Lumea în care trăim este caracterizată de tensiuni geopolitice accentuate și de escaladarea constrângerii economice. Chiar evenimentele ultimelor zile accentuează clivajele geopolitice, subliniind o evidență a ultimului deceniu, aceea că securitatea și comerțul sunt legate inseparabil, mergând mână în mână. În acest context, Acordul de Parteneriat UE- Mercosur capătă un rol crucial. Geopolitic, este un acord care consolidează poziția globală a UE de campion al comerțului liber bazat pe reguli. Economic, este o gură de oxigen pentru industria europeană, aflată în curs de refacere a competitivității pierdute într-o tranziție verde accelerată dincolo de puterea de adaptare a actorilor economici. Comercial, deschide o piață de aproape 300 de milioane de consumatori pentru exportatorii europeni, și cei din România, desigur. Exportatorii de produse alimentare primesc o mare șansă, alături de cei din industrie și servicii.

Moțiunea depusă în Parlamentul European pentru sesizarea CJUE în vederea evaluării compatibilității acordului UE–Mercosur cu Tratatele UE capătă acum o și mai mare relevanță. O astfel de sesizare se încadrează, evident, în prerogativele legitime ale Parlamentului European, dar este redundantă, deoarece același subiect a fost deja evaluat de către CJUE în anul 2017, cu ocazia analizei juridice făcute pe Acordul UE-Singapore. În același timp, este evident că o trimitere la CJUE va întârzia procesul de ratificare cu cel puțin un an, având în vedere durata preconizată a procedurilor judiciare, amânând astfel momentul în care Parlamentul ar putea să își exprime poziția cu privire la un acord de importanță strategică majoră pentru Uniunea Europeană.

Am lucrat în ultima perioadă intens pentru consolidarea clauzei de salvgardare aferente acordului UE – Mercosur, în comisiile INTA și AGRI ale Parlamentului European. Am obținut garanții fără precedent, și acest lucru este bun, pentru că și acordul Mercosur este fără precedent prin dimensiunile și importanța pe care o are. Fermierii europeni și cei din România trebuie protejați, iar clauza de salvgardare face acest lucru. Vom avea monitorizare extinsă pentru cantități și prețul de piață a produselor sensibile, mai ales carne de vită, pasăre, porc, miere, ouă și zahăr. Vom aplica sever standardele sanitare și fitosanitare. Am obținut asigurări din partea Comisiei Europene pentru Politica Agricolă Comună din perioada de programare 2028 – 2034. De unde Comisia avea intenția de a micșora finanțările PAC după 2028, acum avem garanții pentru mai mulți bani: plăți pe suprafață majorate, politica de dezvoltare rurală (Pilonul II al PAC) mai bine finanțată. În mod neașteptat, se pare că tocmai acordul Mercosur va fi acela care va  „salva ” – politic vorbind – Politica Agricolă Comună post-2028.

Toate aceste rezultate ar fi puse în pericol de întârzierea provocată de o eventuală trimitere a acordului la CJUE. Aceasta este o întârziere pe care UE nu și-o poate permite. Companiile europene și cele din România, atât cele care exportă direct, cât și cele care sunt parte a unor lanțuri de aprovizionare europene și globale, se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza imprevizibilității politicii economice a SUA și a practicilor comerciale tot mai agresive ale Chinei. Riscul de a pierde cote de piață pe piețele cheie sud-americane este real și concret. În acest context, oferirea de noi oportunități de piață întreprinderilor europene, în special IMM-urilor, este esențială pentru repararea competitivității lor, știrbite în ultimii ani. Implementarea strategiei de diversificare a UE este azi o necesitate strategică.

Îngrijorările cu privire la impactul direct asupra unora dintre sectoarele economice au fost adresate în forma finală, renegociată după anul 2019, a Acordului. Beneficiile potențiale depășesc substanțial eventualele riscuri pentru care UE a pregătit o serie de plase de siguranță. Sectorul auto și alte sectoare de producție industrială exportă deja în statele Mecosur, iar sectoarele de servicii precum IT și telecomunicații au un potențial semnificativ de creștere pe fondul digitalizării accelerate. În baza Acordului, companiile din UE, și evident România vor avea acces privilegiat, prin eliminarea tarifelor pentru peste 91% din exporturile UE, la o piață extrem de protejată, de aproape 300 de milioane de consumatori.

Acordul UE – Mercosur va consolida prezența economică și geopolitică a UE într-o regiune de importanță strategică în creștere. Din 2017, China a devenit principalul partener comercial al Mercosur, în timp ce companiile europene au pierdut constant cote de piață, în pofida legăturilor culturale și economice bine înrădăcinate. Ratificarea acordului UE–Mercosur va contribui la inversarea acestei tendințe și va sprijini poziționarea pe termen lung a Europei în regiune. Amânarea ratificării, prin procedura greoaie și îndelungată, dar mai ales inutilă, de consultare a CJUE, ar reprezenta o șansă ratată, într-un moment geopolitic extrem de consecvențial. Este momentul Europei, iar Parlamentul European nu trebuie să îl rateze.

Articol de opinie publicat pe portalul Știrile Transilvaniei în 20 ianuarie 2026.