UDMR sustine in continuare noul Cod Fiscal in forma votata de Parlament, in luna iunie, apreciind ca Romania are nevoie in acest moment al dezvoltarii sale economice de o relaxare fiscala, afirma europarlamentarul Iuliu Winkler (foto).

Luni, partidele din coalitia majoritara au decis anularea sesiunii extraordinare a Parlamentului pe tema Codului Fiscal si organizarea unei noi intalniri, de data aceasta a liderilor de partide, dupa cea a tehnicienilor, urmand ca cererea de reexaminare a legii adresata de presedintele Iohannis sa fie discutata in sesiunea ordinara, care incepe la 1 septembrie.

Codul Fiscal, in Parlament: Sesiunea extraordinara, anulata. Noi negocieri politice vor avea loc joi

Intr-un interviu acordat Ziare.com, europarlamentarul Iuliu Winkler, unul dintre reprezentantii UDMR la negocierile care s-au purtat saptamana trecuta, prezinta o serie de argumente si date statistice in favoarea punctului de vedere exprimat si subliniaza faptul ca masurile prevazute in noul Cod Fiscal sunt sustenabile, adevarata problema numindu-se “colectarea impozitelor” si regasindu-se in zona evaziunii fiscale.

Ziua deciziei pe Codul Fiscal: Echipele de negociere si mandatele lor (Video)

Care a fost mandatul cu care v-ati prezentat la negocierile tehnice de saptamana trecuta?

UDMR a organizat o consultare interna foarte rapida, in cadrul Consiliului Economic, coordonat de catre mine. Presedintele Kelemen m-a insarcinat sa avem si o consultare interna, sa vedem ce gandesc colegii, nu doar deputatii si senatorii, ci si membri sau reprezentanti ai mediului de afaceri sau ai mediului academic, ai bancilor etc.

Opinia pe care am avut-o si in iunie, cand s-a votat Codul Fiscal, dar si ca urmare a acestei consultari este ca noi, UDMR, si eu personal, sustinem Codul asa cum a fost el votat in Parlament in cvasi-unanimitate.

Ce argumente ati avut in vedere?

Argumentele sunt mai multe, dar in primul rand acela ca este vorba despre o relaxare fiscala si eu consider ca e nevoie in acest moment de o asemenea relaxare, care sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2016.

Daca am face un grafic al dezvoltarii PIB incepand din 2000-2001, am vedea pe el o perioada de crestere destul de consistenta, care dureaza pana in 2008-2009, dupa care urmeaza prabusirea care s-a datorat crizei globale. Romania a suferit si ea efectele crizei, in 2010 acestea au culminat, dupa care vedem de vreo 2 ani inceputul unui fenomen care ar putea sa fie un nou ciclu de crestere.

Ca acest ciclu sa devina sustenabil si sa se intinda pe mai multi ani, eu consider ca avem nevoie acum de stimulul pe care l-ar putea aduce noul Cod Fiscal.

Vorbim foarte mult de convergenta cu UE, dar ea nu este posibila decat daca Romania creste mai repede decat UE. Ne uitam putin in zona euro si vedem ca acolo cresterile sunt intre 1-2%, pe intreaga Uniune Europeana. Sunt tari care performeaza mai bine, dar, in general, putem afirma ca Romania are nevoie de o crestere de cel putin 4% a PIB-ului (sigur, sunt si alti parametri – productivitate, competitivitate etc. – dar nu intra in aceasta analiza). In momentul in care ne putem stabiliza pentru mai multi ani pe o crestere care sa depaseasca 4%, atunci putem vorbi despre convergenta.

Eu nu cred ca e de dorit sa avem o supraincalzire a economiei. Daca am depasi 5% crestere in acest an sau anul viitor, am fi in acest pericol de instabilitate. Sigur, nu e usor, dar undeva intre 4 si 5% pe an dezvoltare a PIB ne aduce intr-o perioada de convergenta cu UE si asta dorim noi, UDMR.

Ce ne asteapta dupa dezmatul bugetar al Codului Fiscal si cresterii salariilor – deficit de cel putin 4% din PIB? (Video)

Ce inseamna relaxare fiscala pentru omul obisnuit?

Daca traducem din macroeconomic in lumea de zi cu zi, relaxarea fiscala prin diminuarea TVA se adreseaza cetatenilor, fiecaruia, pentru ca va creste puterea de cumparare, se adreseaza si intreprinderilor mici, prin acea neimpozitare a profitului reinvestit, prin reducerea impozitarii pe dividende, si putem sa spunem ca se adreseaza si tinerilor intreprinzatori, pentru ca devine mai usor sa ai curajul de a demara o initiativa.

In plus, chiar si cu o intarziere de un an (dar vom vedea ce decide Parlamentul), se desfiinteaza aberatia cu impozitul pe constructii speciale, care este o aberatie 100% si pur sange – asa-numita taxa pe stalp.

Si avem si celelalte prevederi, in zona CAS, in zona impozitului pe venit, care toate vin sa stimuleze economia si sa relaxeze impozitarea.

Unii critici ai noului Cod Fiscal au sustinut ca masurile nu sunt sustenabile.

Da, s-a spus ca bugetul se va prabusi. Problema Romaniei este alta – colectarea impozitelor. Si Bulgaria ne depaseste in ceea ce priveste rata de colectare. Fie ca TVA a fost 19%, fie ca a fost de 24%, noi ne-am situat in cea mai buna perioada catre 56% rata de colectare a TVA. Asta inseamna jumatate.

Eu cred ca ANAF greseste putin cand face actiuni spectaculoase impotriva IMM-urilor si inchide restaurante, inchide spalatorii auto etc. In zona colectarii trebuie tintiti marii evazionisti.

Care sunt acestia?

Zonele sunt cunoscute – combustibili, alcool, panificatie. Aici ne despartim, UDMR sustine TVA redus la alimente, eu personal nu sunt un sustinator al acestei initiative. Mie nu mi se pare ca TVA la paine a adus altceva decat niste chestiuni retorice. Evaziunea a ramas cam tot acolo unde a fost inainte. Poate ca gresesc, dar trebuie sa treaca ceva timp sa mai vedem cifrele, cert este insa ca trebuie tintita zona marii evaziuni.

Consiliul Fiscal a vorbit anterior despre dimensiunea economiei gri si a economiei negre in Romania, adica despre dimensiunea evaziunii, unde se vorbeste despre 34-36% din PIB. Sunt calculele Consiliului Fiscal. O tara civilizata din vestul Europei are economie neagra si gri situata undeva la 10% din PIB. Este o supapa necesara, dar la dimensiunea asta, de zece procente. In clipa in care depaseste o treime din PIB, adica se depasesc incasarile la bugetul de stat, care sunt undeva la 33% din PIB, inseamna ca avem o problema.

Stiu ca niciun guvern nu a reusit mai mult in 25 de ani, dar asta nu inseamna ca nu trebuie incercat si nu inseamna ca nu asta ar fi prioritatea.

Legat de nesustenabilitate si prabusirea bugetului, va rog sa va aduceti aminte de decembrie 2004, cand Guvernul Tariceanu in prima sau a doua zi dupa depunerea juramantului a introdus cota unica de 16%. Si atunci FMI si CE au previzionat prabusirea bugetului Romaniei, falimentul statului, adica incapacitatea de plata. Ei bine, nu s-a intamplat asa! Iar cota unica a fost si este un element formidabil de eficient in ceea ce inseamna pozitionarea Romaniei, atunci la preaderare si apoi in interiorul UE. Avem nevoie de acest avantaj competitiv pentru ca trebuie sa atragem si investitori.

Prin urmare, care au fost concluziile intalnirii tehnice de joia trecuta si ce urmeaza?

Cum am spus, noi, UDMR, sustinem Codul Fiscal asa cum a fost el votat de Parlament. Joia trecuta s-a argumentat ca exista observatiile presedintelui, exista observatiile facute in spatiul public de catre BNR, de catre alte entitati cu greutate in economia si finantele Romaniei, asa ca s-a conturat nevoia de a mai reduce putin din deficitul bugetar pe 2016, prin temporizarea unora dintre prevederile noului Cod Fiscal.

Cei prezenti acolo am decis sa propunem liderilor politici (pentru ca nu noi decidem, ei decid pana la urma si Parlamentul va avea ultimul cuvant de spus) acea scadere a TVA in doua etape – 20% la 1 ianuarie si apoi 19% peste inca un an, si amanarea cu un an a reducerii supraaccizei la combustibil de 7 eurocenti. Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a fost de fata si a spus ca el poate estima aceste doua masuri ca avand efect, impreuna, de jumatate de punct procentual din PIB. Deci un deficit care sa ajunga in jurul a 2%.

UDMR pledeaza pentru stimuli si pentru dezvoltare, considerand ca. daca deficitul este produs nu pentru cheltuieli de natura salariala, ci pentru stimulare economica si dezvoltare, atunci este acceptabil sa produci un deficit de 2-2,2% in 2016.

Presedintele Kelemen Hunor isi va alege oamenii cu care se va prezenta la intalnirea de saptamana aceasta. Am vazut declaratiile de ieri ale presedintelui, vom fi prezenti. Noi, UDMR, intotdeauna participam la discutii, consideram dialogul foarte important.

Ati vorbit anterior despre majorarea salariilor bugetarilor. Ce parere aveti despre negocierile care se poarta zilele acestea cu sindicatele?

E o alta discutie. Noi vorbim deocamdata despre Codul Fiscal pentru ca este un text de lege aprobat in Parlament, si nu aprobat oricum, ci cu o larga majoritate. Dar stim exact despre ce vorbim. Ministrul Eugen Teodorovici a venit la intalnire joia trecuta insotit de documente, de niste oameni, si a spus cifre, a calculat.

Pe cealalta problema ce sa estimam? Declaratii politice, declaratii populiste? Eu cred ca premierul Ponta a gresit foarte tare in abordarea pe care a avut-o, cu marirea salariilor unei singure categorii profesionale (medici – n.red.). E nevoie de marire in tot spatiul bugetar.

Mai mult decat de marire, si mai urgenta, este nevoie de o reasezare, pentru ca s-au creat niste disproportii enorme in ultimii trei ani intre diverse categorii. Dar ce sa poti analiza in clipa in care nu ai decat niste declaratii politice?

In ce domeniu ar trebui marite salariile? – Sondaj Ziare.com

Si totusi un prim pas s-a facut, atunci cand s-au majorat semnificativ salariile demnitarilor.

Noi discutam de efecte in buget, in economie. In cazul celor 48 de salarii, efectul bugetar este zero, efectul economic este tot zero. Efectul este, insa, psihologic. Este corect sa inceapa, daca eu sunt un lider, reasezarea salariilor cu mine? Pentru ca la fel cum presedintele, un deputat sau un senator au salarii mai mici decat omologii din Italia sau Germania, la fel si profesorul din Romania e platit mai putin, la fel si asistenta medicala.

Poate a fost o scapare si nu trebuia inceput cu asta, poate ca trebuia facuta aceasta lege a salarizarii care sa ii cuprinda pe toti. Sunt de acord ca nu poate un ministru al unei tari din UE sa primeasca o optime sau a zecea parte din salariul colegului din alta tara, mai spre vest, dar aceeasi situatie se intampla si in cazul altor bugetari, deci poate ca n-ar fi trebuit inceput cu ei. Dar sa nu discutam de efect economic, sa discutam doar de efect moral, social.