Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR) a vorbit, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre munca din Parlamentul European (PE), spunând că presupune un proces continuu de învăţare şi de adaptare la realităţile globale, uneori violente. La rândul său, parlamentarul european Daniel Buda a vorbit despre realizări şi obiective.

Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR) candidează pentru al treilea mandat în Parlamentul European ca reprezentant al minorităţii maghiare din România, acesta spunând, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că cele mai mari satisfacţii ca politician în politica europeană le-a avut atunci când a reuşit să contribuie la crearea a ceva nou, eficient şi mai bun decât ce a existat înainte.

Winkler a muncit în PE într-o strânsă legătură cu grupurile parlamentare ale UDMR din Parlamentul României, cu aleşii locali, cu organizaţiile de femei şi de tineret, dar s-a implicat şi în sprijinirea iniţiativei cetăţeneşti europene MinoritySafePack, care are aceleaşi obiective ca UDMR, privind drepturile minorităţilor naţionale. De asemenea, eurodeputatul a susţinut şi apărat şi interesele industriei siderurgice din România şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii.

MEDIAFAX: Ce face un europarlamentar timp de cinci ani?

Iuliu Winkler: Munceşte. Iar pentru a obţine rezultate ai nevoie de experienţă, cunoştinţe, efort susţinut, creativitate, iniţiativă, curaj. Munca în Parlamentul European (PE) presupune şi un permanent proces de învăţare, dar şi de adaptare la realităţile globale care, azi, sunt supuse unor schimbări rapide, continue şi, uneori, chiar violente. Dacă vrei cu adevărat să performezi în beneficiul cetăţenilor care ţi-au acordat încrederea, atunci ideal este să alegi să munceşti în comisiile parlamentare în care îţi poţi fructifica experienţa şi cunoştinţele. Este important şi devotamentul pe care îl ai pentru comunitatea ta. De fapt, acest devotament este reperul întregii activităţi parlamentare. Apoi, în munca parlamentară nu poţi să obţii rezultate consistente de unul singur. Munca în echipă este esenţială. Chiar dacă mulţi se lasă mânaţi de orgoliu pe drumul individualismului, experienţa mi-a arătat că, de fapt, rezultatele durabile se obţin în echipă. Eu am muncit aflându-mă într-o strânsă legătură cu grupurile parlamentare ale UDMR din Parlamentul României, cu aleşii locali, cu organizaţiile noastre de femei, tineret etc. Creativitatea, curajul şi iniţiativa le dovedeşti atunci când te străduieşti să creezi ceva nou. Cele mai mari satisfacţii ca politician în politica europeană le-am avut atunci când am reuşit să creez sau să contribui la crearea a ceva nou, eficient şi mai bun decât ce a existat înainte. Mă gândesc, de exemplu, la participarea şi contribuţia pe care am avut-o în definitivarea programului ”Erasmus pentru tineri întreprinzători”.

Sau la susţinerea pe care am acordat-o, de la bun început, Programului ”Protectorii Patrimoniului – Adoptă un Monument”. Pornit din Transilvania, acest program a ajuns, în 2018 – Anul Patrimoniului Cultural European – să fie recunoscut ca un exemplu de bune practici în UE. Am văzut potenţialul instrumentului democratic european care este Iniţiativa Cetăţenească Europeană şi faptul că poate fi pus în slujba comunităţii mele şi a tuturor comunităţilor minorităţilor naţionale autohtone din UE. Astfel, curajul şi creativitatea şi-au spus cuvântul atunci când am început schiţarea ICE Minority SafePack. Amintesc aici şi reglementarea europeană în domeniul mineralelor care provin din zonele de conflict – Conflict Minerals Regulation – la care am lucrat trei ani. În curs de implementare, regulamentul a devenit deja standard la nivel global în domeniul dezvoltării durabile şi al lanţurilor sustenabile de aprovizionare cu resurse minerale.

MEDIAFAX: Ce proiecte aţi avut, care au fost rezultatele concrete ale proiectelor dvs.?

Iuliu Winkler: Am vorbit deja despre câteva dintre proiectele la care am lucrat în aceşti ultimi ani. Aş aminti însă faptul că anduranţa şi creativitatea trebuie să le foloseşti din plin în munca din comisiile parlamentare. Aici se află primele redute de unde tu, ca europarlamentar, veghezi şi aperi interesele comunităţii pe care o reprezinţi, interesele ţării tale. O parte importantă din activitatea mea parlamentară s-a desfăşurat în Comisia pentru comerţ internaţional, INTA, unde sunt şi vicepreşedinte, dar şi raportor permanent în dosarele care vizează China. Mi-am asumat misiunea de a milita pentru o distribuire echitabilă a beneficiilor comerţului internaţional în statele şi regiunile UE. De altfel, agenda Comisiei INTA a cuprins în aceşti ani numeroase subiecte sensibile – CETA, TTIP, Acordul cu Japonia, recunoaşterea statului de economie de piaţă pentru China – iar multe chiar acute, cum este Brexit-ul.

În ultimii ani, UE şi-a intensificat eforturile în procesul de reformare a sistemului multilateral  de comerţ bazat pe reguli şi a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), care trebuie să devină o organizaţie modernă, adaptată realităţilor din secolul 21, a pieţelor globalizate şi a noilor actori. Am participat la întâlnirile şi discuţiile ministeriale ale OMC organizate bianual, dar şi la Conferinţa parlamentară a G20 de la finalul anului trecut. Am acţionat la nivel parlamentar pentru contracararea tendinţelor protecţioniste din comerţul global. Dacă tot vorbim de proiecte, unul drag mie este legat de tineri. Întotdeauna am considerat că deciziile politice trebuie luate având în centrul atenţiei tinerii şi copiii. Pentru orice comunitate, tinerii, reprezintă certitudinea continuităţii. De-a lungul ambelor mandate am susţinut iniţiativele europene destinate tinerilor, fie că vorbim de “Garanţia pentru tineret”, menită să combată şomajul în rândul tinerilor, de majorarea bugetului pentru Erasmus+, sau de creşterea bugetului destinat Programului ”Erasmus pentru tineri întreprinzători”.

Am o colaborare strânsă cu organizaţia tinerilor maghiari din Transilvania – MIÉRT – cu Uniunea Liceenilor Maghiari din România – MAKOSZ , dar şi cu YEPP – organizaţia de tineret a PPE, şi le sprijin iniţiativele. De altfel, în colaborare cu MIÉRT am continuat programul de stagiaturi în cadrul biroului parlamentar de la Bruxelles şi i-am susţinut pe aceştia să participe la întâlnirile tineretului la nivel european. Împreună cu cele două organizaţii, MIÉRT şi MAKOSZ, am realizat anul trecut o campanie dedicată #DiscoverEU 2018, la finalul căreia patru tineri care au câştigat bilete de transport cu trenul în Europa au beneficiat din partea mea de burse care să le asigure cazarea şi masa în această aventură europeană. Am finalizat, împreună cu cele două organizaţii de tineret, şi competiţia pentru #DiscoverEU 2019. Împreună cu organizaţia tinerilor maghiari din Cluj am organizat un stagiu intensiv de pregătire la Bruxelles în cadrul căreia studenţi au avut ocazia de a lua contact cu instituţiile europene şi reprezentanţi ai acestora.

MEDIAFAX: Cum v-aţi implicat în Parlamentul European pentru promovarea interesele României? Ce aţi obţinut?

Iuliu Winkler: UDMR este preocupată de găsirea celor mai eficiente instrumente atât la nivel naţional, dar şi european pentru fortificarea comunităţii noastre. Ne dorim o comunitate maghiară prosperă şi puternică şi suntem conştienţi că aceste deziderate se pot împlini într-o societate care în ansamblul ei se află pe un curs ascendent din punct de vedere al modernizării şi dezvoltării. Munca noastră la Bucureşti, dar şi la Bruxelles, presupune identificarea mijloacelor care să sprijine dezvoltarea comunităţii noastre. În consecinţă, Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună şi Cadrul Financiar Multianual au reprezentat, în munca mea parlamentară, domenii de interes prioritar. În Comisia REGI am sprijinit sau am contribuit, alături de colegii mei, cu amendamente la rapoartele şi iniţiativele legislative care să sprijine aceste obiective. Am susţinut poziţia UDMR, în cadrul dezbaterilor pentru Multiannual Financial Framework (MFF) post 2020 – bugetul multianual european, de păstrare sau chiar majorare a alocărilor financiare pentru ţara noastră în cadrul Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune. Mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la eficienţa României în absorbţia de fonduri europene şi, cu fiecare ocazie, m-am pronunţat pentru reducerea birocraţiei şi a centralizării excesive care sufocă şi blochează cheltuirea eficientă a finanţărilor europene.

În contextul în care piaţa europeană suferă din cauza distorsiunilor provocate de supraproducţia de oţel şi produse finite din China, dar şi de pe urma ameninţărilor venite din partea SUA, am susţinut şi apărat interesele industriei siderurgice din România. Am continuat să sprijin un acces mai facil al IMM-urilor europene pe piaţa globală. Am susţinut şi votat noul regulament antidumping şi anti-subvenţii al UE care cuprinde măsuri esenţiale ce vin în susţinerea economiei din România.

De asemenea, am lucrat în vederea consolidării relaţiilor UE-Republica Moldova şi sprijinirii parcursului european al Republicii Moldova în cadrul mai larg oferit de Parteneriatul Estic. În mandatul precedent am fost coordonatorul în INTA al Grupului de monitorizare a Republicii Moldova, iar în cel actual mi-am asumat rolul de raportor alternativ. Am fost raportor alternativ în 4 rapoarte parlamentare care au vizat Republica Moldova şi m-am numărat printre iniţiatorii a două rezoluţii parlamentare pe acest subiect. IMM-urile reprezintă motorul economiei UE şi acestea trebuie să rămână puternice, competitive şi inovatoare. În UE, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 67 % din forţa de muncă din sectorul privat, reprezentând peste 99 % din totalul întreprinderilor la nivelul UE, angajând peste 90 de milioane de persoane în Europa. Împreună cu colegi din PE am susţinut iniţiative şi am depus amendamente care să vină în sprijinul sectorului european al IMM, şi punctual am susţinut interesele IMM-urilor şi ale industriei din România.

Sunt membru al Intergrupului pentru IMM-uri – SME Intergroup – din Parlamentul European, din care fac parte parlamentari interesaţi de eficientizarea şi promovarea politicilor europene în vederea dezvoltării sectorului IMM, şi sunt prim-vicepreşedinte al SME Europe, asociaţia economică a Partidului Popular European. Împreună cu SME Europe, am organizat, în 2016, la Sibiu, sub înaltul patronaj al comisarului european Elzbieta Bienkowska, o conferinţă economică care a avut ca temă regândirea unei politici moderne pentru IMM-urile europene. Iar în 2018, tot cu SME Europe, având ca partener Universitatea de Vest, am organizat o conferinţă similară la Timişoara. Tot împreună cu SME Europe am realizat o publicaţie care promovează potenţialul economic al Transilvaniei şi care a fost diseminată la evenimente de profil care au avut loc în Belgia, Olanda sau Germania. Sunt într-un dialog permanent cu asociaţiile reprezentative ale întreprinzătorilor de acasă, lucru esenţial pentru a afla iniţiativele sau dificultăţile cu care aceştia se confruntă din perspectiva legislaţiei europene, dar şi pentru a-i informa cu privire la tendinţele care se manifestă la nivelul instituţiilor europene.

MEDIAFAX: Aţi reprezentat şi interesele comunităţii maghiare din România în PE? Cu ce rezultate?

Iuliu Winkler: În privinţa protecţiei minorităţilor naţionale autohtone, UE se confruntă cu o dilemă generată de prevederile Tratatului de la Lisabona şi de criteriile de la Copenhaga referitoare la aderarea noilor state membre. Conform Tratatului de la Lisabona, protecţia minorităţilor naţionale este competenţa statelor membre. În aceleaşi timp, prin criteriile de la Copenhaga, UE intervine în acest domeniu şi impune protecţia minorităţilor naţionale ca principiu fundamental în vederea aderării. Astfel, s-a născut dilema de la Copenhaga. Înainte de aderare, UE monitorizează respectarea drepturilor minorităţilor naţionale şi utilizează criterii pe care viitoarele state membre trebuie să le îndeplinească, iar după aderare, aceste criterii pur şi simplu dispar, iar UE lasă protejarea minorităţilor naţionale autohtone doar în sarcina statelor membre. Noi, reprezentanţii minorităţilor naţionale în PE, dorim să eliminăm acest dublu standard.

Pentru aceasta, UDMR a acţionat pe două planuri. În primul rând pe plan politic în PE, unde am iniţiat şi am sprijinit adoptarea unor hotărâri care detaliază problematica drepturilor minorităţilor naţionale, a protecţiei acestora şi a responsabilităţilor pe care UE trebuie să şi le asume în acest domeniu. Iar în planul acţiunii civice, UDMR a fost iniţiatorul ICE Minority SafePack, care a obţinut peste 1,3 milioane de semnături din toate statele membre ale UE. Cetăţenii semnatari ai iniţiativei au legitimat acţiunea noastră politică din PE. UDMR este conştientă că mai avem drum de parcurs până la atingerea obiectivelor noastre în această problemă. Obiectivele cuprinse în Minority SafePack sunt aceleaşi pentru care UDMR militează de 30 de ani: exercitarea fără îngrădiri a drepturilor lingvistice; asigurarea educaţiei în limba maternă la toate nivelurile; asigurarea folosirii limbii materne în toate domeniile vieţii publice acolo unde comunitatea maghiară reprezintă un procent semnificativ din populaţia locală; asigurarea drepturilor culturale; păstrarea tradiţiilor; păstrarea identităţii şi folosirea neîngrădită a simbolurilor care sunt parte integrantă a identităţii comunităţii. Viziunea noastră despre viitor este aceea a unei Uniuni Europene puternice, care nu se teme de minorităţile naţionale, ci le protejează deoarece acestea sunt o bogăţie a UE şi nu un factor de risc.

MEDIAFAX: Cât este de important rolul PE? Poate influenţa luarea unor decizii în statele membre ale UE?

Iuliu Winkler: PE este singurul organism al UE ales în mod democratic prin vot direct de cetăţenii europeni din toate statele membre. Este parte în mecanismul de codecizie al UE alături de Comisie şi Consiliu şi îşi exercită această responsabilitate prin mecanisme specifice de colaborare cu parlamentele naţionale. Deci, PE are un rol important, iar acesta i-a fost extins şi consolidat permanent în ultimele decenii, ultimul pas major în acest sens fiind făcut prin Tratatul de la Lisabona. Deşi nu are putere legislativă, PE, ales direct şi reprezentând cetăţenii, este forul esenţial al democraţiei europene.

Daniel Buda: Câtă vreme ai ales de bună voie să activezi în spaţiul public nu îţi mai aparţii ţie, ci slujbei pe care o ai

La rândul său, europarlamentarul PNL Daniel Buda, a declarat pentru MEDIAFAX, că îşi doreşte un nou mandat în PE pentru a continua proiectele începute care vizează problemele fermierilor şi absorbţia fondurilor europene, conştient fiind că atâta vreme cât a ales de bună voie să activeze în spaţiul public, aparţine slujbei pe care o are.

Daniel Buda a declarat că activează în trei comisii din cadrul PE, şi anume Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI), Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI).

”Per ansamblu, în mandatul de patru ani în PE, am avut câteva obiective foarte clare, de a încerca să simplificăm legislaţia la nivel european astfel încât fermierii români şi europeni să beneficieze de o legislaţie mai simplă în ceea ce înseamnă activitatea lor de zi cu zi, pe absorbţia fondurilor europene, fie că discutăm de plăţile directe, fie alte investiţi care urmează să fie făcute în fermele lor. De asemenea, pe partea de dezvoltare regională am pus în regulamente sau în documentele dezbătute prevederi care să le facă şi primarilor viaţa mai uşoară din perspectiva absorbţiei fondurilor europene şi a simplificării procedurilor actuale. Mai mult, am făcut paşi importanţi în ceea ce înseamnă prevederea la nivel de legislaţie europeană a imposibilităţii statelor membre să adauge condiţionalităţi suplimentare, peste cele venite de la UE, pentru că, din păcate, nu de puţine ori, dacă avem de la UE 2-3 condiţionalităţi stabilite pentru absorbţia fondurilor europene, iată că vine România şi mai pune altele în plus pe care nimeni nu le înţelege”, a spus eurodeputatul liberal.

Acesta a precizat că în mandatul său a reuşit să aducă la Cluj-Napoca membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, care au avut ocazia să constate la faţa locului ce înseamnă România, menţionând că nu înţelege de ce ţara noastră funcţionează pe acelaşi sistem administrativ din perioada comunistă, deşi acesta nu mai este adaptat noilor realităţi de la nivelul UE.

”De asemenea, am avut vizita comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, la Cluj-Napoca şi în regiune, având împreună cu comisarul european Corina Creţu o dezbatere pe politicile la nivel european. Este foarte important faptul că Phil Hogan a reuşit să vină în România şi să vadă la firul ierbii ce înseamnă sectorul agricol din ţara noastră, cu avantaje şi dezavantaje, cu nevoile acestui sector, astfel încât, odată întors la Bruxelles să ştie ce modificări se impun pentru a avea fermieri şi consumatori fericiţi şi mulţumiţi şi produse ieftine şi de calitate”, a explicat Buda.

În urma activităţii desfăşurate, acesta a reuşit să pună pe masa Comisiei Europene nevoia României de a avea mai mulţi ani prin Politica Agricolă Comună, astfel că s-a înregistrat o creştere de la 11 miliarde de euro la 13,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă bani mai mulţi pentru plăţile directe în agricultură.

”Obiectivul pe care mi l-am propus a fost atins, acela de a creşte gradul de convergenţă al fermierilor din România la nivel european. Se pune şi problema performanţei pe care fermierii trebuie să o aibă în agricultură, nu este suficient ca cineva să primească bani ci şi să facă performanţă. Am avut campanii publice legate de nevoia de asociere a fermierilor din România în acele structuri asociative astfel încât să îşi pună împreună capacităţile de producţie, pe de-o parte, în aşa fel încât să facă procesare şi vânzare. Pentru că fără să se încheie acest lanţ – producţie, procesare, desfacere, nu poţi avea fermieri apăraţi de fluctuaţiile care pot apărea”, a subliniat eurodeputatul clujean.

Daniel Buda a desfăşurat mai multe campanii publice, printre altele şi ”Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos”, precizând despre aceasta că este o chestiune pe care românii trebuie să o înţeleagă şi anume că ori de câte merg la un magazin şi îşi cumpără un produs alimentar care nu este produs în România, nu fac altceva decât să bage bani în buzunarul fermierilor din străinătate, ceea ce contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic sau agricol din alte state.

”Pe de altă parte, produsele româneşti sunt mult mai sănătoase, sunt de mai bună calitate decât cele care provin din străinătate. A fost o întreagă dezbatere la nivel european legată de standardele duble de calitate ale unor produse care vin în România din străinătate şi, datorită imposibilităţii românilor de a-şi fertiliza şi chimiza foarte mult producţiile, avem de-a face cu produse ecologice, mai bune. Am fost raportor pe furajele medicamentate unde am reglementat împreună cu colegii din PE consumul de astfel de furaje de către animale, aspect care pare, la prima vedere, greu de înţeles pentru omul de rând, dar care este unul extrem de important. Discutăm despre o rezistenţă sporită a omului la antibiotice şi la alte medicamente generată de consumul de carne de la animale care, la rândul lor, au fost tratate cu tot felul de substanţe medicamentate care au creat o rezistenţă omului şi i-au afectat sănătatea”, a menţionat Buda.

În ceea ce priveşte importanţa sectorului agricol la nivel european, eurodeputatul a susţinut că, indiferent dacă vorbim de profesori, de doctori, de avocaţi sau de politicieni, ”fiecare mănâncă de trei ori pe zi, or asta înseamnă că trebuie să aibă ce pune pe masă”.

De asemenea, Daniel Buda a fost raportor în comisia REGI pe mai multe teme, printre care creşterea vizibilităţii investiţiilor făcute cu fonduri europene, totul pornind de la o idee de-a sa de a veni cu un astfel de raport post Brexit, după ce a constatat că cea mai mare susţinere a ieşirii Marii Britanii din UE a fost în regiunile cu cele mai mari investiţii din fonduri europene, dar locuitorii de acolo nu ştiau acest lucru.

Legat de viaţa de europarlamentar, cu navete săptămânale pe avion între Cluj-Napoca şi Bruxelles, cu vizite în străinătate sau în judeţele din ţară, cu delegaţii în diverse părţi ale Europei, Buda a recunoscut că, din punct de vedere al timpului, cei care suferă mai mult sunt membrii familiei.

”În rest, nimeni nu te ţine cu forţa într-o astfel de postură. Nu este o chestiune foarte uşoară, important fiind, la final, ceea ce reuşim să oferim cetăţenilor. Trebuie să fii conştient că eşti în această funcţie pentru a satisface nevoile cetăţenilor. Câtă vreme ai ales de bună voie să activezi în spaţiul public nu îţi mai aparţii ţie, ci slujbei pe care o ai. Ai satisfacţia când mergi, de exemplu, într-un târg cum este Indagra, iar oameni pe care nu îi cunoşti îţi mulţumesc pentru ceea ce ai făcut pentru ei în PE. Îţi dai seama că orice efort pe care îl faci nu este prea mare în condiţiile în care vezi că ceea ce faci tu în PE răspunde nevoilor fermierilor şi ei îţi apreciază activitatea chiar dacă nu te cunosc”, a mai afirmat Daniel Buda.

Acesta îşi doreşte un nou mandat de parlamentar european, spunând că va fi o decizie a PNL şi, indiferent care va fi aceasta, o va respecta.

Pentru viitorul mandat în PE, în cazul în care va fi ales, Buda va avea iniţiative europene care să sprijine repopularea satului românesc şi instalarea tinerilor fermieri în spaţiul rural prin derularea de programe specifice, obţinerea pentru fermierii români de subvenţii egale cu cele ale agricultorilor din restul statelor UE, simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor UE şi debirocratizarea sistemului prin înfiinţarea unui Birou Unic pentru avize.

Daniel Buda îşi mai propune lansarea unui ghid privind absorbţia fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027, accelerarea procesului de cadastrare pentru a evita pierderea fondurilor europene pentru exerciţiul financiar 2021-2027, protejarea raselor româneşti de animale prin sprijin financiar adecvat, lansarea unui ghid pentru autorităţile locale, cu măsurile de finanţare pe fondurile structurale şi de investiţii, apărarea drepturilor românilor care muncesc şi trăiesc în statele UE.

Alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 26 mai 2019. Deputaţii europeni sunt aleşi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007.

interviu acordat www.mediafax.ro; https://bit.ly/2SHGRlP