Tratatul de la Lisabona a instituit Iniroman_t_betuiativa Cetãroman_t_betueneascã Europeanã (European Citizens’ Initiative – ECI) ca un instrument de implicare a cetãroman_t_betuenilor în procesul legislativ european. La vremea respectivã, legiferarea Iniroman_t_betuiativei a fost primitã cu entuziasm de cãtre cetãroman_t_betueni roman_s_betui activiroman_s_betuti deoarece o considerau un instrument inovativ al democraroman_t_betuiei participative. Cetãroman_t_betuenii europeni primeau în mod indirect dreptul la iniroman_t_betuiativã legislativã.

Mecanismul ECI a devenit operaroman_t_betuional în aprilie 2012, iar regulile prevãd necesitatea obroman_t_betuinerii a cel puroman_t_betuin un milion de semnãturi din cel puroman_t_betuin roman_s_betuapte state membre pentru ca o iniroman_t_betuiativã cetãroman_t_betueneascã sã reuroman_s_betueascã. Regulamentul stabileroman_s_betute, de asemenea, un numãr minim de semnãturi necesare în fiecare stat membru proporroman_t_betuional cu numãrul mandatelor de care dispune în Parlamentul European.

Dupã trei ani de funcroman_t_betuionare a ECI, consider cã avem de-a face cu un exemplu tipic al unei intenroman_t_betuii nobile puse în practicã cât se poate de nefericit. Birocratizarea excesivã a procedurilor, dar roman_s_betui comportamentul Comisiei Europene, care este în acelaroman_s_betui timp destinatar al iniroman_t_betuiativei, dar roman_s_betui arbitru în înregistrarea acesteia, a dus la situaroman_t_betuia în care din 51 de iniroman_t_betuiative propuse pânã în prezent doar trei au reuroman_s_betuit strângerea unui milion de semnãturi necesare roman_s_betui doar douã au primit rãspunsul legal din partea Comisiei. Din pãcate, chiar roman_s_betui aceste rãspunsuri, sub forma unor Comunicãri ale Comisiei, au avut un caracter pur formal, Comisia a fost evazivã roman_s_betui nu a iniroman_t_betuiat vreo acroman_t_betuiune legislativã concretã. Comisia s-a comportat la fel roman_s_betui în cazul ECI – “Dreptul la apã” (Right 2 Water), dar roman_s_betui în “One of us” – iniroman_t_betuiativã care viza stoparea finanroman_t_betuãrii cercetãrilor care implicã embrionul uman.

Obiectivele ECI sunt, incontestabil, nobile. Ele ar trebui sã traducã în realitate dreptul teoretic al fiecãrui cetãroman_t_betuean sã participe la procesul legislativ european. Pentru a fi funcroman_t_betuionalã, ECI ar trebui sã se bazeze pe o procedurã clarã, simplã, uroman_s_betuor de înroman_t_betueles roman_s_betui utilizat, care sã încurajeze cu adevãrat cetãroman_t_betuenii roman_s_betui sã creascã gradul de încredere pe care aceroman_s_betutia îl au în instituroman_t_betuiile europene. Realitatea este însã departe de aceste deziderate. Statistica este elocventã. În 2012, au fost prezentate 23 de ECI, în 2013, 17, în 2014, 10, iar în primele douã luni ale acestui an, una. Trendul descrescãtor se explicã prin numãrul foarte mare de iniroman_t_betuiative respinse din start de Comisia Europeanã, în total 20 din 51 prezentate. O altã explicaroman_t_betuie este cea a deziluziei crescânde provocatã de dificultatea imensã în faroman_t_betua hãroman_t_betuiroman_s_betuului birocratic al procesului de strângere a semnãturilor roman_s_betui al administrãrii legale a datelor personale a cetãroman_t_betuenilor semnatari, care se face dupã 28 de reguli diferite în cele 28 de state membre.

Parlamentul European a fost, de la bun început, un susroman_t_betuinãtor al ECI. Recent, în cadrul unei audieri publice organizatã de Comisiile de Afaceri Constituroman_t_betuionale roman_s_betui cea de Petiroman_t_betuii ale Parlamentului European, participanroman_t_betuii au realizat o radiografie sincerã a mecanismului ECI, formulându-se clar nevoia de revizuire a acestuia. Comisia Europeanã este aroman_s_betuteptatã sã prezinte, în aprilie, o evaluare a funcroman_t_betuionãrii ECI în cei trei ani de la lansare, care va declanroman_s_betua, cu siguranroman_t_betuã, o revizuire din partea Parlamentului European. Aflatã în vãdit conflict de interese în cazul ECI, Comisia Europeanã poate fi bãnuitã roman_s_betui de obstrucroman_t_betuionarea în mod voit roman_s_betui sistematic a iniroman_t_betuiativelor prezentate din cel puroman_t_betuin douã motive. Primul este acela al apãrãrii cu gelozie a prerogativei de iniroman_t_betuiator legislativ, iar al doilea motiv este acela al implicãrii politice. Un bun exemplu pentru acesta din urmã este Iniroman_t_betuiativa Minority SafePack care a avut ca subiect drepturile minoritãroman_t_betuilor etnice roman_s_betui lingvistice. Iniroman_t_betuiatã de UDMR, împreunã cu organizaroman_t_betuii reprezentative ale unor minoritãroman_t_betui etnice membre ale FUEN – Federative Union of European Nationalities, înregistrarea Minority SafePack a fost respinsã de Comisia Europeanã. Iniroman_t_betuiatorii s-au adresat Curroman_t_betuii Europene de Justiroman_t_betuie, dând în judecatã Comisia pentru acest refuz. Aceearoman_s_betui cale au ales-o organizatorii a încã 4 ECI, toate aceste cazuri aflându-se pe traseul procedural din cadrul Curroman_t_betuii Europene de Justiroman_t_betuie.

Pus în faroman_t_betua acestei probleme, prim-vicepreroman_s_betuedintele Comisiei Frans Timmermans a afirmat cã motivele strict legale pe care Comisia Europeanã le are pentru a refuza o ECI nu ar trebui sã-i descurajeze pe iniroman_t_betuiatori sã foloseascã în continuare Iniroman_t_betuiativa ca platformã a dialogului politic. Aceasta este într-adevãr o idee nobilã, dar cetãroman_t_betuenii europeni, între ei roman_s_betui membrii comunitãroman_t_betuilor minoritare, aroman_s_betuteaptã, dincolo de dialog, chiar ca un rezultat al acestuia, decizii roman_s_betui mãsuri concrete.

Interesul mare de care s-a bucurat audierea publicã din Parlamentul European este un semnal clar cã, în ciuda dezamãgirii de moment a organizaroman_t_betuiilor cetãroman_t_betueneroman_s_betuti roman_s_betui a activiroman_s_betutilor civici, toturoman_s_betui ECI are un potenroman_t_betuial deosebit. Obiectivul Iniroman_t_betuiativei, roman_s_betui anume asigurarea implicãrii cetãroman_t_betuenilor europeni în naroman_s_betuterea deciziilor care îi privesc, este mai actual decât oricând. De aceea, 2015 trebuie sã fie anul regândirii ECI. Trei ani de experienroman_t_betuã ne aratã clar punctele slabe roman_s_betui deficienroman_t_betuele care trebuie eliminate, iar aroman_s_betuteptãrile societãroman_t_betuii civile ne motiveazã sã reparãm instrumentul prin care cetãroman_t_betuenii pot participa activ în luarea deciziilor la nivel european. Cred cã Parlamentul European este forul care trebuie sã corecteze situaroman_t_betuia în care se aflã ECI, redându-i acestui mecanism valenroman_t_betuele care i-au fost menite de la bun început.