Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, a declarat europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler, la Bruxelles, într-o întâlnire cu presa. Acesta a precizat că, la Comisia pentru petiţii a Parlamentului European (PETI), se pregăteşte o nouă rezoluţie în acest sens, pornind de la petiţia Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. Pe de altă parte, eurodeputatul a declarat că Piaţa comună a Uniunii Europene va fi desăvârşită doar prin aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Eu sunt optimist. Am fost optimist şi în decembrie, şi n-am avut dreptate, sunt optimist și acum. Şi eu cred că este un aspect pe care noi, România, nu-l utilizăm pe deplin, şi anume faptul că decizia din 8 decembrie nu este doar eşecul Bulgariei şi al României, este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, pentru că Comisia Europeană a afirmat, de nenumărate ori, că noi trebuie să intrăm, că trebuie să intrăm, dar nu-şi asumă o intervenţie politică hotărâtoare. Să spună: „Gata, OK, acum e gata”. Să spună acest lucru domnului cancelar al Austriei, aşa cum ni se transmit nouă de multe ori asemenea semnale – că trebuie să adoptăm cutare legislaţie, că trebuie să fim de acord cu cutare chestiune europeană. Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toţi esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică şi pe Austria, dacă există o asemenea dorinţă”, a declarat Iuliu Winkler.

El a subliniat că reprezentanţii României au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru aderarea României la Schengen, decizia din 8 decembrie 2022 fiind „una revoltătoare” şi a adăugat că se află în pregătire o nouă rezoluţie.

„Noi, în Parlamentul European, cred că am făcut cu prisosinţă tot ce ne-a stat în putinţă ca să contribuim la aderarea în spațiul Schengen. De 11 ani avem patru rezoluţii ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României şi Bulgariei. Este un subiect în care toţi europarlamentarii din toate partidele au fost pe aceeaşi lungime de undă – mă rog, cu excepţia „neomarxiştilor” – dar asta este. Deci suntem pe aceeaşi lungime de undă. Am contribuit. (…) Va fi o nouă Rezoluţie a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiţii datorată petiţiei Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. (…) Se va întâmpla în următoarele două luni. (…) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat şi chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată și susținută petiția de către reprezentanții asociației, în frunte cu Răzvan Nicolescu”, a subliniat Iuliu Winkler.

În opinia lui, România a devenit „un mare câmp de război hibrid, de dezinformare”.

„Deci, astăzi, România este un câmp al războiului hibrid şi al dezinformării. (…) Avem cu prisosinţă intervenţii care se nasc la Moscova, deci originare din Moscova, din motivele foarte bine cunoscute. Acum, sigur, că în momentul în care Republica Moldova devine ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, asta înseamnă o schimbare de paradigmă politică pe care cine s-o iubească la Moscova? N-o iubesc nici cei din Moldova toţi, darămite cei de la Moscova”, a adăugat Winkler.

Potrivit acestuia, există o serie de perspective pe care România le poate folosi, cu referire la exporturi, coridoarele solidarităţii, primirea anul trecut a refugiaţilor din Ucraina.

„Deja se discută de reconstrucţia Ucrainei. Reconstrucţia Ucrainei înseamnă şi nişte chestiuni logistice. N-o să construieşti Ucraina din Olanda, o vei reconstrui fie din Polonia, fie din România sau din amândouă”, a spus eurodeputatul.

El a atras atenţia că Uniunea Europeană şi România sunt deja „în campania electorală din plin, cu toate motoarele”.

Piaţa comună a Uniunii Europene va fi desăvârşită doar prin aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Piaţa comună a Uniunii Europene va fi desăvârşită doar prin aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a declarat europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler, vicepreşedinte al Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA) din Parlamentul European.

Consecinţele crizei energetice, precum şi viitorul model industrial european au constituit teme ale conferinţei „Revitalizarea puterii industriale a Europei: Căi de contracarare a dezindustrializării”, care a avut loc la Parlamentul European, eveniment organizat de eurodeputatul Iuliu Winkler.

„În condiţiile în care cel mai important proces economic, dar şi social din UE îl reprezeintă tranziţia dublă, digitală şi verde, şi în condiţiile în care vedem că, în mod foarte clar, competitivitatea industrială în UE este afectată de realităţile curente care nu ne sunt favorabile – energia este mai scumpă decât în Asia şi Statele Unite -, competitivitatea companiilor europene trebuie să răspundă unor provocări extrem de importante. (…) În toate aceste condiţii, este prefect legitim şi este foarte bun momentul de a discuta cu reprezentaţii industriei, dar şi cu Comisia Europeană despre modalităţile în care putem să acţionăm în perioada următoare, pentru a salvgarda competitivitatea companiilor europene, pentru a putea să trecem la realizarea în fapt a tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale şi pentru a putea face toate aceste lucruri în condiţii care să creeze noi locuri de muncă, dacă se poate locuri de muncă cu valoare adăugată mai importantă, şi să realizăm tranziţia care, încă o dată, nu este una economică, este şi una societală”, a declarat Winkler.

La eveniment a fost prezent şi un reprezentant al Comisiei Europene, alături de reprezentanţi ai unor mari asociaţii industriale din UE, care cumulează sute de companii, context în care s-a vorbit despre relaţia cu China şi SUA.

Discuţiile au vizat modul în care se pot aplica politicile care duc către reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se pot adopta noi iniţiative legislative pentru eliminarea produselor care sunt obţinute prin munca forţată, pentru transparenţa lanţurilor globale de aprovizionare.

Potrivit eurodeputatului UDMR, nu trebuie să se uite că UE este o uniune bazată nu numai pe interese, dar şi pe valori.

„În momentul în care valorile noastre, care sunt legate de democraţie, de drepturile omului şi de separaţia puterilor în stat, de demnitatea umană, până la urmă, intră în coliziune cu anumite interese economice sau cu anumite interese comerciale, atunci cu siguranţă că trebuie să facem acea alegere care ţine de valori, pentru că valorile sunt la baza construcţiei UE. În acelaşi timp, cred că este foarte clar că trebuie să găsim noi, UE, o modalitate prin care interacţionăm în viitor cu acele sisteme care nu sunt democratice. Realităţile economice şi democratice ne arată că ele sunt de neînlocuit. Nu vom putea şi nici nu dorim să ne decuplăm de China, nu vom putea să influenţăm, probabil, modul în care societatea în Rusia este organizată. Am avut la un moment dat aceste credinţe, legate în special de Federaţia Rusă şi de China, şi anume că prin relaţii economice intense vom putea să schimbăm şi societăţile din cele două ţări. Vedem că acest lucru nu s-a adeverit”, a explicat Iuliu Winkler.

O temă principală a dezbaterilor a constituit-o competitivitatea economică în contextul războiului din Ucraina.

„Noi suntem vecinii acestui conflict, noi, Uniunea Europeană, deci ne afectează pe noi, în primul rând, în condiţiile în care inflaţia este un fenomen global, care afectează pe foarte multă lume. Dar, ne uităm puţin pe alte continente şi vedem cifre sau inflaţii în dimensiune cu o singură cifră şi vedem în UE dimensiunea cu două cifre în multe dintre state, vedem preţuri la energie care sunt de două, trei, poate chiar de patru ori mai mari în UE decât în SUA sau Asia şi vedem companii europene care raportează pierderea pieţelor sau diminuarea contractelor pe care le au. Pe de altă parte, raportează o competiţie, o concurenţă mai intensă, uneori cu elemente de concurenţă neloială din partea unor companii din alte state, care, în mod agresiv, caută să preia, să cucerească pieţele, să spunem, tradiţionale ale companiilor europene. Şi atunci, în tot acest context, nu discutăm doar despre locuri de muncă astăzi, dar şi despre perspectiva locurilor de muncă viitoare, discutăm despre performanţa la export a UE, ştiut fiind că unul din şapte locuri de muncă în UE sunt susţinute de comerţul exterior. Aceste locuri de muncă în general sunt mai bine plătite, (…) aşa că nu dorim să pierdem aceste lucruri”, a subliniat europarlamentarul.

În opinia sa, se poate construi pe trei lucruri importante: piaţa comună a UE – care va fi desăvârşită doar prin aderarea României şi Bulgariei la Schengen, politica de competiţie comună europeană şi politica comercială comună.

„Piaţa unică este foarte fragmentată din foarte multe puncte de vedere. Trebuie să eliminăm aceste fragmentări. Trebuie să vedem până la nivel politic şi pot să dau un exemplu legat de apartenenţa la spațiul Schengen a României şi Bulgariei, pentru că, până la urmă, intrarea României şi Bulgariei în Schengen, mai ales în contextul războiului din Ucraina, al coridoarelor solidarităţii care funcţionează pentru exporturile din Ucraina şi al relaţiilor pe care dorim să le menţinem economice şi comerciale cu Ucraina. Această aderare a României şi Bulgariei nu este altceva decât o desăvârşire a pieţei unice europene. Al doilea punct pe care ne putem baza este politica de competiţie comună europeană şi legat de aceasta politica de ajutor de stat. (…) Al treilea punct pe care ne putem baza şi instrumentul poate cel mai puternic al UE – politica comercială comună”, a transmis eurodeputatul.

Prezent la eveniment, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolaescu, membru al Comitetului Executiv al instituţiei europene responsabile de inovare şi tehnologie (EIT), a subliniat că preţurile la energia electrică şi securitatea energetică sunt teme care influenţează foarte mult economia europeană.

„Ar trebui să ne aşteptăm ca în perioada următoare tranziţia energetică să fie accelerată, iar sursele regenerabile de energie să joace un rol foarte important în această tranziţie energetică”, a declarat Nicolescu, transmite Agerpres.

Potrivit acestuia, instalarea surselor de energie regenerabilă trebuie coroborată cu dezvoltarea rapidă a unor capacităţi de producţie europene, care să genereze un nou tip de activitate economică semnificativă – fabrici de baterii, de producere a panourilor fotovoltaice, de producere de componente pentru centrale eoliene sau pentru transformarea apei în hidrogen şi utilizarea lui în industrie sau în transporturi.

„România cred că este bine poziţionată pentru a atrage aceste investiţii şi, de asemenea, am precizat şi am discutat în Parlamentul European de oportunităţile pe care România le poate furniza, le poate capitaliza în ceea ce priveşte extracţia unor minereuri rare, cum ar fi, de exemplu, magneziu sau grafit, care există în ţara noastră, au fost exploatate în trecut şi care ar putea fi din nou exploatate în viitor ,în interesul României şi al Uniunii Europene”, a precizat Răzvan Nicolescu.

Conferinţa a fost organizată împreună cu eurodeputata spaniolă Inma Rodriguez-Pinero (S&D).

UDMR are congres la Timișoara

Congresul UDMR, care va avea loc în 28 şi 29 aprilie la Timişoara, va fi unul electoral, în care se va alege preşedintele formaţiunii, după care va urma Consiliul Reprezentanţilor Unionali, a declarat europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu presa.

„Este un congres electoral. Am luat acum 10 – 12 ani această decizie, să avem congrese aşa numit intermediare. Deci, la patru ani, avem congrese electorale şi, la jumătatea termenului, avem câte un congres neelectoral. Ultimul congres neelectoral a fost acum doi ani, la Târgu Mureş, unde am avut ca subiect central politicile de familie şi politicile demografice. Am avut propunerea, spre exemplu, a constituirii unui nou minister, care s-a şi constituit în Guvernul de coaliţie, şi anume Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse. Acum avem un congres electoral, însă particularitatea UDMR este că, la noi, Congresul nu alege decât o singură persoană, şi anume preşedintele UDMR, urmând ca, după Congres, probabil într-o lună-două, să organizăm acel Consiliu al Reprezentanţilor Unionali, în care preşedintele propune persoana preşedintelui executiv, iar preşedintele executiv propune persoanele vicepreşedinţilor executivi, care sunt şase la număr, pe diverse domenii de activitate. Nu sunt voturi simultane, este o succesiune. Toate voturile acestea sunt nominale, chiar şi atunci când este un singur candidat”, a declarat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, UDMR nu a renunţat niciodată la mecanismul de selecţie internă. „Dacă UDMR trebuie să numească un secretar de stat într-un minister, atunci se întâmplă o chestiune care începe cu nişte candidaturi, apoi ele sunt selecţionate, cele care sunt admise sunt anunţate, cei care sunt admişi la selecţie se duc şi stau de vorbă cu o comisie din prezidiul executiv şi acea comisie alege o persoană. Greutatea politică este în preşedinţii de organizaţii judeţene şi în acel for, chiar dacă este unul consultativ – Consiliul consultativ al preşedinţilor teritoriali, care are un cuvânt de spus extrem de important înainte de orice Congres, înainte de orice decizie”, a explicat Iuliu Winkler.

 

El a adăugat că pentru UDMR echilibrul este extrem de important. „Fiind şi la Timişoara, atunci sigur că ne vom bucura şi de „Timişoara, capitală culturală europeană”. De altfel, acesta a fost şi un mic element pentru care noi nu ne-am dus în altă parte, celălalt element fiind acela al unui semn despre echilibru şi căutarea permanentă pe care noi o facem pentru echilibru în interiorul organizaţiei pentru că, până la urmă, UDMR, dacă doriţi, este o misiune extraordinar de dificilă, şi a fost întotdeauna în 33 de ani – şi anume să aduci la numitor comun interesele comunităţilor, care sunt majoritare la nivel local – cele din secuime, în primul rând, şi o parte din Bihor – cu cele care sunt comunităţi semnificative, adică acolo unde suntem 30 – 40% demografic vorbind. Deci UDMR-ul nu poate fi împins la o parte, nu poţi să faci un consiliu judeţean, un consiliu local fără UDMR, chiar dacă nu UDMR îl conduce. Dar nu poţi să faci nici la Târgu Mureş, nici la Zalău, nici la Satu Mare, nici la Bihor nu poţi să faci fără UDMR o construcţie politică durabilă. Şi, în fine, a treia categorie – acele comunităţi foarte mici – de trei patru cinci la sută, cum este cea a mea din Hunedoara”, a transmis eurodeputatul.

Pe de altă parte, Iuliu Winkler a declarat că, din punct de vedere matematic, nu este nevoie de formaţiunea din care face parte în coaliţia de guvernare, dar UDMR reprezintă un „factor esenţial” foarte important în stabilitatea coaliţiei.

El a amintit că UDMR nu este parte e Protocolului privind rotativa guvernamentală, context în care aceasta vizează doar PSD şi PNL.

„Suntem şi noi, UDMR, de multe ori întrebați, pe cine schimbă, ce face, cum se raportează la ministere, la alte lucruri. Noi ne raportăm extrem de simplu la acest lucru, şi anume pe baza protocolului. Protocolul se referă la PNL şi PSD şi nu se referă la UDMR. Protocolul a fost semnat de cei doi preşedinţi ai PSD şi PNL, în prezenţa preşedintelui UDMR, dar fără ca noi să semnăm sau să fim oarecum parte în acest protocol”, a declarat Iuliu Winkler.

Potrivit acestuia, o evaluare a miniştrilor se poate decide doar în coaliţia de guvernare.

„Eu nici nu pot face declaraţii în acest sens sau ce se va întâmpla în coaliţie, pentru că nu sunt membru al echipei de negociere. Noi discutăm în UDMR. (…) Noi nu suntem parte a acestui acord. Este un acord politic semnat de celelalte două formaţiuni, cele mai mari ale guvernării. Noi sprijinim înţelegerea la care au ajuns cele două partide din coaliţie. (…) Nu scrie în protocol nimic despre ministerele UDMR, nu scrie în protocol nimic despre o evaluare generală. (…) Despre viitorul coaliţiei de guvernământ, noi suntem conştienţi de următorul lucru: matematic, pentru majoritate nu este nevoie de UDMR în această coaliţie, însă, pe de altă parte, noi suntem la fel de convinşi de faptul că UDMR este un factor esenţial foarte – foarte important în stabilitatea acestei coaliţii. Coaliţii cu multe procente în Parlament au mai fost în România, care n-au făcut nimic cu aceste procente. Noi acum dorim să participăm sau să contribuim la nişte luni care vin, în care procentele multe din Parlament ale coaliţiei care ne conţine şi pe noi să poată fi convertite în bună guvernare, în acte legislative bune, în reformele înscrise în PNRR, în tot ce avem nevoie”, a transmis eurodeputatul.

El a menţionat că reprezentanţii UDMR se află într-o campanie în care întreabă populaţia, comunitatea, despre părerea pe care o are despre performanţa Uniunii la guvernare şi ce ar trebui să facă în continuare.

„Asta este în curs acum şi se va termina în următoarele două – trei săptămâni. Vom trage nişte concluzii, pentru că s-ar putea ca ceea ce facem să nu fie înţeles sau să nu fie destul de vizibil pentru membrii comunităţii. (…) Totdeauna performanţa la guvernare este discutabilă şi niciodată nu-i de ajuns. (…) Populaţia nu a spus până acum că nu-i place ce facem, populaţia a spus că ne sprijină. Sunt trei direcţii în care până acum am văzut aceste răspunsuri: 1 – sprijinul pentru participarea la guvernare, 2 – dorinţa de a şti mai mult din ceea ce facem, despre actul guvernării. Deci mai multă informare, mai multă participare, mai multă interacţiune cu membrii comunităţii. Şi 3 – dorinţe specifice”, a adăugat europarlamentarul UDMR.

Iuliu Winkler a arătat, în context, că „un subiect fierbinte în întreaga comunitate maghiară” este legea educaţiei.

„Noi am propus, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a propus să adoptăm legea învăţământului prin asumarea răspunderii, pentru că acea cavalcadă de amendamente care va veni, cu siguranţă – şi avem experienţa din anul 2014 – o parte dintre acestea vor fi ţintite categoric, şi avem experienţa asta, pentru slăbirea învăţământului în limbile minorităţilor şi în limba maghiară. Deci este clar că vom avea acest lucru şi atunci sigur că orice amendament în învăţământul primar, în învăţământul universitar, în fiecare domeniu, vine să perturbe un echilibru care acum noi consideram că în cele două proiecte de lege există un echilibru pe care noi îl sprijinim. Acolo, în aceste două proiecte de lege, sunt amendamentele noastre. Noi am făcut consultări cu specialişti, cu inspectoratele şcolare, cu directorii de şcoli, cu asociaţiile de părinţi şi profesori şi tot ce trebuie. (…) Dacă Parlamentul României nu poate să spună pe masă în timp util această lege, ea nu se va aplica din septembrie”, a explicat Iuliu Winkler.

Nu în ultimul rând, el a precizat că „cel mai proaspăt motiv de nemulţumire” al fermierilor care sunt revoltaţi este legat de preţul cerealelor.

Articolul publicat în Focus energetic poate fi consultat la link-ul https://bit.ly/3RXMJbl