WGYRO2020

Activitatea mea în Parlamentul European și acasă în sesiunea 2019-2020

The EPP Group warmly welcomed the budget and recovery proposals presented by Commission President von der Leyen in the European Parliament. Now we are putting solidarity back at the heart of Europe, where it belongs. We are saying loud and clear that Europe will not leave any person or country behind in this crisis.
As European countries have been pushing back the deadly Coronavirus, the economic impact has forced the EU to act. We need massive investments in our economies to prevent another lost generation, like we saw during the financial crisis. This is why it is crucial the new plan gives hope and perspectives to future generations, to help them build a better tomorrow. We don’t need new money to pay for old deficits; we need it to build a better future for our children. The EPP Group is particularly satisfied with the involvement of the European Parliament for the Recovery Fund. It was unthinkable that a year after the European elections, the European Parliament would not be involved in how the new money is spent. The economic crisis is affecting hundreds of millions of Europeans in all corners of our continent and as the directly-elected people’s representatives, we must be in the front line of the management of this crisis.
The EPP Group insists on swift negotiations to send a message of unity to the world. Our position and influence outside of Europe depends on our unity and our decisiveness in this crisis. We urge the Member States to be ready for compromise and to measure the urgency of the situation. While we fight internal fights, others, like China, will benefit at the expense of our values and our economies.

We are saying loud and clear that Europe will not leave any person or country behind in this crisis.

Manfred Weber
Chairman of the EPP Group

 

INTRODUCERE

În primăvara anului 2019, am pornit cu multă încredere și entuziasm în campania pentru alegerile pentru Parlamentul European. În ciuda frământărilor provocate de Brexit, a pericolelor generate de adâncirea faliilor dintre regiunile Europei, a amenințării reizbucnirii unei crize a migranților economici, a efectelor războiului comercial și economic dintre SUA și China, am știut că este imperativ pentru comunitatea maghiară din Transilvania, pentru țara mea, România, să apărăm și să consolidăm Uniunea Europeană.
Prezența masivă în toate statele europene la alegerile europene au dat noului Parlament European o legitimitate sporită, dar și o răspundere pe măsură, componența rezultată arătând o combinație de continuitate și înnoire. A rezultat un legislativ european diferit, dar, în care, din fericire, două treimi dintre deputați aparțin forțelor pro-europene. Astfel, avansul înregistrat de extremiști nu pune în pericol proiectul european. Însă, noi trebuie să fim mereu atenți la noul echilibru de putere din Parlamentul European care este fragil. Grupul Partidului Popular European (PPE) a rămas cea mai mare forță politică din Parlamentul European, dar, spre deosebire de legislaturile trecute, nu va mai putea face majorități doar având sprijinul social-democraților. Ca atare, activitatea în legislativul european a devenit mai complexă, mai dificilă.
Programul UDMR pentru alegerile europene din 2019 a pus în prim-plan dezideratele comunității noastre în UE, respectiv adoptarea unei reglementări la nivel european de protecție a minorităților naționale; în perspectiva noului buget multianual 2021-2027 (MFF), fonduri europene consistente care să contribuie la dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania, pentru creșterea competitivității și pentru realizarea proiectelor regional; reprezentarea intereselor fermierilor, sprijinirea tinerilor fermieri și a exploatațiilor agricole familiale; eliminarea dublului standard în UE; aderarea la spațiul Schengen și introducerea monedei euro când economia o va permite; Transilvania, regiune competitivă în Europa secolului XXI, în care tinerii să prospere și să nu mai fie tentați să emigreze pentru a avea un nivel de trai mai bun.
La sfârșitul anului trecut, noua Comisie Europeană și-a prezentat viziunea pentru viitorul UE sub forma Pactului ecologic european – Green Deal, al cărui obiectiv este extrem de generos, și anume transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Întregul buget multianual al UE pentru următorii 7 ani urma să se subsumeze acestui proiect care, așa cum spunea Comisia, își propune să dinamizeze economia, să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor, să protejeze natura și să nu lase pe nimeni în urmă. Și totuși, în ciuda asigurărilor primite din partea Comisiei Europene, pericolul adâncirii faliilor dintre estul și vestul UE era în creștere în cazul în care MFF 2021-2027 nu era bine cumpănit. Exista riscul ca statele membre (mereu aproape aceleași -n.n.) care cer scăderea finanțărilor pentru Politica de coeziune și cea Agricolă Comună să aibă câștig de cauză. Pentru România, pentru comunitatea maghiară din Transilvania, scopul este păstrarea sau chiar majorarea fondurilor alocate dezvoltării regionale și fermierilor.
Pandemia de coronavirus a dus, prin măsurile luate de toate statele lumii de prevenire a răspândirii infecției, la închiderea bruscă și brutală a economiilor și la crearea premiselor unei crize economice globale de mari proporții. În acest context, abordarea noului MFF de către Comisie și Parlamentul European a suferit modificări importante. Propunerea de buget multianual pentru perioada 2021-2027 prezentată în luna mai 2020 de Comisia Europeană este însoțită de planul de relansare economică ”Next Generation EU”. Este vorba despre un program de relansare de 750 de miliarde de euro, o mărime fără precedent pentru că Uniunea Europeană se confruntă cu o criză economică nemaiîntâlnită din perioada Marii Depresiuni din epoca interbelică.
Lupta pentru oprirea răspândirii acestui virus este departe de a se fi încheiat. Deocamdată, nu putem afirma cu certitudine când se va termina definitiv acest episod tragic.
Chiar și în perioada cea mai critică, Parlamentul European a lucrat. Au avut loc reuniuni ale comisiilor de specialitate, reuniuni plenare, la care am participat virtual prin intermediul internetului.

 

COMERŢUL INTERNAŢIONAL – IMPORTANT ELEMENT GEOPOLITIC

Comerțul internațional este o componentă extrem de importantă a politicii externe a Uniunii Europene. Dacă, recent, state precum SUA sau China se folosesc de comerț ca de o armă și chiar declanșează adevărate războaie comerciale, așa cum o fac Statele Unite, care au efecte la scară globală, Uniunea Europeană se străduiește să-și mențină o perspectivă constructivă asupra acestui domeniu: comerțul care trebuie pus în slujba dezvoltării sustenabile, cu toate efectele benefice care decurg de aici în privința bunăstării cetățenilor.

În noul mandat mi-am continuat activitatea în Comisia de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European, unde am fost reales în funcția de vicepreședinte. De asemenea, am fost mandatat de colegii mei să continui activitatea de raportor al INTA în dosarele privitoare la relația UE-China și am fost desemnat raportor alternativ al Grupului Partidului Popular European (PPE) în INTA în dosarele referitoare la Vietnam.

Pandemia a dat o lovitură grea comerțului global, care și așa se afla în suferință. În doar două luni, comerțul internațional a scăzut dramatic, iar acest lucru va avea efecte profund negative pe lanțurile globale de aprovizionare, va afecta industriile europene, agricultura, serviciile, dar și sectorul IMM. Uniunea Europeană va avea de suferit și implicit și România.

Recent, am participat la amendarea avizului INTA la un raport din proprie inițiativă pornit din Comisia de Industrie, Cercetare și Energie |(ITRE) a Parlamentului European și care și-a propus să creioneze viziunea noastră cu privire la noua strategie industrială a UE care să înglobeze lecțiile învățate din criza provocată de pandemia de coronavirus. Am ajuns la concluzia că este nevoie de lanțuri de aprovizionare mai reziliente în interiorul UE, mai puțin dependente de actori străini, în special în sectoarele strategice. S-a pus și problema redefinirii cât mai rapide a acestor sectoare strategice pentru statele membre și UE în ansamblul ei.

În ciuda tuturor impedimentelor, de la tribuna Parlamentului European, va trebui să susținem o agendă comercială deschisă și pragmatică a UE, care să urmărească stabilirea de parteneriate bilaterale la nivel global, promovând în același timp competitivitatea și apărând interesele comerciale strategice ale UE. Întreprinderile europene, antreprenorii, fermierii și, în special, IMM-urile noastre au nevoie de rezultate concrete.
Sunt un susținător al unei politici comerciale europene ambițioase și robuste care să asigure cadrul pentru concurență echitabilă și reciprocitate.

În activitatea mea lupt împotriva practicilor de distorsionare a pieței, cum sunt de exemplu exporturile subvenționate din China sau măsurile unilaterale impuse de SUA în privința tarifelor la oțel și aluminiu. În acest context, subliniez încă odată faptul că Organizația Mondială a Comerțului (OMC) trebuie consolidată, iar UE trebuie să rămână un susținător puternic al acesteia.

Securitatea globală și comerțul internațional se împletesc, iar comerțul devine pe zi ce trece un important element geopolitic. Noul cadru de examinare a investițiilor străine directe în UE este legat de preocupările privind securitatea statelor membre. În INTA suntem atenți la interferențele străine în infrastructurile critice europene și în sectoarele strategice, care s-a dovedit dăunătoare prin crearea de dependențe economice atunci când sunt preluate de entități externe UE. Acest lucru este valabil și pentru preocupările privind economia datelor și necesitatea asigurării unei abordări concertate a securității rețelelor 5G.
În ceea ce privește geopolitica comerțului sau geo-economia relațiilor comerciale, am militat pentru diversificarea angajamentelor bilaterale ale UE în cadrul unor acorduri strategice de liber schimb. Tocmai de aceea, munca de raportor alternativ pe care am depus-o în dosarele care au vizat încheierea Acordului de liber schimb cu Vietnamul și a unui acord de protejare a investițiilor a fost extrem de importantă. Acest tratat oferă o prezență strategică substanțială pentru UE în regiunea ASEAN, precum și negocierile în curs cu Australia și Noua Zeelandă, care vor consolida relevanța UE în Asia – Regiunea Pacificului.

Consider că acordurile comerciale și de investiții cu Vietnamul pot stimula comerțul nostru și, prin urmare, pot crea creștere și locuri de muncă atât în Europa, cât și în Vietnam. De asemenea, acestea vor contribui la ridicarea standardelor de mediu și a muncii și la implicarea Vietnamului în drepturile omului conform standardelor UE.
Relația cu China rămâne una strategică. În ciuda tuturor controverselor, mai vechi sau mai noi, pentru multă vreme de acum încolo, China va rămâne un partener comercial și de investiții important pentru statele membre ale UE. Indiferent de direcția relației SUA – China, UE trebuie să exploreze toate opțiunile în vederea unei cooperări fructuoase cu China și să evite o confruntare.
În calitatea mea de raportor permanent al INTA, am organizat, inclusiv prin videoconferințe pe perioada carantinei, întâlniri ale Grupului de monitorizare privind relațiile UE-China. La aceste reuniuni au participat actorii importanți, echipa de negocieri din Directoratul General de Comerț al Comisiei Europene, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, partenerii noștri pe teren din China, Delegația UE și reprezentanți ai Camerei de comerț UE din China, precum și omologii chinezi, inclusiv ambasadorul Chinei pe lângă Uniunea Europeană.

Cred că diplomația și comunicarea parlamentară rămân cele mai importante instrumente de colaborare cu partenerii noștri, în special în momentele în care ni se pare că suntem departe unii de alții.
Cele două părți sunt angajate în negocieri privind Acordul cuprinzător de investiții UE-China. UE vrea să creeze noi oportunități de investiții pentru companiile europene în China și să elimine legile și practicile anticoncurențiale de pe piața chineză pentru investitorii europeni.
Încheierea, în toamna anului trecut, a Acordului privind indicațiile geografice UE-China este un succes important pentru UE. Acordul protejează 100 de indicații geografice europene (GI) în China și 100 de GI chineze în UE. China este a doua destinație pentru exporturile agroalimentare din UE, valoarea acestora ajungând la 12,8 miliarde de euro între septembrie 2018 și august 2019. Consider că acest prim acord în legătură cu comerțul cu China reprezintă cheia creării încrederii și un bun precursor al Acordului de investiții. De aceea, în calitatea mea de raportor al acestui dosar, voi recomanda ratificarea acestui tratat în Parlamentul European.

Acordul privind indicațiile geografice UE-China este foarte important pentru fermierii europeni, deoarece va proteja produsele de înaltă calitate și cu o valoare adăugată mare inclusiv și pentru IMM-uri din România. În cadrul acestui acord, vinul de Cotnari este recunoscut ca fiind protejat.

M-am implicat atât în INTA, cât și ca membru supleant în Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă în consolidarea poziției UE în această parte de lume.

UE este al doilea cel mai mare partener comercial al Australiei, comerțul bilateral de bunuri plus cel de servicii a ajuns, în 2017, la un total de circa 75 de miliarde de euro, iar cu Noua Zeelandă a depășit 8 miliarde.
UE se află în negocieri pentru acorduri de liber schimb cu Australia și Noua Zeelandă. Aceste acorduri vor elimina barierele comerciale, în special pentru IMM-urile europene, la exportul spre cele două state, vor proteja alimentele și băuturile regionale distincte ale UE de imitațiile din Australia, creând condiții de egalitate pentru firmele europene care vor să investească în cele două state pacifice.
De la bun început, în cadrul INTA, am fost implicat în discuțiile și negocierile legate de Brexit. În acest nou mandat am susținut în Parlamentul European amendamente la rapoarte care s-au concentrat pe domenii cheie de negociere, în primul rând, pe condițiile de egalitate – pentru a asigura un flux lin al mărfurilor din și către Regatul Unit. Cred că este esențial ca negociatorii să urmărească zero tarife și zero contingente pentru comerțul bilateral. Am subliniat că prevederile de condiții de concurență echitabilă trebuie să mențină standardele de mediu, sociale și de ocupare la nivelurile ridicate actuale prevăzute de standardele comune existente. Am susținut eliminarea oricăror bariere în privința IMM-urilor în cadrul relației bilaterale dintre UE-Marea Britanie.

 

BUGETUL MULTIANUAL AL UE, MEREU O MIZĂ CU IMPLICAŢII MAJORE

Întotdeauna, aprobarea de către Parlamentul European a bugetului multianual al Uniunii a reprezentat o miză majoră. Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 este însă cu atât mai important cu cât el suferă de pe urma Brexit-ului, iar acum trebuie pus în sinergie cu toate soluțiile financiare menite să diminueze efectele economice ale crizei provocate de pandemia de coronavirus. Uniunea are nevoie de un buget solid, fără tăierea finanțărilor Politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune.

În luna iunie a anului trecut, dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a Parlamentului European organizate în cadrul Study Days, desfășurate la San Sebastian, au reprezentat un nou prilej pentru a susține necesitatea finanțării corespunzătoare a Politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune în noul cadrul financiar multianual (MFF) 2021-2027 al Uniunii Europene. Am arătat că în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
În luna februarie 2020, în plenul reunit la Strasbourg, am susținut punctul de vedere al Grupului PPE, conform căruia avem nevoie de un nou buget multianual solid, care să nu ducă la diminuarea finanțărilor pentru cele două politici majore ale UE.

În luna mai, în plină pandemie, europarlamentarii PPE și-au reiterat voința de a-și exprima dreptul de veto în legătură cu bugetul multianual și planul de redresare economică după criza provocată de pandemie – ”Next Generation EU” – dacă Parlamentul European nu este implicat pe deplin în toate deciziile referitoare la aceste două proiecte de importanță crucială pentru Uniune.

Din nou, Grupul PPE, din care fac parte, a solicitat Consiliului European finanțarea adecvată a celor două mari politici ale UE, respectiv Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună.
În luna septembrie a anului trecut, am participat, la Arad, la cea de-a 20-a Întâlnire a Asociațiilor de Agricultori din Bazinul Carpatic. Am dialogat cu participanții despre noutățile pe care le va aduce noua Politică Agricolă Comună, despre schimbul de generații care se petrece în agricultura europeană, fenomen care se petrece și în România, și în întreg Bazinul Carpatic și despre Pactul ecologic european.
La începutul lunii martie 2020, în cadrul conferinței organizate, la Deva, de Asociația Agricultorilor Maghiari din România, am vorbit despre viitorul Politicii Agricole Comune din perspectiva noului MFF și a Pactului ecologic european. Am arătat că la nivelul comunității maghiare, dar și la nivel individual avem nevoie de conștientizare, de gândire ecologică, de eforturi asumate a putea transforma, în Transilvania, provocările legate de climă și de mediu în oportunități și pentru a avea o dezvoltare sustenabilă.
Am susținut punctul de vedere al colegilor mei din administrația locală și am participat alături de ei la dezbaterile desfășurate la Bruxelles la Comitetul European al Regiunilor. Amintesc aici conferința „Investiții teritoriale integrate – o politică de dezvoltare regională de succes” organizată în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor de către Consiliile Județene Harghita și Covasna în luna octombrie a anului trecut și dezbaterea ”Turismul în regiunile de frontieră: O strategie economică pentru regiunile periferice” care a avut loc în noiembrie 2019 în organizarea Consiliului Județean Satu Mare.
În declarația scrisă înaintată plenului PE reunit în sesiune plenară în luna iunie 2020 la Bruxelles, am arătat că turismul și transporturile sunt două sectoare esențiale pentru economia Uniunii Europene și am salutat adoptarea rezoluției comune care solicită elaborarea unei strategii în domeniul turismului.
În contextul dezbaterilor pe marginea MFF 2021-2027, a tendințelor pe care le imprimă Pactul ecologic european, dar și a noilor evoluții generate de pandemia de coronavirus, împreună cu colegii europarlamentari din Comisia de Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European am susținut și am participat la amendarea de rapoarte având ca obiectiv interesele țării noastre din perspectiva noii Politici de coeziune, dar și a celei Agricole Comune.

 

EUROPA IMM-URILOR

Și în noul mandat am continuat să activez în cadrul SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European, al cărui prim-vicepreședinte am fost reales. Această organizație are preocupări asidue în privința susținerii sectorului european al IMM și a antreprenoriatului.

La începutul mandatului, împreună cu SME Europe, am lansat documentul de poziție „O afacere mai bună pentru IMM-uri”, care cuprinde o serie de subiecte de interes pentru IMM-urile europene, indiferent de specificul regional al acestora. Vedem ambiția multor IMM-uri europene de a-și continua activitatea în domenii tradiționale din agricultură, industrie sau comerț încercând să răspundă pozitiv presiunii pentru inovație și progres. Dar, putem observa și IMM-uri deschizătoare de drumuri în sectoare noi, inclusiv în domeniul digitalizării, inteligenței artificiale și a industriilor creative.

Noi, deputații europeni din Grupul PPE, știm că prosperitatea și succesul sectorului IMM depind de predictibilitate legislativă, de reducerea birocrației, de eliminarea barierelor și perfecționarea Uniunii Economice și Monetare, a Pieței Interne și a Pieței Unice Digitale, lucruri pe care le promovăm și le susținem la nivelul Parlamentului European.

În mod particular, susținerea IMM-urilor europene în comerțul global, precum și procesul de internaționalizare a acestora, a fost și este un punct central al activității mele în INTA.
SME Europe nu și-a oprit activitatea nici în perioada critică a pandemiei de coronavirus. Cel mai interesant și important demers al SME Europe în această perioadă mi se pare a fi studiul realizat cu privire la impactul asupra IMM-urilor a restricțiilor impuse din cauza pandemiei.
Studiul SME Europe a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns, în luna aprilie a.c., peste 900 de IMM-uri și întreprinzători individuali din state membre ale UE, între acestea și din România. Am participat la conferința de presă on-line organizată pentru a da publicității concluziile acestuia. Ideea este că sectorul IMM european este grav afectat, iar noi, europarlamentarii Grupului PPE, membri ai SME Europe, am și făcut deja câteva recomandări cu privire la măsurile care ar trebui luate la nivel european pentru a opri agravarea situației. Este vorba despre acces facil la resurse financiare pentru IMM-uri, nu doar la credite, ci și la ajutor financiar nerambursabil; de simplificare administrativă și de reducere a birocrației atât la nivel european, cât și în statele membre; de refacerea pieței interne, deschiderea granițelor și renunțarea la măsurile unilaterale impuse în perioada pandemiei; de investiții în infrastructură inclusiv cea digitală.
La scurtă vreme de la preluarea noului mandat, la invitația Asociației Camerelor Europene de Comerț și Industrie – Eurochambres, am devenit ambasador al Programului Erasmus pentru Tineri Întreprinzători (Erasmus for Young Entrepreneurs – EYE).
Încă din 2008, alături de fostul meu coleg Paul Rübig (EPP, Austria), am fost implicat în toate fazele elaborării ideii, iar apoi, din 2009, în implementarea Programului EYE. Cred că în UE trebuie accelerate procesele care susțin educația antreprenorială, iar împreună cu colegii mei din Parlamentul European voi continua să mă implic în demersurile și acțiunile menite să ducă la creșterea finanțării pentru programele Erasmus+ și COSME, care include și EYE.

 

TINERII, ÎN CENTRUL POLITICILOR EUROPENE

În noul mandat am ales să activez în Comisia de Cultură, Educație, Tineret și Sport – CULT ca membru supleant. Decizia de a activa în CULT a venit la solicitarea MIÉRT – Conferința Tinerilor Maghiari din România, dar și ca urmare a preocupărilor mele constante și a acțiunilor concrete de până acum în vederea sprijinirii tinerilor și a politicilor de tineret. Am dorit și să aduc într-un mod mai aplicat în atenția colegilor mei europarlamentari chestiunile specifice, dar vitale, cu care se confruntă tinerii maghiari din Transilvania. Comisia CULT este responsabilă de toate aspectele culturale ale Uniunii Europene, cum ar fi diseminarea culturii, patrimoniul cultural, diversitatea culturală și lingvistică, precum și educația, politica audiovizuală, politica în domeniul informației și al mass-mediei, aspectele culturale și educative ale societății informaționale, tineretul și sportul.

Cred că dacă este să avem o viziune, să construim un viitor în țara noastră, dar și în UE, atunci avem obligația să ne ocupăm de tineri, să-i ascultăm, să acordăm finanțările necesare programelor ce le sunt dedicate. În prima reuniune a Comisiei CULT din acest nou mandat, MFF 2021-2027 a fost principala temă dezbătută. Alături de colegii mei, am susținut triplarea bugetului pentru Programul Erasmus+ și dublarea celui pentru programul ”Europa
creativă”.
Împreună cu colegii mei din Grupul PPE, m-am adresat Consiliului European, exprimându-ne nemulțumirea pentru faptul că în proiectul final al MFF 2021-2027 finanțările promise de Comisie pentru programele Erasmus+, Europa Creativă și Corpul European de Solidaritate au fost reduse. Le-am cerut șefilor de stat și de guverne să-și mențină promisiunea făcută tinerilor europeni în ciuda tuturor obstacolelor financiare create de epidemia de coronavirus. Într-un raport care vizează ”înverzirea” programele Erasmus+, Europa Creativă și Corpul European de Solidaritate, am sprijinit amendamentele care susțin faptul că Pactul ecologic european trebuie depășească problemele strict legate de mediu. Practic, acesta trebuie să contribuie la dezvoltarea unei societăți mai echitabile pentru toți, bazate pe utilizarea rațională și complementară a resurselor, a consumului responsabil, ținând cont de particularitățile regionale și complementarități naționale. În acest context, educatorii, artiștii și creatorii sunt esențiali în realizarea acestei schimbări sociale, iar programele Erasmus +, Europa Creativă și Corpul European de Solidaritate au o importanță vitală în atingerea obiectivelor mai largi ale Pactului Verde.
Construirea unui viitor viabil pentru tinerii noștri pe pământul natal este esențială pentru stoparea migrației acestora și a exodului creierelor. În luna decembrie a anului trecut, am participat la dezbaterea ”Brain drain- Brain gain: Local and Regional Experience” desfășurată la Comitetul European al Regiunilor în organizarea Regiunii Tirolul de Sud din Italia.

Cu acest prilej am arătat că exodul creierelor afectează în mod negativ cu precădere statele din Europa de Est, dar acest fenomen va crea, pe termen lung, probleme structurale profunde în întreaga Uniune Europeană. Și de această dată am vorbit despre faptul că acest fenomen poate fi stăvilit prin finanțarea mai consistentă a Politicii de coeziune, prin care să realizăm proiecte care să ducă la modernizare și bunăstare.
Colaborarea mea cu MIÉRT continuă și în noul mandat, inclusiv prin programul de stagiaturi. Cred că tinerii desemnați de MIÉRT să efectueze stagii practice în cadrul cabinetului parlamentar de la Bruxelles dobândesc cunoștințe și noi perspective pe care pot să le pună apoi în slujba comunității noastre din Transilvania.

 

UDMR, PARTICIPANT ACTIV LA VIAŢA PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN

UDMR joacă un rol activ în activitatea Partidului Popular European (PPE). Alături de colegii mei particip la adunările politice ale PPE și am făcut parte din delegația UDMR care a luat parte la Congresul PPE care s-a desfășurat în noiembrie 2019 la Zagreb.
Activez în două dintre grupurile de lucru ale PPE, în cel denumit ”Politici economice și Europa digitală” și în de politică externă. În contextul provocat de pandemia de coronavirus, dar și a nenumăratelor provocări, politica externă a devenit extrem de importantă pentru PPE.
În cadrul acestui grup, lucrez împreună cu colegii mei la un document de poziție care prezintă viziunea PPE cu privire la viitorul relațiilor UE-China.
Am participat, de asemenea, și la reuniunile Grupului PPE din Parlamentul European care sunt legate de pregătirea „Conferinței despre viitorul Europei”. În viziunea PPE și a grupului său politic din legislativul european, această conferință, care ar urma să se întindă pe durata a 2 ani, ar trebui să fie un „exercițiu de ascultare” a cetățenilor europeni și care să genereze propuneri ce să ducă la conturarea noului drum al UE.

 

ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN A CONTINUAT ŞI ÎN TIMPUL CARANTINEI

Legislativul european a dat dovadă de un grad mare de adaptabilitate în noile condiții de carantină și izolare. Într-un timp extrem de scurt, s-a reușit reorganizarea activității, cea mai mare parte fiind transferată on-line. Astfel, ne-am reunit în videoconferințe pentru ședințele de grup, în întâlnirile comisiilor, dar și în ședințele plenare. Odată cu relaxarea măsurilor, rând pe rând, ne-am reîntors în clădirea Parlamentului European pentru a ne continua munca.

La începutul declanșării pandemiei de coronavirus, răspunsul UE a fost lipsit de orice coordonare. Cred că semnalul solidarității a fost dat de plenara Parlamentului European organizată în sistem de videoconferință în data de 26 martie a.c.
Atunci, am adoptat, la nivelul legislativului european, măsuri de intervenție de urgență la nivelul întregii Uniuni.
În toată perioada de carantină, Parlamentul European a funcționat, reuniunile plenare, ședințele de comisii, întrunirile grupurilor politice desfășurându-se în sistem de videoconferință. Am participat de acasă, de la Hunedoara, la toate aceste activități, iar împreună cu colegii parlamentari am luat decizii importante pentru a susține lupta statelor membre cu noul coronavirus.
În această perioadă, tehnologia s-a dovedit a fi de mare ajutor în continuarea activității parlamentare. Însă, în urma acestei experiențe pot să afirm că tehnologia poate veni în ajutorul democrației, dar nu o poate înlocui. Esența parlamentarismului este dezbaterea de idei. Din confruntarea opiniilor diferite se nasc cele mai bune soluții. Puterea de convingere, prezentarea argumentelor, discuțiile în contradictoriu fac parte din acțiunea politică. Participarea directă, prezența fizică în același spațiu, în aceeași sală, conferă eficiență și vigoare actului politic. Mediul virtual, videoconferințele sau deciziile luate în procedură scrisă vor rămâne parte a instrumentarului politic pentru că este posibil să avem situații de urgență și în viitor. Dar, pentru supraviețuirea democrației, parlamentarismul nemediat de mijloace tehnologice este vital.

 

UDMR HUNEDOARA  LA 30 DE ANI DE ACTIVITATE

În cadrul Organizației Județene Hunedoara a UDMR am avut în tot acest răstimp o activitate susținută. În cadrul organizației, pe lângă activitățile curente, s-au desfășurat numeroase proiecte culturale, dar și proiecte care țin de educația în limba maternă. Extrem de importante au fost cele două campanii electorale de anul trecut, cea pentru Parlamentul European și cea pentru alegerile prezidențiale din toamna anului trecut.

Ajunse la ediția a X-a, Zilele Maghiare din județul Hunedoara s-au desfășurat, în septembrie 2019, sub semnul interculturalității și bilingvismului.

Au fost organizate peste 50 de evenimente culturale, sportive și dedicate petrecerii timpului liber, în 10 localități hunedorene unde trăiesc membrii comunității maghiare. Pentru comunitatea maghiară din județul Hunedoara, Zilele Maghiare au devenit cadrul potrivit de a sărbători legăturile cu prietenii din Ținutul Secuiesc, cu cei din orașele înfrățite din Ungaria, dar și cu membrii comunității românești.

În ianuarie 2020, Organizația Județeană Hunedoara a UDMR a sărbătorit împlinirea a 30 de ani de la fondare.

Am organizat o gală festivă, care s-a bucurat de prezența președintelui UDMR, Kelemen Hunor, dar și a fostului președinte Markó Béla și a lui Takács Csaba, fost președinte executiv și unul dintre fondatorii organizației județene, primul deputat UDMR din județul Hunedoara. Au fost momente pline de emoție și un bun prilej pentru a le mulțumi celor care au fost curajoși în decembrie 1989 și au fondat organizațiile comunității maghiare din Transilvania.
În perioada izolării la domiciliu pe perioada pandemiei, am sprijinit acțiunile de susținere a membrilor în vârstă ai comunității noastre. De asemenea, prin intermediul Organizației Județene Hunedoara a UDMR au fost donate, în luna mai, peste 20.000 de măști chirurgicale de unică folosință către Spitalul Municipal ”Dr. Al. Simionescu” Hunedoara, Direcția de Asistență Socială Deva, Direcția de Asistență Socială Petroșani, Direcția de Asistență Socială Lupeni, Liceul Teoretic ”Téglás Gábor” din Deva și Fundația ”Sfântul Francisc” din Deva.