilvania.

Anul trecut, la cel de-al X-lea Congres al UDMR, m-am numărat printre promotorii deciziei prin care data de 15 noiembrie – ziua de naștere a principelui Transilvaniei Bethlen Gábor – a fost desemnată Ziua Szórvány.
Pentru prima dată, Ziua Szórvány a fost marcată anul trecut în Transilvania, la Deva, organizându-se o conferință prezidată de președintele Kelemen Hunor. Acesta a fost un moment important pentru maghiarii care trăiesc în minoritate absolută datorită participării reprezentanților acestor comunități, a faptului că a fost o bună ocazie pentru consolidarea relațiilor dintre szórvány și comunitatea maghiară care trăiește în Ținutul Secuiesc, precum și pentru întărirea colaborării dintre UDMR, biserici și organizațiile societății civile maghiare. La conferință a fost prezent și părintele franciscan Bőjte Csaba, un simbol viu al vieții dedicate carității și al activității de protejare a comunității maghiare din Transilvania. El a vorbit despre activitatea Fundației Sf. Francisc pe care o patronează și care, în județul Hunedoara, are în ocrotire și se ocupă de educația a 2.300 de copii care provin din familii nevoiașe, unii dintre ei fiind orfani.

În calitatea mea de lider al Grupului Szórvány din cadrul Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU) am participat, în toamna anului trecut, la inaugurarea în Reșița a unei grădinițe în limba maghiară, care a fost amenajată în clădirea Bisericii Reformate din localitate.

Alături de președintele UDMR, Kelemen Hunor, și alți lideri ai Uniunii am luat parte la deschiderea oficială a celei de-a XIII-a ediții a Zilelor Maghiare din județul Sibiu, moment extrem de important pentru comunitatea maghiară din acest județ. Cu acest prilej, am transmis un mesaj referitor la însemnătatea pe care o are colaborarea dintre comunitățile maghiare care trăiesc în minoritate absolută, dar și a cooperării cu Ținutul Secuiesc.

În noiembrie 2011, am participat, la Budapesta, la ședința de constituire a Grupului de lucru “Szórvány și diaspora” care funcționează în cadrul Forumului Reprezentanților Maghiari din Bazinul Carpatic. Cu această ocazie, am anunțat faptul că UDMR a decis să-și înnoiască politica dedicată comunităților maghiare care trăiesc în minoritate absolută.

În luna aprilie 2012, m-am aflat la Brașov, unde împreună cu liderul organizației județene, Kovács Attila, am pus bazele unui parteneriat szórvány- szórvány, acesta urmând a se materializa într-o serie de acțiuni comune.

În cadrul procesului de implementare a diverselor direcții ale Strategiei Szórvány, în Hunedoara și Orăștie a avut loc, în luna iunie 2012, lansarea Programului “Protectorii patrimoniului – Înfiază un monument”. Alături de secretarul general adjunct al UDMR, Hegedüs Csilla, am participat în luna mai 2012 la întâlniri cu reprezentanții comunităților maghiare din cele două orașe, în cadrul cărora s-a făcut prezentarea acestui proiect. În cadrul întâlnirilor avute, Hegedüs Csilla le-a vorbit participanților despre importanța patrimoniului moștenit, care capătă multiple valențe mai ales în conștiința locuitorilor din comunitățile din szórvány. Ea a subliniat faptul că degradarea acestui patrimoniu poate fi oprită nu numai prin asigurarea de finanțări necesare restaurărilor, ci și prin implicarea comunității care poate revitaliza aceste spații care pot fi biserici, castele etc. În toamna acestui an, urmează realizarea de acțiuni concrete în vederea punerii în practică, în județul Hunedoara, a acestui program.

Zilele Maghiare din județul Hunedoara, deja o tradiție
Zilele Maghiare din județul Hunedoara, ajunse la cea de-a treia ediție, s-au desfășurat, în acest an, între 29 aprilie și 6 mai. Manifestările din cadrul acestora au fost așteptate cu interes atât de comunitate maghiară din județ, cât și de români, dovadă stând numărul mare de participanți la evenimentele organizate.

În 2012, Zilele Maghiare au stat sub semnul familiei și a respectului reciproc între comunitățile care conviețuiesc în județul Hunedoara. Invitații de onoare ai Zilelor Maghiare din județul Hunedoara au fost președintele UDMR, Kelemen Hunor, precum și senatorul și omul de litere Markó Béla, care s-a întâlnit cu cititorii săi din Hunedoara în cadrul unei prezentări de carte.

Zilele Maghiare au fost un bun prilej pentru organizarea unei întregi serii de evenimente culturale, printre care și lansarea și prezentarea albumului fotografic “Hunedoara – Vajdahunyad – Eisenmarkt”, la a cărui realizarea mi-am adus contribuția.

Alegerile locale, un succes pentru UDMR
Alegerile locale din 10 iunie 2012 au însemnat mobilizarea tuturor organizațiilor UDMR, manifestarea coeziunii comunității noastre, dar și un moment de bilanț al activității pe care Uniunea a depus-o, în ultimii patru ani, la nivel local. Rezultatele scrutinului ne-au confirmat că UDMR a mers pe un drum bun. Uniunea, în ciuda competiției făcute de PCM și PPMT, a obținut 85% din sufragiile maghiarilor care s-au prezentat la urne, cu 2 procente mai mult decât în alegerile locale din 2008.

În județul Hunedoara, maghiarii au reconfirmat sprijinul pentru UDMR, Uniunea câștigând cu 10% mai multe voturi decât la alegerile locale din urmă cu patru ani.

Campania electorală, mi-a oferit contextul potrivit pentru a lansa un mesaj de suflet către toți hunedorenii în care mi-am exprimat încrederea în puterea lor de a face să renască mândria de a fi hunedorean și de a continua procesul de construire a comunității noastre.

IV. Evoluții în construcția europeană
Pe fondul adâncirii crizei economice și financiare, la nivelul UE au fost lansate adevărate dezbateri în privința viitorului Uniunii. Adepții Europei federale au venit cu argumente puternice în favoarea realizării, într-un timp cât mai scurt, a pașilor necesari pentru federalizarea UE. M-am raliat acestora, iar o parte din activitatea mea în PE, în sesiunea 2011-2012, a fost centrată pe această temă.

Europa regiunilor, Europa comunităților
Perspectivele parafării, la sfârșitul anului trecut, a Acordului de Guvernanță Economică în UE au iscat, încă din vara lui 2011, numeroase discuții în România cu privire la limitele până la care un stat membru ar trebui să cedeze din suveranitatea sa în beneficiul consolidării unei Uniuni care tinde să se transforme într-o federație.

Am avut numeroase ocazii în care m-am exprimat cu privire la acest subiect. Am arătat că ideea creării unei federații europene este la fel de veche cu însăși ideea construcției europene. Împlinirea proiectului construcției europene a început prin dimensiunea economică: uniunea vamala și, mai târziu, Uniunea Economică și Monetară și crearea monedei euro, existând însă și o dimensiune politică a integrării.
Mi-am exprimat, în ultimul an, adeseori convingerea cu privire la faptul că nici unul dintre statele membre singur, nici măcar Germania, locomotiva economică a Europei, nu poate să facă față competiției globale, doar Europa Unită cu cele 500 de milioane de cetățeni ai săi, cu o economie coordonată și cu recâștigarea competitivității sale poate să asigure perpetuarea modelului social european.

Am rămas același adversar al ideii Europei cu două viteze, atunci când ea se referă la “vechea Europă” și la “noua Europă”, adică Europa centrală și de est.

Consider că țara noastră trebuie să se afle în rândul statelor membre care cred în destinul european ca Uniune Politică. Europa trebuie să avanseze pentru ieșirea din criză și pe calea construirii Uniunii Politice Europene. Unii numesc această construcție Statele Unite ale Europei, alții o numesc o Europă federală, iar eu aș numi-o Europa regiunilor, Europa comunităților, acea Uniune care va continua, în deceniile care urmează, să își împlinească destinul printre liderii scenei globale.

Competențe lărgite pentru PE
Prin Tratatul de la Lisabona, atribuțiile PE au fost extinse, însă în contextul noilor evoluții la nivel european, am argumentat necesitatea lărgirii competențelor legislativului european. Cred în nevoia creșterii legitimității democratice a construcției europene, și mai cred că există o singură cale pentru diminuarea deficitului democratic care se manifestă la nivelul UE, iar aceasta este calea aplicării depline a metodei comunitare în detrimentul eternei rivalități interguvernamentale europene. Instituția care trebuie să aibă rolul de lider în acest proces este PE, care trebuie să fie în viitor parte a tuturor deciziilor legate de viitorul Europei. Un prim pas în consolidarea rolului PE în procesul luării deciziilor la nivel european l-ar constitui prezența președintelui acestei instituții la toate reuniunile liderilor statelor membre.

Aderarea la Schengen, o problemă nesoluționată încă
În luna septembrie a anului trecut, am participat la dezbaterea cu tema “Politica de emigrație a UE în perspectiva lărgirii spațiului Schengen” organizată de Grupul PPE în PE. În cadrul discuțiilor, am susținut faptul că decizia cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen trebuie luată în conformitate cu prevederile acordului în vigoare.

În luna mai 2012, am luat parte la masa rotundă cu tema “Infrastructură, creștere, producție” organizată de European Forum for Manufacturing organizată în PE. Le-am transmis participanților faptul că extinderea zonei Schengen în 2007 a adus beneficii economice enorme atât vechilor state membre, cât și statelor care au fost primite în acel an în spațiul de liberă circulație. Am mai arătat că blocarea accesului României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație aduce pierderi economice chiar și statelor care au declanșat procesul de amânare a accederii celor două țări în spațiul Schengen.

Munca politică în cadrul PPE
Munca depusă în cadrul Partidului Popular European (PPE), dar și în cadrul Grupului politic al PPE din PE a fost una consistentă în perioada care tocmai a trecut. UDMR și-a adus contribuția la modificările din viitorul program politic al PPE, care, după aproape 20 de ani, va fi reînnoit, urmând a fi adoptat la Congresul statutar care va avea loc la București în 16-17 octombrie 2012.

UDMR a adus și i-au fost acceptate o serie întreagă de amendamente la documentele PPE care fixează tendințele din politicile pe care partidul pan-european le va urmări în vederea implementării lor începând de la Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune și Dezvoltare Regională, până la Actul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și proiectele menite la adâncirea pieței comune și extinderea competențelor UE în domeniul politicilor energetice.

Am participat, în noiembrie 2011, la Bruxelles, la discuțiile pe marginea Actului privind piața unică (Single Market Act) care au avut loc în cadrul Grupului de lucru al PPE. Cu acest prilej, m-am pronunțat pentru introducerea de reglementări obligatorii pentru toate statele membre care să adâncească și să armonizeze piața unică europeană. Am mai arătat că cele 12 inițiative din cadrul Actului Comisiei Europene privind piața unică vor trebui urmate de măsuri concrete și obligatorii care să ducă la stoparea fracturării din interior a pieței unice, care la ora actuală este fracturată de numeroasele bariere din domeniul fiscal, al taxării, al standardelor și brevetelor, în general a multitudinii de reglementări diferite în cele mai variate domenii.

În septembrie 2011, în cadrul lucrărilor Universității de Vară a European Ideas Network, care au avut loc la București am avertizat asupra pericolului generării de noi linii de demarcație în cadrul UE, de adâncire a diviziunilor existente deja. Am arătat că procesul de consolidare a pieței unice europene reprezintă una dintre soluțiile pentru contracararea fenomenelor menționate, precum și acordarea unui sprijin mai consistent celor 23 de milioane de IMM-uri europene existente.

În 7-8 decembrie 2011, la Marsilia au avut loc lucrările celui de-al XX-lea Congres al PPE, acesta fiind un important eveniment de politică externă pentru UDMR. Cu acest prilej, președintele PPE, Wilfried Martens, a apreciat în mod pozitiv activitatea UDMR și contribuția Uniunii la programul politic și documentele strategice ale PPE care urmează să fie adoptate la Congresul statutar ale cărui lucrări urmează să se desfășoare între 16-17 octombrie la București. De remarcat este faptul că în proiectul de program politic al PPE am reușit să introducem un capitol separat care prevede protecția minorităților naționale și lingvistice din UE.

V. Activitatea în comisiile parlamentare
Agenda de lucru a PE, în sesiunea ce abia a trecut, a fost una extrem de plină. Activitatea mea în comisiile de Comerț Internațional (INTA) și de Dezvoltare Regională (REGI) a fost alertă. Frământările din domeniile economic și financiar din Europa, dar și de la nivel global și-au pus amprenta în procesul de legiferare din PE.

Comerț echilibrat cu China
În INTA am lucrat ca și raportor din umbră al PPE la Raportul intitulat “UE-China: Un comerț dezechilibrat”, care a trecut de votul deputaților europeni în luna mai a acestui an. În elaborarea acestui raport am susținut o serie de amendamente care vizează activarea principiului reciprocității care să guverneze politica comercială a UE în relația cu China, subliniind faptul că UE trebuie să privească mai atentă la relațiile economice cu statul chinez, un argument în acest sens fiind enormul deficit comercial al Uniunii în relația cu China, care a trecut de la 49 de miliarde de euro (2000) la 168,8 miliarde de euro (2010). În acest raport, INTA solicită CE să adopte, până la sfârșitul anului 2012, un set de măsuri care să reechilibreze relațiile comerciale cu China, deputații europeni considerând că aceste măsuri trebuie aplicate în cel mai scurt timp, astfel încât să-și producă efectele până în 2016, anul în care China ar urma să primească automat statutul de economie de piață funcțională de piață din partea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). INTA și-a manifestat îngrijorarea față de barierele pe care investitorii străini, mai ales cei europeni, le întâmpină în accesul pe piața chineză în privința achizițiilor publice, în vreme ce sistemul european de achiziții publice este mult mai deschis oricărui investitor. Am mai solicitat CE să dezvolte urgent un instrument care să asigure reciprocitatea în domeniul achizițiilor publice.

Eficientizarea asistenței macrofinanciare
Tot ca și raportor din umbră al PPE în INTA am contribuit la Raportul cu privire la noul regulament al PE și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale privind acordarea de asistență macrofinanciară (AMF) țărilor terțe, document adoptat în plen în luna mai a acestui an. Prin acest nou regulament se dorește eficientizarea asistenței macrofinanciare pe care UE o acordă țărilor terțe.

De la lansarea sa în 1990, prin acest instrument, UE a acordat sprijin financiar total, sub formă de granturi și împrumuturi, de 7,4 miliarde de euro pentru 23 de țări, care la un moment dat s-au aflat în dificultate. De-a lungul timpului, AMF a adus o contribuție valoroasă la stabilitatea macroeconomică în țările candidate, potențial candidate și vecine cu UE, cu efecte de contagiune pozitive asupra economiei UE cum ar fi de exemplu Republica Moldova, Țările din Balcanii de Vest etc.

Rapoarte în lucru
În luna iunie, INTA a adoptat avizul pe care l-am coordonat în calitate de raportor care a avut ca subiect IMM-urile, competitivitatea și oportunitățile de afaceri. În acest aviz este confirmat sprijinul pentru Small Business Act, subliniind faptul că IMM-urile europene au nevoie de sprijin de la nivel european pe piețele din afara UE ținând cont de faptul că 13% din ele sunt implicate în schimburi comerciale și investiții cu țări terțe.
Tot în iunie, INTA a aprobat avizul pe care l-am coordonat în calitate de raportor referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II).

Am salutat intenția Comisiei Europene ca asistența viitoare pentru preaderare să fie mai eficientă și cu obiective mai bine definite decât până acum în vederea obținerii unor rezultate mai durabile în ceea ce privește îmbunătățirea gradului de pregătire a acestor țări pentru aderare. Am mai arătat că dezvoltarea economică trebuie însoțită de reforme politice, în timp ce prosperitatea economică este un vehicul important către schimbările instituționale și politice necesare. Am propus amendamente astfel încât noul instrument să urmărească mai atent aspectele legate de dezvoltarea economică a acestor state. Am mai precizat că este foarte important ca dezvoltarea economică și cooperarea comercială să fie incluse în domeniile de politică ce fac obiectul asistenței acordate în cadrul Regulamentului IPA II.

Am lucrat ca și raportor din umbră al PPE în INTA la avizul, adoptat în iulie, al acestei comisii cu privire la raportul care va conține recomandările PE adresate Consiliului, Comisiei Europene și Serviciului de Acțiune Externă privind negocierile în curs de desfășurare dintre UE și Republica Moldova în vederea încheierii unui acord de asociere.

În INTA, în calitate de raportor, îmi voi aduce contribuția și la propunerea de Regulament a PE și a Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre și Republica Serbia și de aplicare a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană și Republica Serbia.

Ca și raportor din umbră al PPE, tot în INTA, lucrez și la raportul cu privire la decizia Consiliului privind încheierea Acordului dintre UE și Republica Moldova cu privire la protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare. Aceste ultime două documente vor fi supuse votului INTA în toamna acestui an, urmând ca apoi să fie trimise plenului. Am realizat ca și raportor în INTA avizul acestei comisii pentru Regulamentul PE și al Consiliului privind Fondul European de Ajustare la Globalizare (2014-2020) (adoptat în INTA în iunie), iar în REGI am lucrat pe același aviz ca și raportor din umbră al PPE (adoptat în REGI în iulie).

Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) a fost instituit inițial pe durata perioadei de programare 2007 – 2013 prin Regulamentul (CE) nr. 1927/20062 pentru a oferi Uniunii un instrument de a demonstra solidaritatea față de lucrătorii concediați ca urmare a schimbărilor structurale majore din structura comerțului mondial ca urmare a globalizării. Obiectivul principal al acestei propuneri este de a asigura continuitatea funcționării FEGA în următoarea perioadă de programare financiară. În avizele pe care le-am redactat am propus extinderea FEG și la IMM-uri.

Alături de colegi din PPE am susținut în REGI amendamente la proiectul de raport referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006.

Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA
În legislatura 2011-2012, o piatră de încercare pentru PE a fost procesul de ratificare a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA. INTA a fost comisia de specialitate sesizată în fond în vederea elaborării unui raport care să propună sau nu ratificarea controversatului tratat.

În sesiunea plenară din iulie 2012, PE a respins ratificarea ACTA, decizie pe care am salutat-o, argumentând că prin respingerea acestui tratat, legislativul european a demonstrat că este singura instituție care poate soluționa deficitul de democrație al construcției europene. În opinia mea, refuzul PE de a ratifica acest tratat a arătat că a trecut vremea în care era posibil ca guvernele să negocieze acorduri secrete sau să participe la procese multilaterale lipsite de transparență și care să ocolească controlul democratic parlamentar.

VI. Europa tuturor europenilor
Colaborarea și dialogul cu tinerii fie studenți sau elevi a fost și a rămas una dintre prioritățile mele. Menținerea contactului direct cu tinerii sau prin intermediul organizațiilor și asociațiilor de tineret, precum și cu exigențele lor sunt un reper esențial în activitatea mea.

Dialogul nemijlocit cu tinerii
și în această legislatură am avut o serie de întâlniri cu studenți și elevi atât în țară, cât și la Bruxelles și Strasbourg. În luna noiembrie 2011, m-am întâlnit la sediul PE din Strasbourg cu un grup format din 38 de studenți și profesori de la Institutul Universitar Belfort-Montbeliard (IUTBM). Dialogul avut cu aceștia s-a centrat pe unul dintre efectele crizei globale, cel generator de idei segregaționiste și care promovează necesitatea reintroducerii granițelor și barierelor de orice fel în UE. I-am mai îndemnat pe tineri ca în ciuda frustrărilor și indignării lor care se manifestă pe fondul adâncirii crizei să nu renunțe la principiile democrației.

Le-am atras atenția că în situații de criză este foarte ușor să se alunece spre autoritarism, spre regimuri dictatoriale, făcând o paralelă între perioada actuală și împrejurările și cauzele care au condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial în Europa.

În luna iunie 2012, la sediul PE am avut o întâlnire cu membrii Asociației Studenților Români din Strasbourg. A fost un dialog extrem de interesant, tinerii manifestându-și preocuparea față de reforma clasei politice din România și față de lipsa încrederii în politică, despre viitorul României în context european, dar și șansele lor de a se împlini profesional dacă se reîntorc acasă după terminarea studiilor din străinătate.

Lipsa încrederii în clasa politică, un viitor nesigur, implicarea tinerilor în politică au fost doar câteva dintre temele care au revenit și în dialogul pe care l-am avut, tot în luna iunie a acestui an, cu absolvenții clasei a XII-a de la Grupului școlar “Téglás Gábor” din Deva. Cu acest prilej, le-am spus acestora că lipsa încrederii poate fi lecuită doar prin participarea fiecărui individ în procesul de vindecare a societății. În mod particular, am discutat cu adolescenții despre acest fenomen care se manifestă și în sânul comunității maghiare din Transilvania, peste care se suprapune și dezinteresul tinerilor față de politică. I-am îndemnat pe tinerii absolvenți să perpetueze elanul și starea extraordinară pe care ei o trăiesc la terminarea studiilor liceale și să se implice în viața comunității lor.

De trei ani, la inițiativa mea, în școli și clase cu predare în limba maghiară se desfășoară un concurs pe teme europene, iar câștigătorii acestuia sunt premiați cu o excursie la Bruxelles, unde vizitează sediul PE. În acest context, în luna martie 2012, elevi din Valea lui Mihai, București și Deva s-au aflat pentru trei zile în capitala Regatului Belgiei. Le-am vorbit tinerilor despre importanța deciziilor luate la nivel european și despre impactul direct al acestora în viața lor.

Cu prilejul Zilei Europei, în acest an, m-a alăturat colegului meu Sógor Csaba și, în colaborare cu Grupul PONT, am organizat în PE o masă rotundă cu tema “Cluj-Napoca – Capitala Europeană a Tineretului în 2015”. Manifestarea a avut ca scop sprijinirea Primăriei Cluj-Napoca și a organizațiilor non-guvernamentale de tineret care promovează acest municipiu în campania sa pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015. De altfel, în 4 iulie, Clujul a fost selectat alături de Ivanovo (Rusia), Varna (Bulgaria și Vilnius (Lituania), urmând ca în luna octombrie unul dintre aceste orașe să fie ales pentru a deveni, în 2015, Capitala Europeană a Tineretului.

Colaborarea cu MIÉRT și programul de stagiatură
Am continuat colaborarea cu MIÉRT – Conferința Tinerilor Maghiari din România, aceasta căpătând noi direcții de dezvoltare.  Și pe viitor, MIÉRT va fi implicată în selectarea tinerilor care vor efectua stagii, la Bruxelles și Strasbourg, în cadrul cabinetului meu parlamentar.

Împreună cu MIÉRT am organizat în cadrul taberei de vară UE de la Izvorul Mureșului, în iulie 2012, o reuniune a tinerilor care au efectuat stagii în cabinetul meu. Peste jumătate dintre cei 38 de foști stagiari au participat la reuniune. În cadrul întâlnirii am constatat cu satisfacție că majoritatea tinerilor este implicată în viața comunității maghiare. La rândul lor, foștii stagiari arătând că practica efectuată în PE a fost un atu în evoluția lor profesională. Am decis împreună să organizăm anual o întâlnire a tuturor celor care au făcut stagii de pregătire în cabinetul parlamentar.

Ceapa de la Pericei, vedetă la Bruxelles
și în această legislatură am reușit să aduc în PE o bucățică din Transilvania. În luna octombrie 2011, am organizat expoziția “Pericei, Transilvania – Agricultură de Cartea Recordurilor”, care a devenit astfel cel de-a patrulea eveniment prin care am promovat regiunea transilvană la Strasbourg sau Bruxelles. De această dată, ambasadorul Transilvaniei a fost renumita ceapă din Pericei.

Inaugurarea Expoziției multimedia “Pericei, Transilvania – Agricultură de Cartea Recordurilor” s-a bucurat de prezența comisarului pentru Agricultură, Dacian Cioloș. Primarul comunei Pericei, Csaba Boncidai, s-a aflat în fruntea delegației compuse din colegi primari din Sălaj și agricultori din Pericei care au vizitat PE.
Nelipsită în trecut de la mesele împărătești de la Curtea din Viena, ceapa din Pericei a intrat, în 2007 în Cartea Recordurilor, când, cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, agricultorii sălăjeni au împletit o cunună din 45.000 de cepe, care a avut o lungime de 4.518 metri. Cu același prilej, în comună a fost dezvelit Monumentul Cepei, unic în lume, care are o înălțime de șase metri.