Pandemia de coronavirus are un impact global considerabil asupra tuturor ramurilor economiei, iar comerțul internațional nu face excepție.

Brutalitatea cu care a intervenit șocul a zguduit lanțurile de aprovizionare globale, iar închiderea economiilor, care a însemnat și suspendarea activității furnizorilor, împreună cu volatilitatea extremă a cererii, produc consecințe care se află în plină derulare.

Cu toate acestea, putem observa că pandemia nu a făcut decât să accelereze tendințe care erau deja prezente în economia globală încă din anii trecuți.

Este vorba în primul rând de escaladarea naționalismului economic care se manifesta deja în comerțul global, apoi dirijismul aflat în plină expansiune într-o serie întreagă de economii.

Dacă în cazul Chinei dirijismul ține de sistem, la fel ca în cazul Indiei într-o oarecare măsură, acordul comercial încheiat între SUA și China ne arată dirijismul în plină escaladare în economia celei mai libere democrații din lume.

În al treilea rând, nevoia de diversificare a lanțurilor de aprovizionare, care era deja prezentă în anii trecuți, este astăzi covârșitoare pentru a asigura reziliența economiilor prea dependente de furnizori unici.

Criza provocată de pandemie vine cu un rol de catalizator pentru o regândire a Politicii comerciale a Uniunii Europene. Exercițiul de revizuire a acestei politici a și fost anunțat săptămâna trecută de comisarul pentru Comerț al UE, Phil Hogan. În acest scop, Direcția Generală pentru Comerț a Comisiei Europene a lansat o consultare publică, ce va fi deschisă până în 15 septembrie.

Trei actori majori pe piața globală

Cred că este util să recapitulăm contextul global și apoi cel european al acestui exercițiu. În privința pieței globale, cei trei actori care au cel mai mare rol sunt UE, SUA și China.

UE pune la bazele Politicii sale comerciale sistemul multilateral de comerț bazat pe reguli.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este structura instituțională a acestui sistem global. OMC se află în cea mai dificilă perioadă a existenței sale, fiind atacată prin dezangajarea SUA inducând astfel un grad ridicat de incertitudine și volatilitate în întregul sistem global.

Fiind suporter convins al OMC, UE trebuie să rămână liderul acțiunii pentru reformarea OMC și are nevoie de parteneri în demersul său. În paralel cu slăbirea rolului OMC, competiția neloială este din ce în ce mai prezentă. UE va continua să promoveze condițiile de concurență echitabilă și aplicarea regulilor care să asigure cadrul necesar.

SUA, fondator și odinioară cel mai important susținător al OMC, sunt astăzi în plin proces de retragere de pe scena globală, manifestând tendințe izolaționiste și lăsând în urmă un vid de leadership pe arena globală.

Naționalismul economic ocupă un rol important pe agenda administrației americane, la fel ca și dirijismul economic de care aceasta dă dovadă.

Introducerea unilaterală, și de cele mai multe ori neanunțată, a unor taxe vamale a fost, în ultimii ani, declanșatoare ale războiului comercial nu doar cu rivalul China, dar și cu UE.

Revizuirea unor acorduri comerciale și sincopele din dialogul comercial transatlantic sunt, de asemenea, elemente care alimentează volatilitatea întregului sistem global.

Cel de-al treilea jucător major, China, este din ce în ce mai determinată să-și extindă influența globală. Instrumentele de politică economică și comercială binecunoscute, cum ar fi inițiativa Noul Drum al Mătăsii sau Fabricat în China 2025, sunt de fapt vectori de proiectare economică a noului rol pe care China și-l dorește în lume.

Problemele apar atunci când aceste strădanii sunt însoțite în practica internă de subvenționarea firmelor proprii, de privilegierea firmelor cu capital de stat, de nerespectarea regulilor globale cu privire la achizițiile publice și de transferuri forțate de tehnologie.

Rol crucial pentru IMM-uri

În acest context global, inițiativa de revizuire a Politicii comerciale a UE se confruntă cu provocări uriașe și pe plan intern.

Una dintre cele mai importante noutăți este conceptul autonomiei strategice deschise promovat de comisarul pentru comerț, Phil Hogan. Declanșatorul acestui nou concept a fost criza sanitară, atunci când, în luna martie, UE și-a dat seama că nu dispune de măști sanitare, mănuși și alte materiale sanitare de protecție, deoarece furnizorul cvasi-unic, China, avea problemele sale de aceeași natură.

Nevoia de diversificare a lanțurilor comerciale, de aprovizionare sigură a UE, merge mână în mână cu refacerea unor capacități de producție în sectoare strategice pe teritoriul Uniunii. Avem nevoie să redefinim sectoarele strategice pentru economiile europene luând în considerare nevoia de a fi pregătiți oricând pentru o nouă criză fie ea pandemie, atac cibernetic sau dacă este provocată de oricare dintre amenințările asimetrice.

Va trebui să revizuim instrumentarul de apărare comercială al UE. Trebuie să creăm noi instrumente în domeniul subvențiilor de stat și trebuie să aplicăm riguros mecanismul de evaluare a investițiilor străine.

Echilibrul dintre atenția acordată marilor companii și sprijinul pe care trebuie să-l oferim IMM-urilor trebuie să reprezinte un aspect important al Politicii comerciale a UE.

Micile întreprinderi, întreprinzători individuali și micro-întreprinderile sunt componentă a modului de viață european, fiind coloana vertebrală a economiilor europene. Pandemia de coronavirus a pus în lumină vulnerabilitățile IMM-urilor, dar a și reamintit, dacă mai era nevoie, rolul acestora în crearea și menținerea locurilor de muncă.

În luna aprilie a acestui an, în plină pandemie, SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European, a realizat un studiu bazat pe un chestionar la care au răspuns peste 900 de IMM-uri europene.

Concluziile acestui studiu se referă la măsurile care trebuie întreprinse la nivel european și național pentru sprijinirea sectorului IMM.

În primul rând, trebuie ameliorat accesul la finanțare atât prin granturi guvernamentale și europene, cât și prin facilitarea accesului la credit ieftin. De asemenea, este nevoie de reducerea unor impozite și taxe care, de multe ori, îngreunează nejustificat activitatea celor mai mici întreprinderi.

IMM-urile solicită reducerea birocrației și implementarea unor reforme administrative care să flexibilizeze piața muncii, să asigure recunoașterea reciprocă a calificărilor pe întreaga piața internă a UE și pași concreți către digitalizarea administrației.

A patra prioritate este educația și pregătirea profesională în condițiile în care multe întreprinderi întâmpină dificultăți în găsirea angajaților care să posede competențele profesionale necesare. În sfârșit, accesul la informație este o cerință generală.

Companiile din România pot să-și prezinte viziunea și propriile interese

Comisia Europeană trebuie să facă toate eforturile pentru a informa IMM-urile despre posibilitățile de a folosi acordurile comerciale pe care UE le încheie cu parteneri externi. De multe ori, aceste acorduri ajută marile companii, dar rămân total nefolosite de IMM-uri.

Lunile care urmează vor fi cruciale pentru conturarea noii Politici comerciale a UE. Dezbaterea publică deschisă de DG Trade este ocazia în care companiile din România pot să-și prezinte viziunea și propriile interese.

Este foarte important să participăm la această dezbatere, pentru că avem astfel o nouă ocazie să influențăm viitorul Politicii comerciale a Uniunii. UE trebuie să rămână deschisă, campion al comerțului liber, dar în același timp trebuie să-și protejeze companiile fără a deveni protecționistă.

Sustenabilitatea și digitalizarea sunt piese componente ale viitorului, iar interesul nostru este de a deveni mai conectați la tendințele europene.

Sursa: www.spotmedia.ro; https://bit.ly/3e7Jg3N