I. Activitatea parlamentară – sub semnul solidarității și consolidării UE
II. Fortificarea comunității maghiare și afirmarea drepturilor minorităților la nivel european
III. Comunitate, tineri, cultură

I. Activitatea parlamentară – sub semnul solidarității și consolidării UE

Solidaritatea manifestată în mod concret între statele membre, dar și fortificarea UE au reprezentat două dintre cele mai importante idei care m-au ghidat în activitatea pe care am depus-o în acest ultim an în PE. Cred că fără solidaritate în interiorul UE și fără consolidarea UE, depășirea crizei economice și revigorarea economiilor statelor membre se va face în sincope, procesul de redresare devenind unul anevoios și dureros.

Solidaritatea și fortificarea UE, necesare pentru surmontarea efectelor crizei economice
O parte semnificativă a activității pe care am depus-o în această sesiune legislativă s-a înscris în trendul impus de instituțiile europene de depășire a crizei economice și financiare, de găsire de soluții pentru diminuarea efectelor acesteia în plan social, cumulate cu eforturile de reorientare a întregii filosofii de dezvoltare a UE.

Vot în cadrul comisiei de specialitate

Comisia pentru criza economică, financiară și socială (CRIS) a reprezentat un cadru propice pentru a transmite opiniile mele cu privire la revenirea creșterii economice în UE. Alături de colegul meu Frank Engel, deputat luxemburghez, am elaborat un document de lucru intitulat “Dincolo de guvernanța economică – Uniunea viitorului” care a fost dezbătut în CRIS. În acest document am salutat decizia Comisiei Europene, dar și a Consiliului European de a adopta pachetul de măsuri destinat întăririi guvernanței economice în cadrul UE, atrăgând, însă, atenția asupra faptului că nici acesta nu va elimina cauzele fundamentale care au stat la baza propagării cu repeziciune a efectelor crizei îndatorării în Uniune. Am arătat că moneda unică a fost introdusă pe piața europeană fără a se acorda atenția cuvenită îndeplinirii unei reale convergențe economice între statele care au dorit să o adopte, precum și în absența unui buget al UE suficient de mare încât să susțină moneda. Prin acest document am propus o creștere a bugetului UE cuprinsă între 5 și 10 procente din PIB-ul UE. Această propunere a fost inclusă și în Raportul CRIS cu privire la criza economică, financiară și socială, intitulat “Recomandări cu privire la măsurile și inițiativele care trebuie luate”, document care a trecut de votul deputaților europeni în iulie 2011.

ªi în cadrul dezbaterilor cu tema “Perspectivele reformei politicii agricole comune” desfășurată în cadrul “Zilelor de studiu” ale Grupului PPE care s-au desfășurat, în luna mai 2011, la Palermo, am vorbit asupra necesității majorării bugetului UE cu scopul unei susțineri mai eficiente a politicilor comune europene. Am arătat că nu susțin o creștere a bugetului UE prin creșterea contribuției statelor membre.

Iuliu Winkler consideră că bugetul UE trebuie majorat
Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler susține că bugetul UE trebuie majorat, considerând că doar printr-o astfel de măsură vor putea fi susținute și în viitor, la actualul nivel, politicile europene comune, inclusiv Politica Agricolă Comună (PAC).

“Nu susțin creșterea contribuției statelor membre, dar pledez pentru creșterea competențelor UE și pentru consolidarea politicilor comune. Avem nevoie de mai multă Europă, de aceea trebuie să vorbim despre creșterea bugetului, trebuie să facem primii pași în acest sens și printre altele trebuie să păstrăm PAC. Sub presiunea crizei economice, guvernele statelor membre au decis reducerea cheltuielilor publice și au adoptat bugete de austeritate, însă bugetul UE nu ar trebui să urmeze același tipar pentru că ar pune în pericol politicile comune printre care și pe cea agricolă”, a afirmat Iuliu Winkler în cadrul dezbaterii cu tema “Perspectivele reformei politicii agricole comune”.

Cotidianul , 5 mai 2011

La propunerea mea în raportul CRIS a fost introdus un nou capitol care se referă la crearea de noi locuri de muncă printr-o politică unitară de încurajare și susținere a sectorului IMM. Am propus Comisiei Europene să creeze un instrument financiar – “One SME – One Job”, care să stimuleze parteneriatul public-privat. Am făcut, totodată, un apel către Comisie și statele membre cu privire la reducerea birocrației, inclusiv în domeniul achizițiilor publice. Am cerut reformarea Small Business Act – Actul pentru întreprinderi mici și mijlocii, în sensul în care recomandările din acest document să devină decizii obligatorii pentru toate statele membre. Am susținut că doar în acest fel economia socială de piață poate fi consolidată în era post-criză.
În Raportul CRIS a fost acceptată și introdusă și propunerea mea de instituire de către Comisie a unui sistem de burse în vederea susținerii tinerilor care doresc să-și aprofundeze studiile tehnice și vocaționale. Scopul final al acesteia, subordonat obiectivelor Strategiei UE 2020, este acela de a încuraja și de a susține, la un nivel înalt, activitatea în domeniul cercetării și inovării în UE.

Discuție cu ziariști din România aflați în vizită la Bruxelles

Alături de alți colegi parlamentari am făcut parte din Delegația CRIS care, în februarie 2011, s-a întâlnit, la Frankfurt, cu reprezentanții Băncii Centrale Europene (BCE). Una dintre cele mai importante idei care s-au desprins în urma discuțiilor avute a fost cea legată de necesitatea consolidării guvernanței economice în UE. Pe tema întăririi guvernanței economice am avut, de altfel, mai multe intervenții în plenul PE, insistând asupra faptului că statele non-membre ale zonei euro, precum și noile state membre nu trebuie excluse din acest proces absolut necesar redresării UE ca întreg.

În septembrie 2010, am salutat votul dat în PE pentru pachetul de supraveghere financiară și pentru înființarea de noi autorități europene de supraveghere. Consolidarea guvernanței economice în UE a fost unul dintre subiectele pe care le-am urmărit consecvent în acest ultim an. În toate demersurile legislative, precum și în intervențiile mele, am pledat pentru consolidarea guvernanței economice europene. În opinia mea, adoptarea și aplicarea prevederilor pachetului guvernanței economice va însemna coordonare strânsă, disciplină fiscală, supraveghere economică, reguli eficiente în adoptarea deciziilor, instituții europene puternice, absolut necesare pentru obținerea revirimentului economic al UE.

Criza economică și consecințele acesteia ne-au demonstrat că nu soluțiile naționale, ci soluțiile europene sunt cele pe care trebuie construit viitorul UE. Un răspuns viabil la criza datoriilor suverane, la necesitatea de a consolida moneda euro și de a reintra pe o traiectorie a creșterii sustenabile și de creare de noi locuri de muncă depinde de o coordonare eficientă între statele membre, de întărirea Pactului de stabilitate și de creștere, pe scurt, de o Europă puternică, țel formulat și în sloganul Președinției ungare a Consiliului European – “Strong Europe”.

În luna martie, am participat la masa rotundă la nivel înalt cu tema “Noii veniți în UE, cântărind costurile și beneficiile” organizată de The European Development Platform (EDP) și Fundația “Friends of Europe”, una dintre cele mai influente organizații de think -thank pe teme europene. Cu acest prilej, am vorbit din nou despre necesitatea majorării bugetului UE, pas pe care îl consider absolut necesar pentru a avea o Uniune puternică în plan global.

În iunie 2011, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, am transmis PE o declarație scrisă în care am atras atenția cu privire la scăderea ambiției statelor membre de a duce la bun sfârșit reformele declanșate sub presiunea crizei. Cu acest prilej, am subliniat faptul că pachetul privind guvernanța economică europeană aflat pe agenda PE este în măsură să creeze mecanismele necesare pentru viitorul UE, așa cum și-au imaginat-o arhitecții ei.

În contextul creat de deciziile luate de Comisia Europeană și Consiliul European, am salutat decizia României de a adera la Pactul Euro Plus, apreciind că este o decizie corectă și oportună.

În luna februarie 2011, am intervenit în cadrul dezbaterilor dedicate pregătirii reuniunii Consiliului European de primăvară din plenul reunit la Strasbourg, în chestiunea creării unei piețe energetice unice. În declarația mea am arătat că în UE funcționează 27 de piețe energetice a căror lipsă de conectare duce la ratarea obiectivelor europene de competitivitate economică și securizare energetică. Cu acest prilej, am salutat anunțul comisarului pentru Energie, Gunther Oettinger, cu privire la termenul ambițios propus de CE ca anul 2015 să fie data limită pentru finalizarea pieței interne a energiei. Doar prin luarea unei decizii ferme, în cel mai scurt timp, se va putea începe construcția și consolidarea pieței energetice unice și a politicii comune în acest domeniu.

Mecanismele cooperării economice și acordurile comerciale, instrumente practice ale UE
În cadrul politicilor sale de extindere și de bună vecinătate, UE se folosește de instrumente de cooperare economică și comercială, acestea fiind importante în susținerea unui parcurs european al statelor vecine sau din imediata vecinătate fie că vorbim despre Republica Moldova, Croația sau alte țări din Balcanii de Vest sau din Regiunea Caucazului sau a Mării Negre.

În iunie 2010, Comisia Europeană a transmis PE propunerea cu privire la acordarea unui grant de 90 de milioane de euro Republicii Moldova, iar INTA a fost abilitată să întocmească raportul. Am fost desemnat raportor al PPE și am coordonat în INTA Raportul referitor la acordarea de asistență macro-financiară Republicii Moldova. În luna septembrie, PE a votat, cu largă majoritate, raportul în care pledam pentru acordarea ajutorului financiar. Efectele crizei financiare și economice globale au fost deosebit de dure în Republica Moldova, acestea generând o provocare suplimentară pentru noul guvern de la Chișinău care s-a confruntat simultan cu nevoia de a stabiliza economia și de a întreprinde reforme profunde menite să așeze definitiv acest stat pe calea apropierii de UE. Acest ajutor a reprezentat o manifestare concretă a solidarității UE cu eforturile depuse de Republica Moldova în vederea redresării bugetului și a relansării economice.

În aceeași serie de acțiuni concrete de susținere a Republicii Moldova s-a înscris și decizia Comisiei Europene de majora cotele de vin importate fără taxe vamale din Republica Moldova în UE. Am urmărit și susținut în INTA raportul cu privire la acest subiect în calitate de raportor din umbră al PPE. ªi acesta a trecut, în luna martie 2011, cu succes de votul dat în plenul reunit la Bruxelles.

Mai mult vin moldovenesc fără taxe vamale în UE
Republica Moldova va putea exporta mai mult vin în statele membre ale Uniunii Europene. Europarlamentarii au votat, astăzi, pentru majorarea cotelor de vin importate fără taxe vamale din Republica Moldova.
Raportul cu privire la acest subiect a fost votat cu 563 voturi pentru, 14 împotrivă și 14 abțineri.
Parlamentarul european Iuliu Winkler, care a fost, în Comisia pentru Comerț Internațional, raportorul din umbră din partea Grupului PPE pentru acest raport, a declarat că decizia parlamentarilor reprezintă un sprijin pentru Republica Moldova în procesul de apropiere de UE, ținând cont și de dificultățile pe care le-a întâmpinat pe piețele tradiționale de export.

“Prin decizia de astăzi, noi, parlamentarii europeni, am venit cu un nou gest concret în susținerea parcursului european al Republicii Moldova”, a afirmat deputatul european al UDMR, într-un comunicat de presă. (…)

Ana Bâtcă, Evenimentul zilei, 24 martie 2011

În ianuarie 2010, la Chișinău s-a desfășurat prima rundă de negocieri pentru un nou Acord de Asociere între Republica Moldova și UE. Guvernul pro-european de la Chișinău este interesat ca noul tratat să conțină în mod special acțiunile de liberalizare a regimului de vize, cooperarea în domeniile sectoriale, un capitol foarte important fiind crearea unei zone de comerț liber. Comisia de Afaceri Externe (AFET) a PE a luat în dezbatere un document de opinie pe tema recomandărilor Consiliului European și Comisiei Europene referitoare la negocierile dintre UE și Republica Moldova pe marginea Acordului de Asociere. INTA este una dintre comisiile de specialitate a PE sesizată în chestiunea acestui document. Grupul PPE a decis să fiu raportor din umbră în INTA pentru acest raport de opinie care va intra la vot în plenul PE în toamna anului 2011.

Ca și raportor din umbră în INTA am contribuit la finalizarea altor două documente transmise PE de către Comisie. Este vorba despre un regulament al PE și al Consiliului referitor la modificarea Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere pus în aplicare de către UE. Acest document prevede accesul excepțional nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de Procesul de stabilizare și asociere. Aceste măsuri au ca scop revitalizarea economiilor din Balcanii de Vest, dezvoltarea economică, fiind în viziunea UE, favorabilă stabilității politice în întreaga regiune. Acesta este și cel mai important regulament referitor la relațiile comerciale UE-Kosovo.

Al doilea document la care mă refeream este o opinie cu privire la decizia PE și a Consiliului de acordarea unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara UE.

Între 28 și 29 noiembrie 2010, am făcut parte din Delegația INTA care s-a deplasat la Budapesta în debutul Președinției ungare a UE (1 ianuarie – 1 iulie 2011). Delegația INTA a fost interesată cu precădere de măsurile anticriză adoptate de guvernul de la Budapesta, iar în cadrul discuțiilor avute cu vicepremierul Zsolt Semjén, ministrul de Externe, János Martonyi, secretarul de stat pentru Comerț internațional, Zsolt Becsey, secretarul de stat pentru Afaceri europene, Enikő Győri și alți oficiali ungari, s-a realizat și un eficient schimb de opinii cu privire la perspectivele financiare ale UE după 2011, precum și în privința politicilor și instituțiilor noii guvernanțe economice a UE. Temele pe care le-am adus în discuțiile avute la Budapesta din perspectiva politicilor comerciale ale UE au vizat integrarea Balcanilor de Vest și Strategia Dunării. Întâlnirea cu vicepremierul Zsolt Semjén a fost un bun prilej pentru oficialul ungar de a sublinia excelenta colaborare româno-maghiară în plan politic, dar și din punct de vedere economic și regional, arătându-se convins de faptul că aceasta va avea un efect benefic pentru regiune și va consolida proiectele de dezvoltare economică. Vicepremierul ungar a mai spus că pregătirea pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest poate deveni un ambițios proiect româno-maghiar, deschizând totodată un nou capitol în cadrul relațiilor bilaterale.

Delegația INTA în vizită la Budapesta

În decembrie 2010, am organizat în PE seminarul cu tema “Noua Strategie comercială a UE, implicații asupra României”, la întâlnire fiind invitați să participe deputați europeni, reprezentanți ai Misiunii României la Bruxelles și specialiști din cadrul Comisiei Europene. Mi s-a părut oportună organizarea unor discuții libere pe tema noii strategii comerciale europene atâta vreme cât comerțul este văzut în UE ca principal motor de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă. Una dintre cele mai importante concluzii desprinse în urma dezbaterilor care au avut loc s-a referit la faptul că în România exporturile au funcționat, în anul 2010, ca unic motor de creștere economică. Cu acest prilej, mi-am exprimat convingerea că și în anul 2011, exportul va rămâne cel mai puternic motor al creșterii economice, pledând pentru reducerea impactului negativ pe care măsurile de austeritate ar putea să le aibă asupra prevederilor bugetare destinate susținerii exporturilor și a sporirii competitivității economice asupra companiilor care produc pentru export.
La ora actuală, din punct de vedere al politicilor comerciale, China reprezintă pentru UE cea mai importantă provocare. China este, după SUA, cel mai important partener comercial al UE. În acest context, pe agenda PE a fost introdus un raport din proprie inițiativă intitulat “UE și China: un comerț dezechilibrat”, document la care, în calitate de raportor din umbră al PPE, îmi voi aduce contribuția în cadrul INTA.

Aderarea la spațiul Schengen, piatră de încercare pentru diplomația de la București
Aderarea la spațiul Schengen a fost și rămâne, alături de aderarea la zona euro, unul dintre obiectivele prioritare ale României. Într-un context politic european tensionat de efectele în plan social ale crizei economice, precum și de valul masiv de emigranți din nordul Africii, care aproape a sufocat capacitatea de gestionare a unor astfel de situații în cazul unor state europene, calea spre Schengen a României și a Bulgariei a fost obstrucționată.

În ianuarie 2011, mă declaram optimist în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen conform calendarului inițial. Chestionat de jurnaliști în privința șanselor noastre, arătam că eforturile și argumentele noastre puse în pagină într-un mod european pot să aibă efectele dorite. Am explicat atunci că un eventual eșec al aderării țării noastre la spațiul Schengen va fi consecința lipsei de acțiune eficientă a diplomației românești în plan european, lucru pe care îl cred și azi. Împreună cu colegii mei din UDMR și PD-L din cadrul Delegației României la Grupul PPE din PE am făcut toate demersurile necesare pentru ca avizul PE pentru aderarea României și Ungariei să fie dat în timp util. În acest fel, a fost înlăturat ultimul posibil obstacol care ar fi putut amâna din punct de vedere procedural decizia cu privire la aderarea la spațiul Schengen care ar fi trebuit să fie luată la Summit-ul european de vară. Din păcate, eforturile depuse în PE (în data de 9 iunie 2011, PE a votat avizul cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen) nu au fost suficiente pentru a atinge obiectivul pe care ni l-am propus. Pe fondul creat de amânarea aderării la spațiul Schengen, am considerat necesar să atrag atenția în plenul PE asupra faptului că aplicarea dublului standard în această chestiune creează un precedent periculos și nu face altceva decât să ducă la erodarea unității europene.

Iuliu Winkler: Restricțiile nu vor duce la stabilitatea spațiului Schengen
Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR, a declarat într-o intervenție în Parlamentul European că aplicarea de restricții, chiar și temporare, în spațiul Schengen va duce la erodarea unității europene.
Deputatul european a depus, marți după-amiază, o declarație scrisă în cadrul dezbaterilor din plenul PE cu privire la impactul fluxurilor de imigranți și azilanți asupra spațiului Schengen.
“Restricționarea libertății de circulație a cetățenilor europeni prin introducerea unor noi limitări, chiar și temporare, și impunerea pentru România și Bulgaria a unor criterii suplimentare celor din Tratatul de la Schengen vor duce la erodarea unității europene. (…) În momente critice ca și cele pe care le traversăm, leadership-ul european ar trebui sa dea dovada de mai multă viziune și solidaritate, să fie preocupat de blocarea renașterii populismului deșănțat și a protecționismului intern în Europa. Acestea vor avea urmări dramatice, ușor de prevăzut. Nu restricțiile și interdicțiile vor duce la consolidarea și stabilitatea spațiului Schengen”, a afirmat Iuliu Winkler.

Deputatul european al UDMR a arătat că sub loviturile crizei economice și financiare, precum și a consecințelor primăverii arabe cu profunde implicații în nevoile de a controla fluxurile de emigranți și accesul la resursele de petrol, UE pare a fi din ce în ce mai divizată, pe cale să abandoneze una dintre cele mai valoroase realizări ale sale – libera circulație în spațiul Schengen.

“Cred într-o Europă puternică și solidară și mă număr printre susținătorii viziunii Președinției ungare a UE exprimate prin sloganul “Strong Europe”. Asistând, însă, la ultimele evoluții legate de viitorul spațiului Schengen, constat că ne aflăm pe o cale greșită”, a mai afirmat parlamentarul european. (…)

Ziare.com, 11 mai 2011

Minoritatea romă, subiect fierbinte pe agenda europeană
Chestiunea roma a fost un alt subiect fierbinte aflat pe agenda dezbaterilor europene în această ultimă sesiune parlamentară. Cu tristețe, am constatat că în discuțiile și controversele iscate pe această temă, de prea multe ori aderarea la spațiul Schengen și chestiunea romilor au fost interconectate în mod conjunctural de părți interesate.

În septembrie 2010, am vorbit despre faptul că UE trebuie să genereze o strategie coerentă pentru minoritatea romă, căreia să-i fie anexate un buget și instrumente concrete de implementare. În cadrul unei conferințe de presă, mi-am exprimat îngrijorarea față de atitudinea adoptată de unele state membre în privința comunității rome din perspectiva exacerbării discursului și a atitudinilor extremist-naționaliste care pe fondul crizei economice au un teren propice pentru a se propaga. Am reamintit faptul că, încă din 2008, m-am alăturat deputaților europeni care de mai multă vreme lucrau la o rezoluție privind minoritățile din statele membre, fiind vizată inclusiv elaborarea unei strategii pentru romi.

În cadrul sesiunii plenare din luna mai 2011, am considerat oportun să intervin pentru a atrage atenția asupra faptului că viitorul minorității rome se va putea împlini într-o Europă a comunităților. Intervenția mea s-a raportat la tendința care se manifestă în Transilvania, dar nu numai aici, și anume aceea de autoizolare a comunităților. Am arătat că viitorul comunității rome nu poate fi construit prin măsuri mioape și pompieristice, ci doar prin acțiune unită, bazată pe viziune, solidaritate și dialog.

Regiunea Mării Negre, readusă în atenția Bruxelles-ului
Dacă în sesiunea trecută a PE, Strategia Dunării a reprezentat un punct important pe agenda europeană, în 2010, Marea Neagră și regiunea din jurul ei a fost readusă în atenția Comisiei Europene. Referitor la Strategia Dunării aș putea doar să adaug faptul că, la începutul anului 2011, m-am numărat printre inițiatorii a două rezoluții adoptate în plenul PE care vizau punerea în practică a acesteia.

Invitat la o dezbatere televizată filmată ân studioul TV al PE

În 2010, deputatul european PD-L Traian Ungureanu a început redactarea raportului din proprie inițiativă cu privire la elaborarea unei strategii UE la Marea Neagră. Am colaborat, în calitate de raportor din umbră în INTA la realizarea acestui raport, convins de necesitatea unei strategii europene pentru această regiune. Cred că UE are nevoie de o strategie integrată pentru regiunea Mării Negre, care să fie elaborată de Comisie pe baza recomandărilor din raportul amintit. Am subliniat faptul că Uniunea trebuie să fructifice potențialul economic și strategic al regiunii Mării Negre.

Iuliu Winkler: Cred în necesitatea unei strategii europene pentru Marea Neagră
Parlamentarul european Iuliu Winkler crede în necesitatea elaborării de către Comisia Europeană a unei strategii pentru regiunea Mării Negre. “UE are nevoie ca Marea Neagră să fie o mare internă a sa. Avem nevoie de o strategie integrată pentru regiune, iar aceasta trebuie să fie elaborată de Comisie pe baza recomandărilor din raportul realizat de raportorul nostru (Traian Ungureanu -n.n.) și care să se bucure de o susținere cât mai largă a Parlamentului”, a declarat Iuliu Winkler, joi, la Strasbourg, cu prilejul dezbaterii în plenul Parlamentului European a Raportului referitor la o strategie a UE pentru Marea Neagră. (…) “Cred cu tărie că noi – UE – și nu alții trebuie să beneficiem de potențialul pe care îl are regiunea Mării Negre, iar pentru a atinge acest scop, UE trebuie să se bazeze mai mult pe statele membre din această zonă, să renunțe la ancorarea în trecut și să demonstreze mai mult dinamism, leadership si viziune”, a spus Iuliu Winkler. (..) “Fără a mă referi la extinderea UE, aș vrea să fac un apel către sceptici: orice frânare în procesele integraționiste pornite de UE în regiune va duce la un recul în evoluțiile democratice din zonă. Pericolul rezidă în crearea unei situații de instabilitate pe termen mediu și lung cu implicații greu de evaluat și chiar mai greu de gestionat de către Europa”, a subliniat deputatul european. (…)Iuliu Winkler a fost raportor din umbră din partea PPE la Avizul INTA acordat raportului amintit, amendamentele sale fiind incluse în forma finală a documentului. Raportul referitor la o strategie a UE pentru Marea Neagră a fost adoptat, joi, cu o mare majoritate de voturi, beneficiind de sprijinul tuturor grupurilor politice importante din PE.

Europeana.ro, 20 ianuarie 2010

Politica de coeziune și dezvoltarea regională
Între regiunile europene există, în continuare, disparități majore din punct de vedere economic, social, dar și al protecției mediului, la accentuarea acestora contribuind și efectelor directe ale crizei economice globale.La începutul lunii iulie 2011, Comisia Europeană a lansat propunerea sa pentru bugetul UE pentru 2014-2020 în sumă totală de 1.025 miliarde de euro. Din acești bani, Comisia intenționează să aloce coeziunii economice, sociale si teritoriale 376 de miliarde de euro (35,7% din bugetul UE ) pentru intervalul de timp menționat. De remarcat este faptul că alocarea pentru 2007-2013 a fost de 347 miliarde de euro. Statele membre și PE vor trebui sa ajungă la un acord în privința sumelor si a viitoarelor priorități politice. Din perspectiva Comisiei Europene, Politica de coeziune va trebui să joace un rol esențial în vederea realizării obiectivelor Strategiei UE 2020, în special in domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale, în toate zonele geografice, constituind cea mai mare sursă comunitară de investiții din economia reală.
Am asistat cu mâhnire la dezbaterea publică din țară, care a căpătat, de prea multe ori, accente isterice în privința reorganizării regiunilor de dezvoltare economică. Am sesizat în discursul public al multor politicieni, dar și în cel al unor formatori de opinie o fractură profundă în ceea ce privește viziunea asupra politicilor europene din domeniu și realitățile și nevoile din România.

ªi în această sesiune parlamentară, ori de câte ori am avut ocazia, atât în cadrul instituționalizat, cât și în mod public am atras atenția asupra faptului că România trebuie să regândească structura actuală a regiunilor de dezvoltare economică în vederea eficientizării accesării fondurilor europene și a cheltuirii lor.

Vizită la Arad a delegației comisie REGI

În noiembrie 2010, m-am alăturat colegilor mei din REGI care s-au aflat în vizită în județul Arad. Delegația REGI, coordonată de deputatul olandez Lambert van Nistelrooij, a vizitat mai multe obiective a căror realizare se face cu ajutorul fondurilor europene. Deputații europeni au luat parte și la o masă rotundă la care printre invitați s-au numărat și ministrul Mediului, Borbely Laszlo, ministrul Administrației și Internelor, Traian Igaș, secretarul de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Kiraly Andras, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Am salutat vizita REGI în România în contextul în care, la Bruxelles, dezbaterile cu privire la perspectiva bugetară după 2013 și la viitorul Politicii de coeziune a UE erau tensionate. Consider că în contextul dat, România și celelalte noi state membre sunt interesate să reușească să utilizeze eficient banii alocați pentru perioada 2007-2013 și să comunice transparent rezultatele pozitive ale cheltuirii fondurilor europene.
Cred că politicienii europeni care reprezintă România la Bruxelles nu sunt credibili atunci când militează pentru majorarea sumelor alocate țării noastre, iar autoritățile românești au o performanță slabă în utilizarea sumelor disponibile. Am susținut că această contradicție trebuie rezolvată, soluția fiind mărirea capacității administrative a autorităților centrale și locale din România și cea a ratei de absorbție. În opinia mea, pentru atingerea acestui scop este necesară o nouă lege cu privire la dezvoltarea regională. Cred că România are nevoie de regiuni de dezvoltare mai mici decât cele actuale, care să fie conduse de organe alese, de consilii regionale, care să aibă competențe administrative și un buget propriu și aceasta pentru că, după 2013, bugetul UE va pune accent pe plus valoarea adusă de cheltuirea banilor europeni și pe sinergiile care pot fi construite între prioritățile bugetare europene, ale bugetelor naționale ale statelor membre și ale celor regionale. În cazul României nu există bugete regionale, nu există competențe administrative de nivel NUTS 2 și ca atare suferim de un handicap care trebuie eliminat urgent. De altfel, coordonatorul Delegației REGI a PE în România, Lambert van Nistelrooij, a anunțat, la sfârșitul vizitei în județul Arad, că printre concluziile desprinse din această deplasare, și care se vor constitui într-un raport, se va înscrie și faptul că în România este nevoie de o sporire a competențelor regiunilor mai ales că, în deceniile următoare, numeroase finanțări vor putea fi accesate direct de către regiuni doar dacă ele au competențele necesare.
De altfel, în octombrie 2010, în cadrul discuțiilor pe marginea reevaluării bugetului UE care au avut loc cu prilejul “Zilelor de studiu” ale Grupului PPE desfășurate la Funchal (Regiunea Autonomă Madeira), am vorbit despre nevoia unei dezbateri cu privire la armonizarea competențelor bugetare ale regiunilor europene.

Activitatea mea în REGI ca și membru supleant a mai cuprins redactarea, în colaborare cu deputații PD-L din această comisie, a mai multor amendamente la proiectele de raport care au intrat în sfera de activate a acesteia. Printre rapoartele la care am depus amendamente amintesc doar: raportul referitor la dezvoltarea Politicii Agricole Comune până în 2020; raportul cu privire la internetul în bandă largă în Europa sau cel referitor la buna guvernanță în materie de politică regională a UE.

În sprijinul industriei din România
Una dintre constantele activității mele în PE este preocuparea pe care o am pentru susținerea industriei din România. Consider că țara noastră trebuie să-și valorifice tradiția industrială și să refuze tentația de a-și clădi o economie bazată doar pe servicii.

În toamna anului trecut (23 noiembrie 2010), PE a adoptat cu o majoritate semnificativă Raportul Rapkay, document care reprezintă rezultatul compromisului obținut în Legislativul european cu privire la extinderea, până la 31 decembrie 2018, a termenului limită pentru subvenționarea producției de cărbune. M-am numărat printre semnatarii amendamentelor care au dus la realizarea acestui compromis, susținut în PE de cele mai importante grupuri politice, respectiv PPE și S&D, fiind combătut vehement de liberali și verzi. Introducerea pe agenda PE a eliminării subvenției la minerit vine în contextul în care Noul regulament al Comisiei Europene cu privire la acordarea ajutorului de stat a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Aplicarea propunerii Comisiei Europene cu privire la eliminarea integrală a subvenției începând cu 31 decembrie 2014 ar fi însemnat practic lichidarea activității de minerit din Valea Jiului. Cu prilejul adoptării Raportului Rapkay am declarat, în plenul PE, că UE nu-și poate permite, în actuala criză economică, să impună data de 31 decembrie 2014 ca termen limită pentru eliminarea subvenționării producției de cărbune. Am arătat că ținând cont de faptul că recesiunea economică este încă o realitate în multe dintre statele membre, Parlamentul European nu trebuie să contribuie la luarea unei decizii care să împingă 100.000 de europeni în șomaj, iar familiile acestora în pauperitate.

Problemele mineritului vor fi rezolvate în 2011- Minerii nu pot fi înlocuiți cu recepționerii
Europarlamentarul Iuliu Winkler consideră că problemele mineritului din Valea Jiului trebuie să își găsească rezolvarea pe parcursul acestui an, dar că pentru aceasta este nevoie de o mai mare implicare a factorilor din zonă.

Potrivit europarlamentarului, la ora aceasta, decizia nu mai stă nici la București, nici la Buxelles, ci în Valea Jiului. Iuliu Winkler a declarat vineri, pentru Gazeta Văii Jiului că viitorul Văii Jiului există, dar că pentru aceasta factorii decizionali de la nivelul CNH, patronat-sindicat, trebuie să ajungă la un acord.
“Eu personal sunt convins că viitorul mineritului în Valea Jiului există. Îndeplinirea condițiilor nu este posibilă nici de la Bruxelles nici de la București, deci trebuie o respirație adâncă și o privire sinceră în oglindă și din partea celor de la CNH, patronat-sindicat, parte tehnică. Acum la București trebuie rezolvate niște probleme care din punctul meu de vedere sunt minore, de buget și așa mai departe. Lucrurile acestea în câteva săptămâni vor intra în normal, eu așa sper și așa am informațiile. Dar normalul de peste câteva săptămâni nu înseamnă liniște și hai să ne întoarcem toți acolo unde am fost acum un an jumătate, ci înseamnă neliniștea de a da răspuns la întrebările viitorului”, a declarat Iuliu Winkler.

Potrivit sursei citate, Decizia de la Bruxelles legată de subvenționarea exploatării cărbunelui. care a “fost prelungită și amânată de 7 ori în ultimul deceniu” nu ar mai putea beneficia de o nouă amânare, condiții în care ceea ce s-a obținut în decembrie 2010 (n.r.-subvenționarea pe program de închidere a minelor neviabile, aplicabilă până în 2018) trebuie pus în practică.

“Eu cred că ceea ce acum s-a obținut trebuie foarte serios să fie în primul rând folosit, în al doilea rând trebuie să dăm niște răspunsuri la niște întrebări care nu sunt ale Uniunii Europene. Mingea este la noi în teren. Strategia Energetică a României, pe care o urmăresc din 1999. Noi trebuie să luăm, de mult ar fi trebuit să luăm, niște decizii. Ce fac cu sectorul nuclear. Ce fac cu așa numitele concerne sau complexuri energetice, cum vin să echilibrez chestiunea termo-hidro. Pot eu să renunț la termocentrala de la Mintia și cea de la Paroșeni ca stat? Opinia mea este că nu, cel puțin nu în deceniul următor, deci trebuie să mențin aceste unități în funcțiune în condiții de eficiență și economică, dar și strict tehnică. Încerc acum să-mi influențez colegii și deputați și miniștrii în sensul accelerării acestor discuții și a luării unor decizii”, a mai declarat europarlamentarul Iuliu Winkler.(…) “Dacă vorbim de turism si doar atât și ne gândim să-i facem pe toți recepționeri de hotel suntem niște iresponsabil. Turismul este o componentă dar mai trebuie niște răspunsuri care nu au fost date. O societate și zeci de mii de oameni depind de companie și vizavi de acest obiectiv există păreri împărțite. Dar decizia trebuie luată. Ca de multe ori în România când pasiunile sunt prea aprinse decizia pur și simplu se amână. Dar singură problema nu se va rezolva” – Iuliu Winkler.

www.gazetavaii.ro, 12 decembrie 2010

În 13 ianuarie 2011, am participat la un atelier de lucru la nivel înalt organizat la Bruxelles de către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE în cadrul căruia au fost dezbătute perspectivele industriei siderurgice din România. Dacă restructurarea siderurgiei în România este o poveste de succes pentru industria românească, dar și pentru Comisia Europeană, cred că aceasta trebuie să devină o poveste de succes și pentru membrii comunităților industriale. Din această perspectivă, autoritățile locale ar trebui să fie încurajate și sprijinite să acceseze fonduri europene pentru a realiza proiecte care să redea circuitului urbanistic și economic platformele dezafectate ale combinatelor siderurgice. În acest sens am dat ca exemplu cazul Hunedoarei, unde suprafața platformei siderurgice, de aproape 300 de hectare, a fost preluată de autoritățile locale, dar încă nu a fost dezafectată, ecologizată și redată circuitului urbanistic și economic. Dezbaterea de la Bruxelles a avut loc în contextul în care cel de-al treilea Raport de monitorizare al Comisiei Europene concluzionează că procesul de restructurare a industriei siderurgice s-a încheiat în bune condiții, confirmându-se astfel faptul că ajutoarele de stat acordate combinatelor de profil din România au fost utilizate corect și eficient.

În luna iunie 2011, m-am alăturat inițiativei lui Mario Pirillo, un parlamentar european din Italia, și am adresat o întrebare Comisiei Europene prin care solicitam explicații cu privire aplicarea de măsuri compensatorii în industria siderurgică care folosește cuptoare electrice în noul sistem de tranzacționare a cotelor de emisie de CO2 din UE.

În iulie 2011, alături de Matteo Salvini, un alt coleg din Italia, am transmis Comisiei Europene o întrebare cu privire la tarifele de interconectare dintre rețelele fixe și cele mobile. Am chestionat Comisia în privința măsurilor pe care intenționează să le ia în favoarea consumatorilor așa cum a făcut-o și în cazul tarifelor de roaming, ținând cont că de exemplu în Italia tariful de interconectare între rețelele fixe și cele mobile este de 6,6 eurocenți pe minut, iar în România este de 5,03 eurocenți pe minut, în vreme ce media europeană este de 4,29 de eurocenți pe minut.

Dialogul cu mediul de afaceri
ªi în această legislatură am continuat seria întâlnirilor cu reprezentanții mediului de afaceri din Transilvania. Menținerea unui permanent contact cu întreprinzătorii, cărora încerc să le aduc ultimele informații de la Bruxelles, să le prezint tendințele care se manifestă la nivel european și implicațiile politicilor europene în România, este extrem de importantă, după cum la fel de important este feed-back-ul pe care îl primesc din partea lor.

În 2008, tema principală a dezbaterilor avute cu întreprinzătorii a fost legată de Small Business Act, în 2009, discuțiile s-au axat pe Planul European de Redresare Economică, în 2010, am vorbit despre prioritățile Strategiei 2020, iar de la începutul anului 2011, consecințele Pactului Euro Plus și viitorului fiscalității în UE sunt subiectele de interes.

În discuțiile pe care le-am avut cu întreprinzătorii la Cluj, Timișoara sau Deva am vorbit despre competiția fiscală în UE, despre cota unică ca și avantaj de competitivitate, dar și despre faptul că România ar trebui să-și folosească potențialul industrial și de inovare pe care îl are. Cred că nu trebuie să ne dorim ca în România economia să se bazeze pe servicii după modelul nord-european, ci trebuie să acordăm toată importanța și tot sprijinul de care este nevoie revigorării inovației și folosirii potențialului industrial pe care îl are în acord cu noile tendințe europene și globale cu accent pe economia verde, pe economia bazată pe cunoaștere, pe energiile regenerabile.

În intervențiile avute atât în cadrul întâlnirilor cu oamenii de afaceri, dar și chestionat fiind de jurnaliști am declarat că intrarea în clubul euro este rezultatul atingerii de performanțe economice și a unei stabilități de care România are nevoie, iar amânarea datei de aderare la zona euro va fi un gest necugetat pentru țara noastră. Cred că aderarea la zona euro trebuie să reprezinte o prioritate pe care trebuie să o tratăm cu toată seriozitatea. Cred că destinul României se regăsește în zona euro, iar intrarea în acest areal economic și financiar ne va ajuta să stăm la masa celor care iau decizii, nu doar să suportăm consecințele hotărârilor luate de alții.

II. Fortificarea comunității maghiare și afirmarea drepturilor minorităților la nivel european

Continuitate și schimbare în UDMR
Cel de-al X-lea Congres al UDMR a fost cel mai important eveniment din viața comunității maghiare din acest an, dar a fost un eveniment semnificativ și pentru scena politică din România și Ungaria. Alegerea lui Kelemen Hunor în fruntea UDMR a fost o decizie firească pentru Uniunea noastră. Astfel am hotărât asupra continuității de care avem nevoie și asupra schimbării necesare. Organizația Județeană Hunedoara a UDMR a susținut fără rezerve candidatura lui Kelemen Hunor.

Intervenție în cadrul Congresului UDMR

Înainte de Congresul UDMR din februarie 2011, de la Oradea, declaram faptul că persoana care va candida la funcția de președinte al Uniunii trebuie să îndeplinească trei condiții esențiale: să se bucure de susținerea organizațiilor județene, să fie o personalitate în politica românească și o personalitate în politica la Budapesta. Am mai susținut că noul lider trebuie să vegheze la neatârnarea UDMR, astfel încât Uniunea să nu fie anexată nici unui partid politic din România sau Ungaria și să dea un nou avânt în munca pusă în slujba comunității maghiare din țara noastră.

Winkler: Îl susțin pe Kelemen Hunor la șefia UDMR
(…) Nici nu a făcut bine anunțul Marko Bela, că deja și-au anunțat candidaturile pentru funcția cea mai înaltă din UDMR, Kelemen Hunor și Kovacs Eckstein. Președintele UDMR Hunedoara, europarlamentarul Iuliu Winkler, susține că, având în vedere această situație, va convoca pe 21 decembrie conferința județeană, pentru a se decide pe cine vor susține maghiarii din județ în locul lui Marko Bela, la șefia Uniunii.
“Miza congresului UDMR din februarie 2011 nu e numai numirea noului președinte al Uniunii, ci și modificările din statut. În perioada asta, dezbaterea este foarte animată pe subiectul statutului nostru. Sunt multe persoane în partid care vor să introducă mai multă rigoare și să întărească rolul președinților de organizații județene. Cred va exista și mai multă competiție politică în UDMR, având în vedere intenția dăunătoare de înființare a unui nou partid maghiar în România. Noi vom acționa față de acest lucru, nu vom sta cu mâinile în sân. Consider că noul președinte al UDMR trebuie să îndeplinească trei condiții, și anume, să fie susținut de organizațiile județene, să fie o personalitate în politica românească și, de asemenea să fie o personalitate în politica de la Budapesta. Noul președinte trebuie să asigure că UDMR nu va fi anexat de către nici un alt partid politic, nici de la București, nici de la Budapesta. La conferința județeană din 21 decembrie, voi propune să-l susținem pe Kelemen Hunor pentru această funcție, de președinte al UDMR”, a declarat liderul UDMR Hunedoara, europarlamentarul Iuliu Winkler.

Sorina Popa, 13 decembrie 2010

Am fost membru în comisia care a lucrat la modificarea Programului UDMR și am contribuit la elaborarea programului economic și a Rezoluției privind politica externă a Uniunii. Documentul de politică externă a fost regândit și înnoit cu activitatea noastră la Bruxelles. Intitulat “Ocrotirea comunităților minorităților naționale – o politică la nivel european”, rezoluția sintetizează obiectivele comunității maghiare din România și direcțiile de acțiune pentru obținerea acestora. În viziunea noastră, fortificarea comunității maghiare din România și din Bazinul carpatic într-o Europă unită reprezintă o prioritate de prim rang. Din acest punct de vedere, cred că cea mai importantă idee lansată prin rezoluția UDMR este legată de atitudinea și acțiunea pro-activă și nu reactivă în privința prezervării drepturilor minorităților naționale în Europa și chiar a lărgirii sferei acestor drepturi. În opinia mea, comunitatea maghiară din România trebuie să refuze atitudinile paseiste și pasive, nu trebuie doar să încerce să se adapteze la schimbările ce au loc pe scena europeană, ci trebuie să fie actor și să contribuie la crearea politicilor la nivel european, în primul rând a celor care îi vor asigura continuitatea. Cred că UDMR are capacitatea de a se poziționa în liderul care să inducă acest nou impuls comunității noastre. Unul dintre cele mai importante instrumente în acest proces de transformare îl reprezintă dialogul continuu cu reprezentanții minorităților naționale autohtone, implicându-i pe aceștia în procesul decizional la nivel european, național, regional și local.

Participare la emisiune Tv în marja Congresului UDMR

Viziunea UDMR în ceea ce privește reprezentarea comunității maghiare nu se limitează la granițele impuse de politica făcută la nivel local, la București sau Budapesta. Uniunea știe că este imperios necesară reprezentarea comunității maghiare din România în Parlamentul European, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Comitetul Regiunilor, în Consiliul European al Municipalităților și Regiunilor. În Parlamentul European și în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reprezentanții UDMR sunt afiliați grupului PPE. UDMR participă în mod activ la lucrările comisiilor juridice și pentru drepturile minorităților din cadrul Consiliului Europei, la cele ale Uniunii Federale a Comunităților Etnice Europene, respectiv ale Organizației Națiunilor și Popoarelor Nereprezentate.

Necesitatea unui cadru european de protecție a minorităților naționale în UE
Vorbeam de asigurarea continuității comunității maghiare, una dintre cele mai semnificative comunități minoritare dintr-un stat membru al UE, pe pământul său natal. Un cadru european de protecție a minorităților naționale reprezintă garanția acestei continuități în România. Acest cadru ar trebui să asigure afirmarea intereselor comunităților etnice minoritare și autodeterminarea în mod special în chestiuni legate de păstrarea identității naționale, cum sunt învățământul în limba maternă, cultura, mass-media, dar și economia locală.

Formele de autonomie culturală și teritorială pot fi realizate doar prin cadru legal, prin organisme alese în mod direct de membrii comunității, având atribuții precise, asigurate prin lege. UDMR dorește ca împreună cu PPE și alți parteneri europeni să realizeze cadrul european de protecție a minorităților naționale în UE. Acest obiectiv presupune o cale lungă și anevoioasă de străbătut, însă, UDMR își va concentra energiile pentru atingerea acestuia atât prin munca pe care o va depune Uniunea ca un întreg, cât și prin eforturile parlamentarilor săi europeni.

UDMR este profund responsabilă de menirea sa de reprezentant al comunității maghiare din România, iar activitatea sa nu băltește doar între granițele drepturilor minorităților. Misiunea sa vizionară se extinde și în sfera economică atât în România, cât și în UE. Programul economic adoptat la Congresul de la Oradea s-a fundamentat pe efectele crizei financiare și economice, precum și pe tendințele europene și globale.

Conferință de presă susținută la Deva împreună cu președintele UDMR Hunor Kelemen

Programul economic al UDMR a ținut cont de țintele Strategiei EU 2020: dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere și a societății informaționale; economia verde, care presupune energiile regenerabile, eficiența energetică și competitivitate; Europa socială. Aș vrea să amintesc doar că Strategia EU 2020 pune cetățeanul în centrul politicilor sale, iar în acest sens propune regândirea sistemului de pensii și generarea de noi locuri de muncă. Toate aceste priorități sunt promovate de PPE. Strategia Europa 2020 identifică și trei factori meniți să ducă la creștere economică, de aplicat prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național. Se vrea o creștere inteligentă prin promovarea educației continue și a inovării; o creștere durabilă prin stimularea competitivității și o utilizare mai eficientă a resurselor; o creștere economică favorabilă incluziunii.

În cadrul lucrărilor grupului de lucru care a elaborat Programul economic al UDMR am arătat că Uniunea trebuie să se alăture viziunii noilor state membre ale UE în privința Politicii Agricole Comune și a Politicii de coeziune și dezvoltare regională, în sensul în care acestea două trebuie să beneficieze de sume importante din bugetul comun al UE pentru perioada 2014-2020.

La întrunirea din luna aprilie 2011 a Consiliului Economic al UDMR s-a mai decis înființarea de grupuri de lucru pe tema sectorului IMM și pe cea a strategiilor macroeconomice, urmând ca acestea să se întrunească lunar, iar Consiliul Economic trimestrial.

Inițiativa cetățenească
Cred că este de datoria liderilor comunității noastre să se folosească de toate instrumentele politice ce le au la dispoziție pentru a obține garanții suplimentare la nivel european în privința drepturilor minorităților naționale. Un astfel de instrument îl reprezintă inițiativa cetățenească, proces de consultare a cetățenilor UE instituit prin Tratatul de la Lisabona.

Conform hotărârii Congresului de la Oradea, președintele UDMR a dispus înființarea, începând cu luna aprilie 2011, a unui grup de lucru care va elabora un plan care va include acțiunile necesare pentru obținerea cadrului european de protecție a minorităților naționale în UE.

Acest grup de lucru va declanșa pe această temă o consultare a organizațiilor maghiarilor din Bazinul Carpatic și a organizațiilor minorităților naționale autohtone din UE. La inițiativa mea, UDMR studiază posibilitatea declanșării procesului pentru inițiativa cetățenească, un instrument pus la dispoziția cetățenilor europeni de către Tratatul de la Lisabona, în folosul protecției minorităților naționale din UE. Am arătat că acest instrument ajută la consolidarea democrației, pentru că o inițiativă cetățenească sprijinită de un milion de europeni va da un puternic semnal la nivelul decizional de la Bruxelles.

Inițiativa cetățenească dă posibilitatea unui milion de cetățeni, care provin din minim 7 state membre, să ceară direct Comisiei Europene elaborarea unei reglementări într-un anumit domeniu sau pe un anumit subiect în acre sunt direct interesați.

UDMR a propus în cadrul Congresului Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN) – cea mai mare organizație de acest tip din Europa – care avut loc între 2-4 iunie în Austria, studierea inițiativei cetățenești ca instrument în folosul protecției minorităților naționale în cadrul UE. Propunerea UDMR a fost adoptată în cadrul congresului. Președintele FUEN, Hans Heinrich Hansen, a apreciat inițiativa UDMR, subliniind importanța acestei hotărâri. El a adăugat că îndeplinirea acestei sarcini este o provocare mare pentru organizația pe care o conduce.

Întâlnire cu tineri veniți la invitația mea în Parlamentul European

La sfârșitul lunii iunie, am participat la Bruxelles, la un seminar organizat de FUEN, unde am prezentat mai multor parlamentari europeni decizia luată de congresul acestei organizații de a se folosi de inițiativa cetățenească în favoarea minorităților naționale din UE. Ideea este că pentru realizarea acestui obiectiv va trebui dusă, în mod continuu, o muncă de atragere a cât mai multor politicieni de la Bruxelles alături de noi.

Garanții legale pentru minorități
UDMR este un membru activ în PPE. De altfel, PPE este cel mai important partener al Uniunii noastre în plan politic european.

La ora actuală, în PPE se lucrează la documentul programatic al acestui partid pan-european, document care va fi supus adoptării la Congresul din 2012. UDMR dorește ca viitorul program al PPE să includă principii clare pentru protecția minorităților naționale. Participant activ la toate întrunirile grupurilor de lucru care elaborează documentul programatic, am propus am propus pe lângă introducerea în document pe lângă principiul protecției minorităților naționale și pe cel al solidarității europene. De altfel, în 2009, la Congresul PPE din Bonn, am reușit să obținem adoptarea unei rezoluții referitoare la drepturile minorităților naționale.

Intergrupul pentru Minoritățile Naționale Tradiționale, pentru Teritorii Autonome și Limbile Regionale – Minority Intergroup – al PE al cărui membru sunt a organizat o serie de audieri, una dintre cele mai importante fiind la cea la care a a participat comisarul european pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, Androulla Vassiliou. În cadrul discuțiilor, am subliniat importanța organizării acestui tip de dialog și a dezbaterilor publice, adăugând că ascultarea opiniilor cetățenilor poate aduce o nouă viziune cu privire la chestiuni care, în general, au fost evitate de politicieni. Astfel de probleme sunt și drepturile minorităților.

Biroul de Reprezentare la Bruxelles a județelor Covasna, Harghita și Mureș
UDMR a salutat inițiativa consiliilor județene Covasna, Harghita și Mureș de a deschide un birou de reprezentare la Bruxelles. Orice inițiativă menită să promoveze în Europa regiuni din România trebuie încurajată.

Deschiderea Biroului de Reprezentare la Bruxelles a județelor Covasna, Harghita și Mureș înființat de consiliile județene ale celor trei județe a iscat controverse în România, în vreme ce în capitala UE a fost privită ca un gest de normalitate. Acest birou s-a alăturat astfel multelor reprezentanțe ale statelor, ale regiunilor, județelor sau ale organizațiilor care reprezintă diverse domenii socio-economice. Noi, parlamentarii europeni ai UDMR am sprijinit și am salutat deschiderea acestei reprezentanțe, care urmează să promoveze la Bruxelles imaginea celor trei județe, să facă lobby pentru atragere de investitori în această regiune, urmând să se implice în schimburi culturale etc. Înființarea acestui birou comun a fost una dintre expresiile concrete ale coeziunii tradiționale, istorice, de interese a comunității maghiare din regiune.

Noi politici naționale, noi strategii
Comunitatea maghiară se bucură de orice sprijin pe care îl primește în acțiunea sa de afirmare în plan național, regional și european. De aceea, liderii UDMR așteaptă cu mult interes efectele noilor politici și strategii care se conturează la nivelul politicilor pe care noul guvern ungar le-a anunțat.
Noul guvern de la Budapesta a organizat mai multe serii de consultări privind coordonarea acțiunilor de sprijinire a maghiarilor din Bazinul Carpatic. Astfel, au fost convocate Conferința Maghiară Permanentă și Forumul Reprezentanților Maghiari din Bazinul Carpatic, două foruri de dezbatere și de decizie, din care fac parte și reprezentanții comunităților maghiare din afara Ungariei. Au fost înființate noi comisii, iar politica de finanțare a comunităților maghiare din Bazinul Carpatic a fost reorganizată prin crearea Fondului “Bethlen Gábor”.

Delegația INTA primită de către ministrul de externe ungar János Martonyi

În calitatea mea de parlamentar european al UDMR, de lider al comunității din szórvány am fost invitat și am participat, în Budapesta, la mai multe întruniri ale forurilor care se ocupă cu problemele maghiarilor din Bazinul Carpatic.

În martie 2011, am salutat adoptarea de către Forumul Reprezentanților Maghiari din Bazinul Carpatic strategia privind comunitățile maghiare care trăiesc în minoritate absolută. La propunerea mea, Forumul a decis ca acest document să rămână deschis unor viitoare propuneri.
De altfel, în cadrul ședinței de reînnoire a Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR, care a avut loc în iunie 2011, Grupul Szórvány, al cărui lider sunt, a fost reînregistrat. Acesta este compus din reprezentanții în CRU din județele Brașov, Sibiu, Hunedoara, Caraș-Severin și Bistrița-Năsăud. În funcția de vicelider al acestui grup a fost ales Kovács Attila, președintele Organizației Județene Brașov a UDMR. Grupul Szórvány are ca scop promovarea intereselor specifice comunităților din szórvány în dezbaterile și deciziile privind documentele elaborate în cadrul CRU.

În procesele politice de la București sau Bruxelles nu trebuie să pierdem din vedere contactul cu comunitatea noastră. În afara faptului că, în comunitatea mea din Hunedoara mă străduiesc să am o prezență constată și un dialog permanent cu reprezentanții acesteia, dar și cu oamenii obișnuiți, ori de câte ori mi se oferă ocazia mă întâlnesc și cu maghiarii din alte comunități din Ardeal. Astfel, am primit cu mare drag președintelui Organizației Județene Sălaj a UDMR, deputatul Seres Denes, de a fi printre membrii comunității sale din Vârșolț, cu prilejul zilelor comunei. Am vorbit cu aceștia despre păstrarea identității noastre în marea comunitate europeană. Accentul a fost pus pe ideea că diversitatea în UE înseamnă bogăția pe care o aduc tradițiile, identitatea, cultura și istoria fiecărei comunități în parte.

Războiul dintre acțiune politică și demagogie
Înființarea unui nou partid care, la modul declarativ, anunță că își propune să reprezinte interesele maghiarilor din România nu va face altceva decât să sape la unitatea comunității noastre.
În calitate de președinte al Organizației Județene Hunedoara a UDMR, de lider al comunității maghiare din szórvány, am considerat că este necesar să iau poziție în forurile UDMR, dar și în mod public, cu privire la apariția pe scena politică din România a unei noi formațiuni care să reprezinte comunitatea maghiară.

Sprijin pentru comunitățile maghiare din afara UE
Solidaritatea în comunitatea noastră despre care vorbesc și pentru întărirea căreia acționez, cred că trebuie extinsă la nivelul tuturor comunităților maghiare din afara Ungariei.
În calitatea mea de parlamentar european am avut intervenții în plenul PE cu privire la necesitatea sprijinirii Croației în procesul său de aderare la UE. Dincolo de faptul că sunt convins că aderarea acestui stat la UE va aduce cu sine stabilitatea în Balcanii de Vest, gândul meu se îndreaptă și spre comunitatea maghiară care trăiește în această țară.
Aderarea Croației la UE va însemna continuarea procesului de reunire a națiunii maghiare în cadrul conferit de UE.
În martie 2011, am participat la o întâlnire, la Zagreb, cu reprezentanții organizațiilor maghiare din Croația, respectiv cu președintele Comunității Democratice a Maghiarilor din Croația, Jakab Sándor, cu secretarul Pálinkás Krisztián, și cu președintele Comitetului de Coordonare Națională a Consiliilor Minorității Maghiare din Croația, Szekeres Péter. Cu acest prilej, Szekeres Péter ne-a cerut nouă, parlamentarilor europeni ai UDMR, să reprezentăm, la Bruxelles, comunitatea maghiară din Croația, solicitare pe care am acceptat-o cu mare bucurie.

Întâlnire cu reprezentanții comunitpții maghiare din Croația

III. Comunitate, tineri, cultură

Munca pentru comunitate, acasă în județul Hunedoara
Perioada care a trecut a fost una fructuoasă pentru comunitatea maghiară din Hunedoara și pentru Organizația Județeană Hunedoara a UDMR. UDMR Hunedoara s-a implicat activ în viața comunității, organizând întâlniri și consultări cu membrii acesteia, străduindu-se să mobilizeze tineretul. A fost o perioadă în care am cules roadele unor acțiuni mai vechi și am dus mai departe activități și manifestări pe care le vrem instituite ca repere în viața comunității noastre.

În luna decembrie a anului 2010, la Casa Maghiară din municipiul Hunedoara a avut loc, prin organizarea unei conferințe, sărbătorirea împlinirii unui an de la fundamentarea parteneriatului dintre comunitățile maghiare din Hunedoara și Covasna.

Am sărbătorit 20 de ani d ela înființarea organizației județene a UDMR

Bilanțul realizat cu această ocazie a arătat că pe parcursul unui an acest parteneriat a generat 77 de evenimente, la care au participat peste 5.000 de persoane, 49 de instituții și organizații fiind implicate. Conferința din decembrie a fost și un bun prilej și pentru a lua în discuție proiecte pentru anul 2011. La conferință au fost prezenți președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András, respectiv invitați din Ungaria, Talabér Márta, primarul din Várpalota, și Szandhofer János, viceprimarul din Dabas.

Înființarea Grupului ªcolar “Téglás Gábor” a însemnat împlinirea unui vis al comunității maghiare din județul Hunedoara, iar școala a devenit, în cei cinci ani de existență, o instituție importantă în viața comunității maghiare din județul Hunedoara. La serbarea organizată cu ocazia începerii noului an în școlar, în septembrie 2010, am subliniat faptul că instituția de învățământ trebuie să treacă într-o nouă etapă, cea în care să-și consolideze poziția de adevărat far călăuzitor pentru comunitatea maghiară din Hunedoara.
În luna decembrie 2010, am sărbătorit un deceniu de la tipărirea primului număr a publicației în limba maghiară “Hunyad Megyei Hírmondó”. La aniversarea, care a fost organizată la Grupul ªcolar “Téglás Gábor”, au fost prezenți redactorii ziarului, precum și cititori fideli al publicației.

Ziarul de limbă maghiară din Hunedoara la 20 de ani de la înființare

Ziarul ajunge lunar la 2.600 de familii maghiare din toate localitățile hunedorene în care trăiesc membri ai comunității noastre. Munca noastră în județul Hunedoara este dedicată, pe lângă fondarea de instituții și conservarea tradițiilor, și restaurării patrimoniului cultural construit.

Un alt proces coordonat de UDMR în județul Hunedoara a fost legat de chestionarea, în luna iunie 2010, a 4.000 de maghiari cu privire la principalele lor preocupări legate de viața comunității maghiare. Acest demers a făcut parte din cadrul consultării declanșate de UDMR la nivelul întregii comunități maghiare din Ardeal. În debutul consultării ardelene am organizat forumuri cetățenești, în cadrul acestora una dintre cele mai importante concluzii desprinse fiind cea legată de faptul că solidaritatea și reprezentarea unitară sunt elemente necesare pentru asigurarea viitorului comunității maghiare din Transilvania.

În noiembrie 2010, în județul Hunedoara am avut alegeri parțiale în Țara Hațegului pentru Camera Deputaților. Pentru organizația noastră intrarea în cursa electorală a fost o datorie față de maghiari care trăiesc în Țara Hațegului, deși am știut de la bun început că juristul Fülöp Béla, candidatul nostru, nu va putea strânge numărul de voturi necesar. În ciuda faptului că în Țara Hațegului trăiește un număr foarte mic de maghiari, pentru noi, campania electorală a fost un bun prilej pentru a arăta că avem o viziune clară în privința dezvoltării acestei zone. Proiectele cu care a venit Fülöp Béla s-au adresat tuturor locuitorilor din Țara Hațegului. Din păcate, campania electorală a fost însă umbrită de incidente cu aspect naționalist. Bannere electorale aparținând UDMR au fost vandalizate. Mi-am exprimat dezamăgirea și regretul pentru faptul că la 4 ani de la aderarea României al UE, în condițiile în care toată clasa politică, toți candidații din alegerile parțiale vorbeau despre valorile europene, maghiarii din județul Hunedoara au devenit, din nou, țintele unor acțiuni ostile.

Alegerile parțiale, dar și evenimentele politice din România au arătat încă odată faptul că sistemul de vot uninominal este falimentar. Sunt convins de faptul că votul uninominal a fost un răspuns greșit la o problemă reală. Problema reală este aceea a responsabilizării politicienilor, a clasei politice față de electorat, față de societate, însă votul uninominal nu a generat acest efect. Din sondaje a reieșit faptul că marea majoritate a românilor își dorește schimbarea sistemului de vot uninominal, care nu a răspuns așteptărilor lor.
Tot în noiembrie 2010, am inaugurat sediul UDMR din Lupeni, sediu care va funcționa și ca un centru comunitar.

Winkler vrea schimbarea votului uninominal
Sistemul electoral prin vot uninominal în colegii s-a dovedit falimentar și ar trebui schimbat, în condițiile în care trei sferturi dintre alegători nu-și cunosc parlamentarii pe care i-au ales în urmă cu doi ani, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler, lider al UDMR Hunedoara.
“Votul uninominal în colegii și-a dovedit falimentul încă o dată. ªi acum, la alegerile din Colegiul 3 Hațeg, dar și prin sondajul dat publicității de către CCSB, un număr covârșitor dintre electori nu își cunosc deputatul, nu cunosc nici măcar din ce partid face parte reprezentantul lor”, a afirmat liderului UDMR Hunedoara. Winkler consideră că votul uninominal a fost un “răspuns greșit” al clasei politice la nevoia cetățenilor de a-i responsabiliza pe politicieni și a spus că sistemul este unic în Europa. Liderul UDMR consideră că cea mai bună metodă era reforma interioară a partidelor, prin care acestea să promoveze oameni de valoare și să renunțe la nepotism. (…)
Europarlamentarul hunedorean a declarat că una din prioritățile politicienilor pentru anul viitor trebui să fie revederea sistemului electoral. “Cred că sistemul electoral în România trebuie să respecte câteva criterii: în primul rând, pe cel al proporționalității, apoi el trebuie să fie un sistem electoral mixt, în care să avem și candidați proveniți din colegii, dar și candidați aleși pe liste de partid, care pot să reprezinte latura profesională a programului fiecărui partid politic. Astfel, există și posibilitatea eliminării acestor alegeri parțiale costisitoare și, până la urmă, spun eu, inutile”, a spus Winkler.
Deputatul european a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, mai multe rezultate ale unui sondaj CCSB din luna noiembrie, în care se arată că 78 la sută din populație nu-și cunoaște deputatul, iar 89 la sută, senatorul, aleși prin vot uninominal. Același sondaj arată că peste 70 la sută dintre alegători nu s-au mai întâlnit cu aleșii lor în Parlament de doi ani.

Larisa Neagoe, România liberă, 7 decembrie 2010

A doua ediție a Zilelor Maghiare care s-au desfășurat între 28 mai și 5 iunie 2011 au fost un adevărat succes. În acest an, cele peste 70 de manifestări din cadrul festivalului s-au desfășurat în 23 de localități din județ adunând aproape 8.000 de participanți. ªi la această ediție, festivalul și-a atins scopul și anume acela de a fi un vehicul pentru promovarea artei, culturii și tradițiilor maghiare, dar și pentru consolidarea dialogului interetnic și toleranței.

Am ținut să fiu și eu prezent în mijlocul comunității mele în timpul Zilelor Maghiare, prilej cu care am participat la mai multe manifestări. A fost o deosebită plăcere pentru mine să mă întâlnesc cu copiii de Ziua Internațională a Copilului în cadrul evenimentelor organizate pentru ei în cadrul festivalului. O altă manifestare la care am participat a fost dezvelirea plăcii comemorative dedicate lui Kún Kocsárd amplasată pe clădirea Bibliotecii “Sebastian Bornemissa”.

Conferință Szórvány prilejuită de Zilele Maghiare din județul Hunedoara

Aș vrea doar să amintesc faptul că, în afară de momentele de bucurie și mândrie, pe care le-am trăit alături și în comunitatea maghiară din Hunedoara, am încercat să aducem puțină mângâiere familiilor aflate în dificultate și persoanelor vârstnice. Astfel, în decembrie 2010, la inițiativa mea, UDMR Hunedoara a organizat o acțiune de caritate.

Europa tinerilor
Una dintre cele mai importante componente al activității mele o reprezintă colaborarea și dialogul cu tinerii și organizațiile de tineret. Discuțiile cu tinerii, criticile, sugestiile, ideile și entuziasmul lor îmi oferă de fiecare dată motivații în plus în munca mea politică și de parlamentar european. Interacțiunea cu tinerii mă face să fiu convins că viitorul comunității noastre, dar și al Europei va fi unul bun.

Întâlnire cu reprezentanții organizației de tineret MIÉRT

Cooperarea mea cu MIÉRT – Conferința Tinerilor Maghiar reprezintă deja un aspect absolut firesc în activitatea mea. Contactul cu MIÉRT are un caracter constant, iar pe lângă întâlnirile pe care le avem în Transilvania, ne reunim și la Bruxelles, așa cum am făcut-o în aprilie 2011, și discutăm despre proiectele comune care sunt centrate pe teme și politici europene. Programele și inițiativele MIÉRT sunt foarte utile, prin intermediul unora dintre ele tinerii maghiari din România putând fi implicați în procese europene. În 2010, în noiembrie, am avut 47 de tineri vizitatori care au fost câștigătorii competițiilor “Carieră Expres” și “webUE”.

Cea mai mare parte din tinerii care beneficiază de stagii în cabinetul meu de la Bruxelles și Strasbourg au recomandarea MIÉRT. De altfel, câștigătorii competiției pe teme europene care s-a organizat în cadrul Taberei de Tineret de la Izvoru Mureșului – EU Tabor – din luna iulie 2011, vor vizita PE prin intermediul cabinetului meu.

În luna februarie 2011, elevi ai Grupului ªcolar “Téglás Gábor” și ai ªcolii “Ady Endre” din comuna Sâncraiu, județul Cluj, care au câștiga competiția “Către Europa” au premiați cu o deplasare la Bruxelles, unde ei au vizitat sediul PE.

În ianuarie 2011, la invitația învățătoarei Kiss Imola și a Fundației Sfântul Francisc din Deva m-am întâlnit și am discuta despre Europa cu elevi de clasa a IV-a. Cei mici au avut curiozități cu privire la munca de zi cu zi a unui parlamentar european, dar și în privința navetei, uneori de mii de kilometri, pe care un ales european o face săptămânal. În cadrul orei interactive, am avut un dialog interesant cu elevii care pe rând au spus ce știu despre Europa.

Ora Europei o inițiativă ce are loc în clasele primare

În noiembrie 2010 am fost invitat la Facultatea de ªtiințe Economice a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj, unde le-am vorbit studenților despre politicile comerciale ale UE. Câteva zile mai târziu, la Bruxelles, am discutat cu studenți ai Universității Corvinus din Ungaria.

În decembrie 2010, m-am întâlnit la sediul PE din Strasbourg cu studenți ai Institutului Universitar Belfort-Montbeliard (IUTBM) din Franța. Le-am transmis acestora convingerea mea că tinerii din toate statele membre ale UE, având o minte deschisă, neprejudiciată de clișee, vor continua construcția unei Europe pentru toți cetățenii ei.

În mai 2011, am intrat într-un dialog mediat de internet cu tineri din Suceava și Bremen la inițiativa International Haus Sonnenberg (IHS) – Education and Conference Centre, o organizație non-guvernamentală din Germania. Discuțiile au avut loc sub umbrela seminarului intitulat “Comerțul mondial și dezvoltarea” organizat de fundația germană. Liceeni din Suceava și Bremen au manifestat un interes deosebit pentru rolul pe care PE îl joacă în discuțiile pe care UE le are cu terți parteneri în domeniul comerțului, ei referindu-se exact și la stadiul negocierilor cu India pentru încheierea unui acord de comerț liber
Tor în luna mai, la Hațeg, am participat la un dialog extrem de interesant cu elevii Colegiului Național “I.C. Brătianu”. Le-am vorbit despre UE și despre faptul că tinerii sunt cei care vor continua construcția europeană. La rândul lor, liceenii și-au manifestat speranțele și îngrijorările cu privire la starea economiei românești care, în opinia lor, nu le poate asigura locurile de muncă pe care și le doresc, determinându-i să-și construiască încă de pe băncile liceului o carieră în afara țării. Ei au fost interesați și de evoluțiile geopolitice, geostrategice și economice la nivel internațional, aceștia exprimându-se pentru un echilibru global multipolar, care ar însemna, consideră ei, o lume mai dreaptă și mai sigură.

Prelegere susținută la PE studenților de la Universitatea Corvinus din Budapesta

La începutul lunii iulie 2011, am participat la a VIII-a ediție a Taberei de tineret “EU Tabor” de la Izvoru Mureșului. Mesajul pe care l-am transmis colegilor mei mai tineri a fost acela că trebuie să ne întoarcem la valorile fundamentale ale comunității noastre pentru că numai în acest fel vom putea da un răspuns ferm efectelor crizei economice, dar crizei morale care macină societatea.

În tabăre de vară al MIÉRT de la Izvorul Mureșului

O altă componentă a activității mele se referă al sprijinirea și promovarea organizațiilor civile. În luna martie 2011, la Bruxelles, alături de colegul meu Sógor Csaba am avut o întâlnire cu reprezentanții Rețelei de Dezvoltare a Proiectelor Diaconice.

Artiști transilvăneni în Parlamentul European
Este foarte important să aducem Europa și aspecte ale activității noastre acasă, după cum la fel de important este să aducem spiritul transilvan în Europa. În această idee, la invitația mea, sediul PE din Bruxelles a găzduit o expoziție de artă plastică, iar sediul din Strasbourg a devenit scena pe care au evoluat două grupuri de artiști.

La începutul lunii octombrie, în sediul PE din Bruxelles a avut loc vernisajul Expoziției de artă “Europe in my heart”, manifestare care s-a înscris în cadrul Salonului jubiliar al artiștilor plastici hunedoreni dedicat împlinirii a 55 de ani de la înființarea Filialei Deva – Hunedoara a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR). Doina Lucia Ionescu, Maria Miertoiu, Sütő Éva, Balázs Tibor și Dan Vifor Pichiu au fost artiștii plastici care au reprezentat la Bruxelles Filiala Deva – Hunedoara a UAPR. Expoziția a reunit lucrările de pictură, sculptură, ceramică și artă decorativă a 24 de artiști plastici hunedoreni.

Vernisaj de expoziție de artă  plastică în octombrie 2010 în PE

La începutul lunii iunie 2011, cinci artiști angrenați în proiectul intitulat “Muzica teatrului” și Corala “Appassionato”, tot la invitația mea, au concertat în Agora Bronislaw Geremek a PE din Strasbourg. Sub titlul “European sounds”, Cári Tibor, Tóth Tünde, Veress Albert, Radu Guți și Răzvan Anemțoaei au interpretat compoziții de Bartók Béla, Johannes Brahms, dar și piese compuse de Cári Tibor pentru teatru.

Muzicieni în curtea PE de la Strasbiurg în iunie 2011

Programul pentru stagiari și grupurile de vizitatori
Programul de stagiatură și primirea grupurilor de vizitatori sunt alte două aspecte importante care țin de activitatea mea de parlamentar european. Din septembrie 2010 până la încheierea sesiunii parlamentare în iulie 2011, am invitat 225 de persoane care au vizitat PE, majoritatea lor fiind tineri.

Grup de vizitatori la Strasbourg în iunie 2011

De asemenea, sper că experiența acumulată în biroul meu din Bruxelles și Strasbourg să fie una utilă pentru tinerii care au efectuat stagii de lucru, iar ei să utilizeze cunoștințele adunate în folosul comunității. În perioada septembrie 2010 – iunie 2011 am avut nouă stagiari care au muncit în cabinetul meu câte 5 săptămâni.