Sesiunea 2016-2017 a Parlamentului European a fost marcată de câteva repere importante. Ea a început sub șocul rezultatului referendumului din Marea Britanie și s-a încheiat cu alegerea ca președinte al Franței a tânărului Emmanuel Macron și cu victoria, în scrutinul parlamentar, a formațiunii sale- La République en marche- care, în urmă cu un an, nici măcar nu exista. În același interval de timp, Uniunea Europeană, dar și întregul mapamond, a fost luat pe nepregătite de victoria președintelui Donald Trump în SUA. Noua situație creată forțează Uniunea Europeană să regândească relația transatlantică nu doar din punct de vedere economic, ci și din perspectiva politicilor de apărare și securitate. Nu a slăbit nici presiunea exercitată de valurile de refugiați și de migranți economici, iar atacurile teroriste au devenit, din nefericire, parte a noii realități europene. Pe acest fond volatil, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat, în primăvara acestui an, cinci scenarii pe care le-a înglobat în Carta albă a viitorului UE.
Activitatea mea s-a desfășurat în acest context complex, în care evenimentele s-au succedat cu repeziciune, iar reacția politică a liderilor europeni a fost, de multe ori, pripită. În această perioadă extrem de turbulentă pentru scena politică europeană, m-am străduit cât mai bine să înțeleg semnalele transmise de cetățeni. Cred că aceștia își doresc o schimbare reală, care să aducă mai multă eficiență actului politic, mai multă sinceritate, mai multă responsabilitate și transparență. Politicianul trebuie să răspundă acestor așteptări, dar în același timp trebuie să dea dovadă de leadership, îndrăzneală și viziune în fața provocărilor generate de accelerarea fără precedent a cursului istoriei.
Avem nevoie de dialog pentru a reconstrui încrederea zdruncinată acum între diferitele componente ale societății, mai ales între cetățeni și clasa politică. Cea mai importantă dezbatere a actualei perioade, în care trebuie să investim suficientă energie și să-i alocăm suficient timp este cea despre viitorul Uniunii Europene. Dacă Brexit-ul se va înfăptui, atunci vorbim evident de viitorul UE 27. Raportându-mă la cele cinci scenarii ale președintelui Juncker, așa cum am spus-o și la momentul lansării lor, eu cred în cel de-al 6-lea, înfăptuirea Uniunii Europene a regiunilor și comunităților naționale. Cred într-o Uniune reconstruită pe regiunile ei, care va deveni mai eficientă și va fi capabilă să pună în valoare economiile locale. Pentru că, doar prețuind sincer toate comunitățile sale naționale, etnice și lingvistice, Europa comunităților va pune cetățeanul cu adevărat în centrul reconstrucției sale. Îmi doresc ca acesta să fie sensul schimbării. Voi participa și în următorii ani la această dezbatere, căutând aliați care să acționeze în sprijinul viziunii în care eu cred. În opinia mea, această dezbatere va culmina în campania electorală pentru alegerile europene din anul 2019. Acestea vor fi probabil alegeri pentru un parlament al UE27.
Am încercat să descriu în cât mai puține cuvinte condițiile care au definit cadrul activității mele în anul care a trecut. Strădania mea permanentă a fost aceea de a găsi echilibrul cel mai potrivit dintre consecvență și creativitate. Consecvența de a continua proiectele începute în anii anteriori și de a le îmbogăți cu noi și noi componente, creativitatea de a concepe noi inițiative care să răspundă cât mai bine provocărilor perioadei complicate pe care o traversăm.
Viitorul UE 27
Este esențial ca, în perioada următoare, să ne aplecăm cu determinare asupra viitorului UE în formatul 27. Este important să fim preocupați de consecințele Brexit-ului, dar cred că există pericolul de a vorbi prea mult despre ieșirea Marii Britanii din UE și prea puțin despre viitorul Uniunii.
Am avut un schimb de opinii, în luna ianuarie, la Strasbourg, cu privire la Brexit cu membrii unei delegații a Camerei Lorzilor. Le-am transmis acestora îngrijorarea autorităților cu privire la statutul post-Brexit a celor peste 200.000 de cetățeni ai României care, la ora actuală, muncesc, trăiesc sau studiază în Regatul Unit. De asemenea, le-am atras atenția acestora cu privire la faptul că Parlamentul European (PE) își va exercita pe deplin toate competențele și întreaga putere pe tot parcursul negocierilor cu Marea Britanie.
În marja Congresului Partidului Popular European (PPE), desfășurat în luna martie 2017, în Malta, am participat la o reuniune cu scopul constituirii unui grup de lucru menit să argumenteze și să găsească soluții în favoarea conservării importanței Politicii de Coeziune, care să acopere toate statele membre și toate regiunile UE.
În luna mai, într-una dintre intervențiile mele în PE, m-am pronunțat, din nou, împotriva diminuării, după 2020, a fondurilor structurale și de investiții ale UE. Am cerut o dezbatere transparentă, bazată pe argumente concrete și evaluări realiste cu privire la viitorul Politicii de Coeziune a UE după 2020.
În cadrul dezbaterii, din luna martie, din plenul PE, generată de discursul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la lansarea Cărții albe a viitorului UE, am arătat că este esențial ca Uniunea să recâștige încrederea cetățenilor ei. Cred că miza cea mai importantă este motivarea cetățenilor să participe la consolidarea noii UE.
La 60 de ani de la aniversarea fondării Comunității Europene, am organizat, la Strasbourg, în PE, în luna februarie 2017, împreună cu Institutul Superior de Studii Naționale de Apărare al Regiunii Franche -Comté din Franța, o dezbatere cu privire la viitorul UE 27 sub multiplele lui fațete, economic, social, de securitate.
La numeroasele întruniri la care am participat în țară în acest ultim an am ținut să atrag atenția asupra faptului că dezbaterea cu privire la viitorul UE se va întinde pe parcursul următorilor doi ani, urmând să culmineze în campania electorală pentru PE din 2019. Această perioadă va coincide cu deținerea președinției rotative a Consiliului UE de către România, moment extrem de important pentru țara noastră, pentru care trebuie să ne pregătim temeinic.
Activitatea în INTA, pusă în slujba intereselor cetățenilor europeni
Importanța activității Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a crescut semnificativ în acest ultim an. Trăim într-o lume în rapidă schimbare, iar acest lucru este valabil și pentru comerțul exterior. Parlamentul European și Comisia INTA vor juca un rol important în negocierile legate de Brexit, precum și în posibila reconfigurare a relației transatlantice pentru care există deja toate premisele.
În acest context complicat, activitatea mea în INTA s-a concentrat pe promovarea intereselor IMM-urilor europene în comerțul global, salvgardarea intereselor industriilor europene în fața competiției globale acerbe și nu în ultimul rând pe o repartizare mai echitabilă a câștigurilor din comerțul internațional în beneficiul cetățenilor europeni.
La începutul anului 2017, am fost reconfirmat în funcția de vicepreședinte al INTA cu prilejul întrunirii ședinței constitutive de la mijlocul mandatului de cinci ani în actuala componență a PE.
După doi ani de dezbateri, negocieri, discuții formale și informale, trialoguri între reprezentanții Comisiei, Consiliului și PE, raportul meu cu privire la mineralele care provin din zonele de conflict a fost votat în sesiunea plenară de la Strasbourg din luna martie 2017. Scopul acestuia este ruperea legăturii dintre activitățile economice, minerit și comerțul cu staniu, tantal, tungsten și aur, denumite generic 3TG, și finanțarea conflictelor armate din veniturile care rezultă din aceste activități. Raportul meu a devenit deja reper în materie de legislație europeană, oferind orientări pentru proiectul din domeniul textilelor aflat pe agenda PE, care promovează mai multă transparență și echitate în lanțurile de aprovizionare din sectorul textil și stoparea încălcării drepturilor omului, în special a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor.
La inițiativa mea, în toamna anului trecut, s-a organizat pentru prima dată în Parlamentul European ”Ziua Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day”, prilej de dezbatere a Strategiei comerciale și de investiții a UE, precum și a legitimității democratice a politicilor comerciale. Evenimentul s-a bucurat de participarea Comisarului pentru Comerț, Cecilia Malmström, ai reprezentanților Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Băncii Mondiale, FMI, OECD, ai actorilor interesați din partea mediului de afaceri și din societatea civilă. Cu această ocazie, am reiterat mesajul cu privire la faptul că ideea renaționalizării Politicii comerciale a UE este fundamental greșită, deoarece, în lumea globalizată în care trăim, nici un stat membru al UE, singur, nu poate fi un actor economic sau comercial relevant, doar Uniunea are forța economică și comercială care poate modela viitorul comerțului global.
Am fost unul dintre susținătorii Acordului economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA), având convingerea că prevederile acestuia vor funcționa în beneficiul economiei europene și implicit a celei din țara noastră. Am susținut eliminarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada, sprijinind ideea blocării ratificării CETA în caz contrar.
Am continuat demersurile și acțiunile în vederea susținerii intereselor industriei siderurgice din România în contextul în care piața europeană suferă din cauza distorsiunilor provocate de supraproducția de oțel și produse finite din China. În acest context, în calitatea mea de coordonator al Grupului de Monitorizare a Relațiilor cu China, am organizat, în luna martie 2017, o dezbatere cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Camerei de Comerț a UE în China în vederea identificării soluțiilor care să sprijine economiile europene și pe cea din țara noastră.
De asemenea, sunt implicat în dezbaterile din INTA pe marginea Propunerii de regulament a UE în vederea stabilirii normelor privind punerea la dispoziție pe piață a îngrășămintelor chimice în sensul obținerii unei perioade de conformare a industriei îngrășămintelor din România la noile standarde europene.
Am fost raportorul din umbră pentru raportul referitor la cel de-al doilea program de asistență macro-financiară acordată Republicii Moldova (primul dosar, în 2010, l-am coordonat în calitate de raportor). M-am opus ideii intens vehiculate în PE de blocare a ajutorului financiar către Republica Moldova. În schimb, am pledat pentru un sistem mai strict de condiționalități în sensul unei coordonări mai strânse între eliberarea tranșelor de ajutor financiar și ritmul reformelor din sectorul bancar, sistemul de justiție și pentru buna guvernare.
Am fost raportorul din umbră al Grupului Partidului Popular European (PPE) pentru avizul referitor la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale. Avizul a urmărit cultivarea și exploatarea palmierului de ulei în mod sustenabil, solicitând adoptarea unor protocoale eficiente în ceea ce privește protejarea biodiversității și a condițiilor de muncă și menținerea unui nivel redus al despăduririlor.
Consecvență în reprezentarea intereselor minorităților naționale
Tăcerea UE în problematica minorităților naționale și lingvistice este o greșeală de dimensiuni istorice, a fost mesajul pe care l-am transmis în cadrul dezbaterii din plenul PE, din luna septembrie 2016, pe marginea discursului despre starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene. Cu acest prilej, am afirmat că avem nevoie de voința politică a Comisiei pentru realizarea unui cadru legislativ de armonizare a drepturilor minorităților etnice.
În luna martie 2017, am arătat, într-o declarație transmisă plenului PE, că reconstruită pe regiunile ei, UE va deveni mai eficientă și va fi capabilă să pună în valoare economiile locale, iar prin prețuirea sinceră a tuturor comunităților sale naționale, etnice și lingvistice, Europa comunităților va pune cetățeanul cu adevărat în centrul reconstrucției sale.
Am salutat declarația făcută de noul președinte al PE, Antonio Tajani, care a afirmat că minoritățile și grupurile minoritare lingvistice sunt importante pentru UE. De altfel, în luna mai 2017, sub patronajul președintelui Tajani, am găzduit, în PE, împreună cu colegul meu Sogor Csaba, conferința ”Hit the Road — Minority Safepack Initiative” organizată de Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN). Cu acest prilej, am arătat că succesul Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) Minority Safepack, înregistrată la începutul lunii aprilie de către Comisia Europeană, depinde de solidaritatea manifestată la nivel european între minoritățile naționale.
La Congresul FUEN, care a avut loc la Cluj, în luna mai 2017, am reamintit faptul că ideea de a utiliza ICE, instrumentul democratic al UE, în favoarea minorităților naționale s-a născut în Parlamentul European din colaborarea și gândirea comună a reprezentanților FUEN și ai Intergrupului pentru Minorități Naționale din legislativul european. Cu acest prilej, am arătat faptul că pe tot acest parcurs al ICE, UDMR, a jucat un rol cheie și am scos în evidență eforturile noului președinte FUEN, Vincze Loránt, reprezentant al UDMR.
Patrimoniul cultural, important în coeziunea comunităților europene
Programul UDMR intitulat ”Protectorii Patrimoniului-Adoptă un Monument” s-a transformat într-o adevărată mișcare în rândul elevilor și tinerilor maghiari din Transilvania. Sunt mândru că am contribuit la dezvoltarea acestui program care are ca scop protejarea de către tineri a patrimoniului istoric și cultural din Transilvania. Cincizeci de elevi și profesori din Brașov, Cluj și Deva au participat, la începutul lunii iunie 2017, la invitația mea la o conferință organizată, la Bruxelles, în Parlamentul European, care a avut ca obiectiv împărtășirea celor mai bune practici dobândite în cadrul Programului ”Protectorii Patrimoniului – Adoptă un Monument”. Aceasta s-a bucurat de înaltul patronaj al Comisarului pentru Cultură, Educație, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, și a avut loc sub auspiciile Anului European al Patrimoniului Cultural European care se va desfășura în 2018. Conferința a făcut parte din seria de acțiuni menite să introducă Mișcarea ”Protectorii Patrimoniului” în circuitul european al activităților care se axează pe conservarea și revitalizarea patrimoniului construit. De altfel, în luna aprilie, cu prilejul sesiunii plenare de la Strasbourg am salutat adoptarea raportului care a decis ca anul 2018 să fie dedicat patrimoniului european.
Patrimoniul cultural ne determină identitatea, felul nostru de a vedea lumea, iar patrimoniul construit documentează secolele ce au trecut, monumentele fiind martorii prezenței noastre în Transilvania. În luna februarie 2017, am găzduit în PE expoziția itinerantă care prezintă proiectul european ARTEC, centrat pe realizarea Centrului de Arte și Meserii de la Castelul Bánffy din Bonțida, județul Cluj, inițiat de Csilla Hegedüs, vicepreședinte executiv al UDMR.
Problematica socială, un punct important pe agendă
La inițiativa mea, în luna octombrie 2016, în PE a avut loc masa rotundă cu tema ”Sistemul de protecție specială a copilului – Schimb de bune practici la nivelul UE”, la care, alături de reprezentanții a nouă organizații nonguvernamentale din Transilvania, s-au aflat președintele UDMR, Kelemen Hunor, și părintele franciscan Böjte Csaba. Am dezbătut pe marginea necesității preluării în România a celor mai bune practici europene și în acest domeniu. În aceeași lună, am avut o intervenție în cadrul sesiunii plenare din Strasbourg în care am atras atenția asupra faptului că, în România, sistemul de protecție specială a copilului are încă probleme serioase, iar statul, în cele mai multe cazuri, în loc să ajute, mai mult pune bețe în roate activității în acest domeniu a ONG-urilor sau organizațiilor bisericești care lucrează în domeniul social.
Sunt un promotor al acțiunilor concrete în plan social. De exemplu, am sprijinit decizia Organizației Județene Hunedoara a UDMR și a Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, filiala hunedoreană, să dăruiască, în vara anului trecut, un pachet cu rechizite școlare fiecărui copil care începe clasa pregătitoare cu predare în limba maghiară.
În luna februarie 2017, în plenul reunit al PE am criticat decizia arbitrară a Ministerului Muncii și Justiției Sociale din România de a diminua la jumătate subvențiile pentru servicii sociale. Am arătat că această măsură îngreunează dramatic activitatea ONG-urilor din domeniu, primele victime ale acestei hotărâri fiind persoanele vârstnice vulnerabile aflate în îngrijire.
În martie 2017, Delegația Caritas Catolica din Oradea și senatorul UDMR Ákos Derzsi au onorat la Bruxelles ajutorul primit de la Ad van den Brand, susținător de decenii al organizației. La reuniunea pe care am organizat-o cu acest prilej în PE a participat și colegul meu din Comisia de Dezvoltare Regională Lambert Van Nistelrooij.
Sunt un susținător ferm al promovării și susținerii femeilor în viața politică. Mă număr printre sprijinitorii campaniei ”Mișcarea pentru combaterea violenței împotriva femeilor” declanșată de Organizația de Femei a UDMR și care se desfășoară pe tot parcursul anului 2017. Am participat la invitația președintelui Organizației de Femei a UDMR, Biró Rozália, la Congresul Organizației, desfășurat la Oradea, unde le-am transmis participantelor mesajul meu de susținere și dorința de a continua colaborarea eficientă de până acum.
În luna aprilie, am salutat adoptarea în plenul PE a unui raport referitor la rolul femeilor în zonele rurale și a asistenței și serviciilor de care acestea au nevoie în cazul în care sunt victime ale agresiunilor. În luna mai 2017, am afirmat că Guvernul României trebuie să implementeze în cel mai scurt timp decizia PE care dă posibilitatea statelor membre de a reduce până la 0 cota TVA pentru cărți, ziare, periodice în format digital.
Tinerii, participanți la modelarea viitorului UE
Și în acest an, am susținut inițiativele europene legate de sprijinirea tinerilor. În cadrul Congresului Partidului Popular European (PPE), din luna martie, din Malta, am susținut rezoluția care solicită Comisiei Europene extinderea, până în 2020, a Programului ”Erasmus pentru tineri întreprinzători” de la 10.000 la 30.000 de participanți și majorarea finanțării acestui program.
În cadrul dezbaterii organizată de AmCham EU la Bruxelles, în luna martie 2017, am atras atenția asupra faptului că sistemele de învățământ au rămas în urma realităților contemporane, fiind parțial deconectate de la nevoile pieței muncii.
De-a lungul acestui an, am continuat colaborarea fructuoasă cu Conferința Tineretului Maghiar din România (MIÉRT). În cadrul întrunirii organizațiilor de tineret membre ale MIÉRT, care s-a desfășurat, în noiembrie 2016, la Hunedoara, i-am îndemnat pe participanți să fie cât mai activi în modelarea vieții politice.
Am sprijinit organizarea la Hunedoara a unei tabere de arheologie pentru elevi și studenți care s-a desfășurat între 4-13 iulie 2016.
SME Europe, activă în folosul sectorului IMM
Am continuat, ca prim-vicepreședinte, inițiativele din cadrul SME Europe (organizația de lobby a PPE pentru sectorul IMM), în beneficiul susținerii sectorului european al IMM-urilor. Brexit-ul și consecințele sale pentru economia și politica europeană, cu accentul pe efectele pe care le avea pentru sectorul IMM, au fost dezbătute și în cadrul unui mic dejun de lucru organizat, în luna iunie, în PE, de către SME Europe. De altfel, împreună cu SME Europe, am organizat, tot în PE, un eveniment similar, în toamna anului 2016, cu privire la efectele CETA asupra sectorului IMM.
În 2017, am realizat sub egida SME Europe și a Grupului politic al PPE o publicație care, prezentând date concrete despre județele Transilvaniei, promovează potențialul economic și investițional al regiunii.
UDMR Hunedoara, în slujba comunității maghiare din județ
Alegerile locale și parlamentare din 2016 s-au constituit într-un bun prilej pentru Organizația Județeană Hunedoara a UDMR să-și consolideze prioritățile în activitatea pusă în slujba comunității maghiare din județ.
Educația, consolidarea drepturilor comunității maghiare, dezvoltarea infrastructurii și modernizarea mediului rural, bunăstarea și siguranța familiilor, au fost cei patru piloni ai Programului electoral al UDMR, și sunt prioritățile UDMR în județul Hunedoara. Conferința Permanentă Maghiară, care s-a desfășurat în debutul campaniei electorale în județul Hunedoara, s-a bucurat de prezența președintelui Kelemen Hunor.
De la tribuna celui de-al XIII-lea congres al UDMR, care s-a desfășurat în luna mai 2017, la Zalău, am vorbit despre importanța solidarității în cadrul Uniunii noastre. În acest context, am subliniat importanța faptului că, în urma alegerilor parlamentare, un reprezentant al județelor în care trăiesc comunități maghiare dispersate a obținut mandat de deputat ca rezultat al solidarității organizațiilor UDMR din Ținutul Secuiesc. În marja Congresului de la Zalău, am participat la un forum al întreprinzătorilor maghiari, cărora le-am transmis că trebuie să se mobilizeze, la fel ca toți antreprenorii din România, pentru a atrage cât mai multe finanțări europene în următorii ani.
În seria acțiunilor menite să conserve și să revitalizeze patrimoniul comunității noastre, am decis împreună cu colegii din cadrul Organizației Județene Hunedoara a UDMR să ne implicăm într-un proiect care își propune revigorarea satului Jeledinți. Este un proiect extrem de interesant care are ca scop obținerea unor prime rezultate concrete până în 2020, când se vor sărbători 700 de ani de la prima atestare documentară a localității.
