* Interviu cu domnul Iuliu Winkler, europarlamentar
Negocierile dintre Uniunea Europeanã ºi Statele Unite ale Americii pentru încheierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerþ ºi Investiþii (TTIP) dau naºtere unor dezbateri aprinse între autoritãþi ºi societatea civilã.
Existã opinii pro ºi contra faþã de acest acord de liber-schimb negociat între UE ºi SUA, ce vizeazã desfiinþarea barierelor vamale ºi a reglementãrilor. Mai multe manifestaþii au avut loc la nivel internaþional, în special în þãri europene, unde mii de persoane au ieºit în stradã sã protesteze faþã de aºa-numitul Parteneriat Transatlantic pentru Comerþ ºi Investiþii (TTIP), oamenii temându-se cã le va fi afectatã calitatea alimentelor, a condiþiilor de muncã ºi a mediului.
Oponenþii înþelegerii se mai tem ºi de faptul cã multinaþionalele americane s-ar putea folosi de un mecanism de rezolvare a disputelor investitor-stat (ISDS) pentru a contesta legislaþia UE, invocând cã aceasta este restrictivã în privinþa comerþului liber.
Lavinia Andrei, preºedintele Terra Mileniul III, susþine cã fundaþia din care face parte strânge semnãturi la nivel european, împreunã cu alte organizaþii non-guvernamentale, împotriva TTIP, întrucât “acest acord se negociazã total netransparent”.
Domnia sa a declarat: “Am trimis solicitãri cãtre autoritãþile noastre sã vedem dacã existã un studiu de impact al acordului asupra economiei. Ministerul de Externe ne-a trimis la Ministerul Economiei, Ministerul Muncii ne-a spus cã nu e treaba lui sã facã studii de impact ºi aºa mai departe. Guvernul nu ne spune nimic despre impactul TTIP, dar ne asigurã cã vom primi toate rãspunsurile pe care ni le dorim de acum încolo”.
Angela Filote, ºeful reprezentanþei Comisiei Europene la Bucureºti, considerã cã un proiect precum TTIP are nevoie de susþinere din partea tuturor pãrþilor interesate. Domnia sa a precizat recent cã încheierea acestui acord între UE ºi SUA este una dintre cele zece prioritãþi ale comisiei Juncker, obiectul principal fiind relansarea economicã ºi crearea locurilor de muncã.
Domnul Iuliu Winkler, europarlamentar din partea Grupului Partidului Popular European (Creºtin Democrat), a avut amabilitatea sã ne ofere un interviu despre ceea ce înseamnã, în opinia domniei sale, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerþ ºi Investiþii.

Reporter: Avantajeazã sau nu TTIP economia europeanã?
Iuliu Winkler: La începutul secolului 21, într-o perioadã în care Europa este încã clar afectatã de efectele crizei economice ºi fiananciare, care a început în 2008, trebuie sã observãm cã ne confruntãm cu toþii cu o nouã realitate economicã ºi comercialã globalã. Dacã sfârºitul secolului trecut marca ieºirea din era protecþionismului ºi speranþelor mari investite în sistemul global al negocierilor plurilaterale sub egida Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC), azi constatãm cã runda de negocieri comerciale Doha nu a fost încheiatã. OMC a arãtat slãbiciune ºi incapacitatea de a armoniza interesele foarte divergente ale actorilor implicaþi, ºi, în consecinþã, pe lista de prioritãþi ale UE au revenit în forþã negocierile comerciale bilaterale. Ne aflãm în era marilor lanþuri de aprovizionare globale, iar locul fiecãrei economii în cadrul acestora determinã ºi plus valoarea pe care acele economii o pot înregistra.
Europa are nevoie de locuri de muncã, de deschiderea de noi oportunitãþi pentru IMM-uri ºi, de asemenea, de pãstrarea relevanþei ºi influenþei sale asupra evoluþiilor globale. Cea mai sigurã cale de a ne a pãstra aceastã relevanþã ºi în secolul 21 este calea consolidãrii Parteneriatului transatlantic. UE ºi SUA sunt încã cele mai mari economii globale, iar TTIP poate sã fie instrumentul prin care UE îºi protejeazã propriile interese ºi promoveazã valorile care sunt importante nu doar pentru statele europene, ci ºi pentru cetãþenii europeni. În aceste condiþii, cred cã TTIP avantajeazã economiile europene ºi dacã viitorul acord va fi cuprinzãtor, ambiþios, echilibrat va duce la ridicarea tuturor standardelor de protecþie a mediului, a celor sociale, de sãnãtate ºi a celor din domeniul dezvoltãrii durabile. Un acord slab, inconsistent ºi care nu dovedeºte un nivel de ambiþie suficient este de evitat ºi, de altfel, opinia majoritarã din Parlamentul European aratã cãtre aceastã direcþie. Legislativul european va vota un TTIP ambiþios ºi va respinge un acord diluat.
Reporter: Care sunt punctele tari ºi slabe ale TTIP din punctul de vedere al europenilor?
Iuliu Winkler: Structura TTIP cuprinde trei mari domenii: accesul pe piaþã, barierele netarifare ºi cooperarea în domeniul armonizãrii reglementãrilor ºi regulilor comerciale. Evident, UE are interese ofensive ºi defensive în aceste negocieri. Sprijinim includerea unui capitol de politici energetice, a unor prevederi despre serviciile financiare, dorim un angajament ferm al SUA în ceea ce priveºte piaþa achiziþiilor publice atât la nivel federal, cât ºi la nivel subfederal. UE exclude toate serviciile publice din aria negocierilor ºi insistã asupra respectului diversitãþii culturale. Standardele de mediu, cele sociale ºi drepturile de proprietate intelectualã, dar ºi indicaþiile geografice europene nu sunt negociabile pentru UE.
Reporter: Cum va fi afectatã economia româneascã?
Iuliu Winkler: Impactul TTIP asupra economiei româneºti trebuie judecat în aceleaºi coordonate în care am analizat ºi impactul aderãrii la UE. Pentru aceia care considerã cã mãsurile protecþioniste sunt singurele care pot sã apere sectoarele economiei româneºti de asaltul globalizãrii prevaleazã riscurile ºi ameninþãrile. O asemenea abordare este astãzi depãºitã. Cred cã trebuie sã judecãm situaþia în termeni de competitivitate ºi în termenii prioritãþilor pe care economia româneascã le poate impune dezvoltãrii viitoare. Acele sectoare ale economiei care sunt sau pot deveni competitive vor avea de câºtigat din aplicarea TTIP. Existã astãzi zeci de mii de locuri de muncã în România care depind de exporturi. Aceste locuri de muncã se vor înmulþi ca urmare a extinderii relaþiei transatlantice. România îºi poate consolida poziþia regionalã în Balcani, în condiþiile în care majoritatea vecinilor noºtri nu sunt membri ai UE.
Reporter: Lucian Cernat, economistul-ºef al directoratului general pentru politici comerciale din cadrul Comisiei Europene, a publicat un studiu potrivit cãruia PIB-ul Româ¬niei va creºte cu 0,25% anual, dupã implementarea pactului pentru comerþ TTIP dintre UE ºi SUA. Aceas¬tã majorare ar urma sã se adauge la creºterea normalã a PIB-ului. La rândul sãu, Florin Vodiþã, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerþului ºi Turismului, estimeazã o creºtere de 0,5% a PIB-ului UE. Cum comentaþi aceste previziuni?
Iuliu Winkler: În afara celor menþionate de dumneavoastrã existã ºi alte previziuni cu privire la surplusul de creºtere economicã care poate fi adus de TTIP. Oricare dintre acestea se poate adeveri. Putem vorbi de surplusuri cuprinse între 0,2 pânã la 0,7% din PIB-ul anual. Totul depinde de conþinutul concret al prevederilor negociate, dar ºi de perioadele de tranziþie care vor fi stabilite pânã la intrarea în vigoare a anumitor prevederi. Mi se pare important cã toate scenariile ºi toate studiile întocmite aratã un impact pozitiv al TTIP. Sigur, aici existã ºi o capcanã. Ar trebui sã analizãm ºi distribuþia geograficã a beneficiilor aduse de TTIP, pentru a fi convinºi cã de acestea se va bucura ºi economia României.
Reporter: Ce mãsuri propuneþi dumneavoastrã pentru încurajarea firmelor româneºti sã iasã la export pe piaþa americanã, în condiþiile în care acestea se tem sã nu fie competitive?
Iuliu Winkler: Începând de la revitalizarea ºi finanþarea corespunzãtoare a activitãþilor de promovare a exporturilor pânã la soluþii eficiente în ceea ce priveºte garantarea creditelor pentru export, existã o listã lungã a mãsurilor care ar susþine exportatorii din România. Pânã la a vorbi despre stimularea exporturilor pe relaþia SUA, ar trebui sã analizãm întreaga activitate de comerþ exterior ºi sã constatãm decãderea organizatoricã ºi slaba finanþare a întregului sistem. Atât în Strategia Naþionalã de Export a României, cât ºi în diverse strategii sectoriale sunt prevãzute mãsurile necesare care ar trebui pur ºi simplu aplicate. Una dintre prioritãþi ar trebui sã fie coagularea miºcãrii patronale în România ºi întãrirea asociaþiilor sectoriale, a camerelor de comerþ ºi industrie, în general a tuturor formelor asociative din domeniu. Nu e nevoie sã inventãm roata. Este suficient sã ne uitãm la acele modele care susþin economiile puternic exportatoare din Europa, în primul rând economia germanã, ºi sã le aplicãm.
Reporter: În ciuda optimismului autoritãþilor noastre ºi al Comisiei, ONG-urile ºi sindicatele au tras un semnal de alarmã cã TTIP ne va face mai mult rãu decât bine, urmând ca România sã devinã “groapa de gunoi” a Europei. Cum caracterizaþi negocierile pentru acest pact între UE ºi SUA? Va deveni România “groapa de gunoi” a Europei?
Iuliu Winkler: Dacã trecem în revistã ultimii 10 ani, constatãm cã România a fost de mai multe ori în situaþia de a deveni groapa de gunoi a Europei atât înainte, cât ºi dupã aderarea la UE. Uneori, datoritã unor reglmentãri legale inoportune sau imperfect aplicate, am ºi devenit vremelnic destinaþie fie a deºeurilor industriale, fie a invaziei produselor contrafãcute ºi de slabã calitate. Dacã România se va confrunta din nou cu o asemenea situaþie, aceasta nu va fi din cauza TTIP, ci mai degrabã din cauza deficienþelor de reglementare sau a lacunelor din propriul sistem legislativ.
Reporter: Are nevoie þara noastrã de un studiu de impact al TTIP asupra economiei noastre?
Iuliu Winkler: Se poate imagina un studiu de impact al TTIP asupra economiei româneºti, însã nu cred cã ar fi relevant, având în vedere cã valoarea schimburilor comerciale ale celor doi parteneri, astãzi, nu depãºeºte 1 miliard USD anual. De aceea, mai degrabã ar fi nevoie de un studiu cu privire la potenþialul creºterii ºi dezvoltãrii relaþiei bilaterale, un studiu referitor la niºele ºi pieþele serviciilor specializate pe care am putea dezvolta exporturi cu valoare adãugatã ridicatã. De asemenea, orice studiu ar trebui sã depãºeascã nivelul relaþiilor strict economice ºi comerciale ºi ar trebui sã punã în balanþã ºi aspectele geopolitice, importanþa pe care Parteneriatul strategic cu SUA o are pentru România, potenþialul de a convinge SUA sã-ºi mãreascã investiþiile directe în România ºi mãsura în care putem sã intensificãm cooperarea în domenii de importanþã strategicã pentru România ºi UE, cum ar fi sectorul energetic, pentru a da doar un singur exemplu.
Reporter: Vã mulþumesc!
BURSA 18.06.2015
A consemnat ANCUÞA STANCIU