Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare raportul său privind o strategie a UE pentru materiile prime critice. Acesta este un pas important în drumul nostru spre realizarea unei autonomii strategice deschise la nivelul UE.
Principiu de bază al Politicii comerciale revizuite a UE, autonomia strategică deschisă stipulează că Europa trebuie să devină mai asertivă în privința Politicii comerciale, urmărind să salvgardeze condițiile de concurență echitabile, să depună eforturi pentru durabilitate și reziliență în lanțurile valorice globale, să rămână deschisă pentru parteneriate comerciale și de investiții.
Una dintre principalele lecții ale pandemiei COVID-19 este că dependența excesivă de un număr mic de furnizori externi poate genera vulnerabilități și duce la perturbarea lanțurilor de aprovizionare sau la practici oportuniste.
Dependențele strategice pot fi exploatate în scopuri politice, iar, în momente de criză, acest lucru poate implica riscuri semnificative. După cum arată Strategia industrială actualizată din 2021 în domeniul materiilor prime critice, UE este extrem de dependentă de actori externi în privința anumitor resurse vitale.
În sprijinul acestei strategii vine Planul de acțiune privind materiile prime critice care a identificat riscuri-cheie în aprovizionarea pentru sectorul energiilor regenerabile sau pentru e-mobilitate, în special legate de pământurile rare, de magneziu sau germaniu, printre altele. Materiile prime critice sunt fundamentale și pentru tehnologia eoliană și pentru motoarele cu tracțiune.
În plus, exercițiile de previziune strategică au arătat că, până în 2050, UE va avea nevoie de 56 de ori mai mult litiu decât în prezent și de aproximativ 14 ori mai mult cobalt. Aceste realități pur și simplu nu pot fi ignorate.
Întrucât relansarea cu succes a UE după criză este determinată de capacitatea de a realiza tranziția duală, ecologică și digitală, astfel de dependențe externe devin vulnerabilități strategice. Strategia recent adoptată de Parlamentul European pentru materiile prime critice vine să abordeze aceste probleme din timp, identificând rolul esențial al industriei, precum și al Politicii comerciale și de investiții.
În ceea ce privește industria, stimularea competitivității în contextul transformării ecologice este o prioritate clară. Dezbatem deja în Parlamentul European propunerile incluse în Pachetul „Fit for 55” menit să faciliteze atingerea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de carbon pentru 2030. Inițiativele politice pe acest front trebuie să aibă în vedere evaluări de impact cuprinzătoare care să se asigure de faptul că fezabilitatea și capacitatea de implementare sunt elemente esențiale care trebuie protejate.
Competitivitatea industriei noastre și capacitatea de a inova în mod durabil trebuie să fie menținute. Acest lucru este extrem de important pentru IMM-urile europene care sunt motoare de creștere economică și de creare de locuri de muncă, dar care nu beneficiază de capacități juridice și de planificare de anvergură suficiente pentru a putea asigura adaptarea lor rapidă la noile cerințe birocratice.
În timp ce schimbarea climatică este într-adevăr o problemă urgentă care necesită toată atenția noastră, elaborarea politicilor aferente trebuie să respecte procedurile corespunzătoare; graba de dragul unei implementări urgente poate fi distructivă. Alegerea vitezei în detrimentul calității reglementării vine cu un potențial de eroare uriaș.
Prin urmare, ar trebui să avem o abordare de genul „festina lente„, insistând asupra unei evaluări adecvate a impactului efectelor combinate ale reglementărilor propuse. Creșterile și volatilitatea prețurilor la energie nu vor dispărea de la sine, cu siguranță nu prea curând. Consumatorii individuali, în special cei vulnerabili, au nevoie de protecție și de accesibilitate.
În plus, înlocuirea anumitor surse de energie pentru actorii industriali presupune disponibilitatea unor alternative viabile și stabile. Lanțurile de aprovizionare reziliente pentru materii prime critice sunt esențiale astfel încât să putem construi infrastructura necesară pentru sursele alternative și pentru a asigura satisfacerea cererii.
Comerțul și investițiile au un rol esențial în stimularea rezilienței lanțurilor de aprovizionare europene. Diversificarea furnizorilor trebuie să reprezinte un efort esențial pentru toți planificatorii strategici prudenți care doresc să evite întreruperile temporare și alternativele costisitoare de ultim moment.
Acordurile comerciale în sine sunt esențiale pentru a facilita un flux stabil de aprovizionare și, prin urmare, raportul Parlamentului European cu privire la materiile prime critice solicită, pe bună dreptate, aprofundarea și extinderea angajamentului UE bazat pe norme cu partenerii comerciali din întreaga lume.
Țări precum Chile sau Australia, pentru a numi doar două dintre ele, sunt furnizori importanți de materii prime critice și ca atare cerem realizarea de progrese substanțiale în negocieri și finalizarea proceselor de ratificare a tratatelor comerciale de îndată ce condițiile necesare vor fi întrunite. Nu se poate aștepta ca Politica comercială a UE să fie o soluție universală pentru toate aspectele legate de dezvoltarea durabilă.
Pe de altă parte, rolul pe care aceasta îl are în abordarea instabilității lanțului de aprovizionare nu poate fi subestimat.
În acest joc internațional al dependențelor, în care dependența excesivă este instrumentalizată și folosită ca armă de actori străini coercitivi, UE trebuie să își întărească poziția. Într-adevăr, cea mai bună cale de acțiune este consolidarea autonomiei strategice deschise.
Obiectivele tranziției ecologice și digitale nu pot fi atinse fără o aprovizionare stabilă cu materii prime critice. Există un întreg univers de oportunități legate de cele două motoare de creștere atât în privința impactului global, cât și al creării de locuri de muncă, al inovării și al beneficiilor economice. Sustenabilitatea nu trebuie căutată doar în legătură cu obiectivele climatice și de mediu, ci și în privința fezabilității punerii în aplicare și a competitivității industriei și a IMM-urilor europene.
Prin adoptarea de către Parlamentul European a Strategiei referitoare la materiile prime critice transmitem un semnal politic clar că Politica comercială a UE este parte a soluției referitoare la abordarea numeroaselor provocări ale secolului XXI.
Dependența Uniunii Europene de materiile prime critice este azi dramatică, noi acorduri de comerț liber, care conțin clauze moderne de sustenabilitate și echitate, vor reduce gradul de dependență și vor asigura succesul dublei tranziții, digitale și verzi.
Iuliu Winkler (EPP/RO), vicepreședinte la comisia INTA, Anna-Michelle Assimakopoulou, (EPP/GR), vicepreședinte comisia INTA, Christophe Hansen (EPP/LU), coordonator EPP, comisia INTA, Massimiliano Salini (EPP/IT)
