Uniunea Europeană aflată în plină dezbatere despre propriul viitor trebuie să pună acest demers în cadrul mai larg al transformărilor globale care se desfășoară cu o repeziciune care ne copleșește. Transformarea lumii în care trăim este sintetizată în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptată de către ONU.
În perioada care a trecut de atunci, instituțiile UE au elaborat câteva documente importante, dar au și început acțiunea necesară pentru atingerea celor 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile (ODD). În noiembrie 2016, Comisia Europeană a elaborat o comunicare cu titlul ”Acțiunea Europeană pentru Durabilitate”, iar Parlamentul European și-a formulat opinia în rezoluția sa, din 2016, referitoare la Agenda 2030 și în cea, din 2017, referitoare la Acțiunea UE pentru Sustenabilitate.
Orice strategie rămâne literă moartă fără a fi însoțită de un plan de acțiune și de instrumente de monitorizare, ca atare, Comisia Europeană a purces la drum. Relativ timid. În urmă cu câteva săptămâni, Eurostat a publicat cel de-al doilea raport de monitorizare al dezvoltării durabile în Uniunea Europeană. Primul raport a fost elaborat în urmă cu un an.
Consultând Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, care a fost recent supusă unui proces de revizuire pe durata unui întreg an, sub coordonarea Departamentului de Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, putem evidenția câteva aspecte pozitive.
În centrul strategiei se află cetățeanul. În ultimul an, am putut asista la un consistent proces de consultare publică, care a atras și actori foarte importanți, cum sunt societatea civilă, mediul de afaceri și sindicatele. Strategia surprinde în mod realist nevoia de planuri de acțiune pentru implementare, dar și de un mecanism de monitorizare al implementării. De aici încep marile provocări, deoarece succesul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, va depinde în mod esențial de gradul de implicare a tuturor actorilor din societatea noastră. Mai avem o condiție a succesului, armonizarea cu ceea ce se întâmplă în UE.
Agenda Europeană 2030 este de o vastitate copleșitoare. Cele 17 ODD sunt concretizate în nu mai puțin de 169 de ținte. Voi evidenția, în continuare, câteva dintre aspectele și conexiunile Agendei, pe care le consider fundamentale.
În primul rând, cred că este responsabilitatea instituțiilor UE de a asigura coordonarea pe termen scurt, mediu și lung a obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate statele membre, asigurând și abordarea trans-sectorială însă, în paralel, cu nevoia de abordare la toate nivelurile: european, național, regional și local.
Trebuie să spunem răspicat de aici, de la Bruxelles, că fără asigurarea dialogului social și a includerii tuturor partenerilor relevanți în toate statele membre nu vom atinge ODD.
Este evident că un asemenea efort are nevoie să fie construit pe un buget consistent. De aceea acum, când ne aflăm în plină dezbatere a cadrului financiar multianual 2021-2027, trebuie aici, în Parlamentul European, să urmărim cu atenție asigurarea finanțărilor adecvate pentru realizarea efectivă a ODD-urilor.
Aș dori să evidențiez în acest context importanța celor două politici fundamentale ale UE în atingerea ODD: Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune.
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE și orice diminuare a finanțării acesteia va pune piedici în calea tranziției dorite către o creștere economică sustenabilă și favorabilă incluziunii. Trebuie să asigurăm coerența Politicii de coeziune pe termen lung, deoarece doar astfel putem spera la reducerea costurilor și eficientizarea investițiilor finanțate prin politicile de dezvoltare regională.
În ceea ce privește Politica Agricolă Comună este important de observat că agricultura industrială dominantă azi în UE nu este compatibilă cu dezvoltarea durabilă. Sectorul agricol trebuie să fie dezvoltat punându-se baza pe întreprinderile de familie, pe fermele mici și mijlocii. Trebuie să favorizăm creșterea capacității agricultorilor de a participa în lanțurile valorice locale și regionale ca o condiție a sustenabilității agriculturii europene, dar și o garanție a bunăstării fermierilor.
Creșterea durabilă înseamnă și locuri de muncă verzi sustenabile și de înaltă calitate. Câteva exemple ne arată impactul fantastic al acestei tranziții necesare. Aplicarea riguroasă a legislației europene în domeniul gestionării deșeurilor va crea peste 400.000 de noi locuri de muncă. Punerea în practică a măsurilor de eficiență energetică la nivelul UE ar putea crea 2 milioane de noi locuri de muncă verzi, iar sectorul energiilor regenerabile are un potențial de 3 milioane de noi locuri de muncă. Sunt cifre spectaculoase care ne arată miza Agendei 2030 a UE.
Comerțul internațional este motorul dezvoltării și creșterii economice, iar Agenda 2030 a UE recunoaște rolul comerțului în îndeplinirea ODD. Acordurile comerciale încheiate de UE având ca parteneri țări în curs de dezvoltare includ deja clauze care asigură promovarea dezvoltării durabile, a drepturilor omului, a standardelor sociale și de mediu ridicate.
Armonizarea eforturilor subsumate Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României cu Agenda 2030 a UE presupune dezvoltarea unor mecanisme de colaborare la nivel parlamentar, dar și o participare mai activă a României la activitatea Consiliului European.
Premisele acestei noi calități a prezenței noastre europene sunt date având în vedere preluarea de la 1 ianuarie a președinției rotative a Consiliului UE de către România. Promovarea ODD și o colaborare eficientă între statele membre trebuie să figureze printre prioritățile președinției României.
Îmi exprim speranța că dialogul social va fi revitalizat în România, deoarece este mai mult decât evident că ODD nu sunt altceva decât obiective de țară. Dar, fără implicarea deplină și sinceră a tuturor segmentelor societății românești în acest efort gigantic de a asigura o planetă sănătoasă și pentru generațiile următoare, toate strategiile și planurile de acțiune sunt sortite pieirii.
Așa cum foarte bine surprinde Strategia Națională, o societate incluzivă este caracterizată printr-un capital social ridicat și cetățeni care se simt integrați și apreciați. Acest deziderat trebuie să-i cuprindă în cazul României și pe cei 11% din cetățeni ai săi care fac parte din comunități ale minorităților naționale. Doar printr-un dialog social sincer și nu mimat vom putea avansa către crearea unei societăți durabile.
Intervenția deputatului european Iuliu Winkler în cadrul conferinței ”Sustenabilitatea – Soluția pentru Europa”, desfășurată, marți, 16 octombrie 2018, în Parlamentul European.
