Parlamentul European caută soluţii la criza provocată de Donald Trump, după ce acesta a anunţat că va impune tarife de 25% pentru bunurile importate din UE. Chiar dacă unii europarlamentari spun că se aşteptau la asta, un plan de rezervă încă nu a fost întocmit. Acest lucru urmează să se întâmple şi va include, printre altele, găsirea unor noi pieţe de desfacere şi parteneriate economice cu ţări din Asia. Subiectul a fost dezbătut cu europarlamentarul Iuliu Winkler, la emisiunea Be EU, cu Sabina Iosub.
Sabina Iosub: Sunteți vicepreședinte al comisiei, care se uită în mod special la tot ceea ce înseamnă relația aceasta între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, tot ceea ce înseamnă contracte între cele două entități. Cum vedeți evoluțiile?
Iuliu Winkler: Relația comercială este de fapt cea mai mare relație comercială bilaterală din lume. Deci, deocamdată, chiar dacă noi în ultima vreme parcă suntem loviți de o molimă, de o boală din aceasta, de a ne autocompătimi, în continuare relația transatlantică se dezvoltă, s-a dezvoltat în ultimii ani și a crescut în valoare, a crescut în ceea ce privește valoarea adăugată a schimburilor, ceea ce este foarte important și este cea mai mare relație comercială din lume. Acum, despre viitor, sigur că ne-am petrecut ultimele săptămâni și luni făcând scenarii despre ce anume măsuri ar putea să ia noua administrație Trump și cum ar afecta aceste măsuri comerțul bilateral, comerțul în bunuri, comerțul în servicii.
Sigur că repetăm la Bruxeles, și cred că picăm și în niște păcate din când în când, pentru că repetăm, spre exemplu, de foarte multe ori, că președintele Trump se uită doar la comerțul cu bunuri și nu prea este atent la comerțul cu servicii, pentru că în domeniul comerțului cu bunuri este acel deficit comercial american care îl irită pe președintele Trump, dacă luăm și comerțul cu servicii și analizăm întreaga relație comercială, iar nici măcar nu este chiar așa dezechilibrată cum ar părea din declarațiile de la Washington. Dar sigur este o nouă administrație și ei au dreptul suveran dat de electoratul american către președintele Trump să abordeze măsurile așa cum cred ei de cuviință.
Facem analize și în ceea ce privește acest război al taxelor vamale care se prefigurează și cred că degeaba spunem, adică nu se aude la Washington analiza noastră care spune, la fel ca și analiza specialiștilor americani de altfel, că taxele vamale nu rezolvă toate problemele. Președintele Trump crede că taxele vamale vor rezolva toate problemele și vor readuce producția în Statele Unite, dând noi joburi și noi posibilități muncitorilor din sectoarele industriale americane. Acest lucru nu se va întâmpla. Un lucru se va întâmpla sigur, se vor scumpi mărfurile și probabil că se vor scumpi și serviciile în momentul în care, din situația actuală de taxe vamale relativ reduse, am ajunge într-o nouă situație, la un nou nivel, în care taxele vamale americane ar crește.
Sabina Iosub: Până la urmă, președintele Donald Trump și Statele Unite, per ansamblu, sunt libere să decidă pentru felul în care vor să continue această relație. Ce va face Uniunea Europeană? Cum ne adaptăm acestor noi decizii? Care este impactul, de exemplu, pentru țara noastră, pentru România?
Iuliu Winkler: În primul rând, ce facem noi? Uniunea Europeană insistă mereu pe comerțul multilateral sau pe echilibrul global bazat pe reguli. Acum, tocmai regulile sunt cele care sunt aruncate în aer de către președintele Trump. Este un lucru la care ne așteptam, pentru că toate anunțurile din vara trecută din timpul campaniei electorale americane, conduceau către această idee. Măsura în care regulile sunt aruncate în aer este o surpriză pentru toți, pentru că în momentul în care vorbește anexarea unui teritoriu independent, în momentul în care vorbești de investiții imobiliare în Gaza și așa mai departe, ai trecut la un nou nivel. Acest nou nivel se vede și în ceea ce privește relația comercială. Noi dorim să discutăm pentru că cred că ne-am câștigat dreptul într-o relație comercială, politică, geopolitică, militară, politică de o asemenea amploare cum este relația Uniunea Europeană Statele Unite.
Ne-am câștigat dreptul la discuție. Nu e sigur că domnului Țrump îi pasă foarte tare de considerațiile noastre, dar este un prim semn și anume în câteva zile, comisarul pentru comerț al Uniunii Europene, al Comisiei Europene va fi la Washington, va avea discuții cu omologii din administrația americană, vom vedea rezultatele acestor discuții. Eu nu cred că vor fi imediate, dar cred că e datoria noastră de a da semnalul dialogului, de a discuta despre acest Consiliu pentru Tehnologie și Comerț, care a fost sau este singura formă de dialog instituțional pe comerț și pe taxe vamale. Să vedem că acest consiliu nu a prea a funcționat, dar nu a adus rezultate, s-a discutat, nu s-a decis și să vedem care sunt consecințele.
În ceea ce privește a doua întrebare, Statele Unite sunt un partener important al României. Nu mai discut parteneriat strategic, parteneriatul politic și așa mai departe. Din punct de vedere comercial, din păcate, situația ar putea să fie mult mai bună. Deci suntem categoric sub potențial, mai ales eternele noastre discuții și este o problemă românească că nu am adus relația întâi de investiții și apoi, ca și consecința investițiilor americane, sigur că înfloreau și relațiile comerciale în acest moment. Pe la locul 14 sunt Statele Unite pe lista partenerilor comerciali ai României. Dacă discutăm extra-UE, deci în afara Uniunii Europene, atunci este pe locul doi sau trei. Deja ne vor lovi taxele deja anunțate pe aluminiu și oțel, mai ales cele pe oțel, aluminiu. Cred că avem un export către Statele Unite de câteva milioane, nu foarte multe. La oțel avem ceva de genul până la 500 de milioane de dolari valoarea exporturilor românești.
Sigur că nu este o catastrofă, dar este un lucru rău pentru economia României, mai ales că sectorul oțelului și al aluminiului sunt lovite de prețul energiei, care știți că în România este o mare problemă. Ei deja vin și cer măsuri și la nivel european. Industria oțelului și aluminiului sunt lovite de aceeași problemă. Și atunci trebuie să vedem dacă cumva se pot, pentru că data trecută în urmă cu 7 ani, s-au făcut excepții. Până la urmă, Uniunea Europeană a reușit să fie exceptată de aceste taxe atunci.
În rest, România cred că trebuie să insiste acum și sigur că este o situație de o volatilitate extraordinară. Nu știm ce se va întâmpla cu războiul din Ucraina, nu știm ce se va întâmpla cu prezența americană, prezența strategică americană pe continentul european sau în România. Dar în orice caz, noi, măcar acum, după ce trecem de alegerile din luna mai, și eu sunt convins că trecem într-un mod fericit pentru viitorul României atunci să insistăm tranzacțional vorbind, să insistăm pe o mai mare consecință economică a prezenței strategice americane în România.
Sabina Iosub: Eu știu că în vremuri tulburi întotdeauna pot fi și oportunități. Hai să încercăm puțin să le identificăm acum împreună. Ce oportunități pot exista pentru România în acest moment?
Iuliu Winkler: Oportunitățile în acest moment sunt la cele legate de reașezare. Pornim cu stângul, bineînțeles, pentru că în marea reașezare care se întâmplă este mult mai mult decât au crezut analiștii în urmă cu șase luni sau în urmă cu un an. În această mare de așezare, România pleacă din situația în care, în acest moment al dialogului fierbinte, nu are un reprezentant ales la Cotroceni și este cea mai importantă funcție, pentru că așa a decis în urmă cu 15 ani Curtea Constituțională că președintele României este cel care ne reprezintă și în Uniunea Europeană și în aceste formate multilaterale. Și atunci noi nu avem și până în mai nu vom avea un locuitor stabil la Cotroceni care să poată angaja România cu adevărat. Și mai avem o un handicap care s-a născut în ultimii 10 ani și îmi pare foarte rău să o spun: fostul președinte Klaus Iohannis, care nu a deschis canale, nu a construit relații personale, nu a construit relații instituționale și nu a așezat România. Știți că vorbim de 20 de ani, aproape din vremea guvernului Tăriceanu, despre locul României în Uniunea Europeană. Atunci eram al 7-lea stat, pentru că erau și Marea Britanie. Acum suntem al 6-lea stat, dar nu ne comportăm ca atare și nu venim proactiv să participăm la discuție. Fostul locatar de la Cotroceni nu a înțeles că a prezenta un speech, un discurs nu este participare. Participarea este atunci când la cafea, pe culoar, în pauză, vorbești cu omologii tăi, convingi de valoarea ta, le spui ce poți aduce tu România ca plus-valoare. Sigur că noi repetăm acuma povestea asta cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, dar asta este o chestie geografică, nu este un merit al României.
Noi ar trebui să vorbim despre capacitatea pe care putem să o aducem, despre complementaritatea pe care poate s-o dea România la Marea Neagră prezenței americane, pe care eu sunt, cum să spun, foarte plin de speranță că o vom putea păstra, pentru că pierderea prezenței americane în România ar fi chiar o tragedie din punct de vedere și geo-strategic, dar și din punct de vedere economic, pentru că poate că în sfârșit a ajuns vremea, începând din aceste momente, din aceste timpuri de reașezare, să ne dezvoltăm și noi capacitatea de a fructifica prezența strategică în plan economic și în plan comercial.
Sursa: Antena3 CNN, emisiune realizată de Sabina Iosub – https://www.antena3.ro/be-eu/europa-cauta-solutii-la-criza-provocata-de-trump-dupa-amenintarea-cu-taxe-25-iuliu-winkler-despre-impactul-asupra-romaniei-737866.html
