Europarlamentar UDMR, Iuliu Winkler după pașaport, Gyula după cum îl știu cunoscuții, vorbește despre anomaliile politice ale țării.

În ceea ce privește imaginea noastră la Bruxelles, să stăm liniștiți: România e văzută acolo exact așa cum este ea.

Reporter: Ce poate obține UDMR după alegerile europarlamentare?
Iuliu Winkler: Obiectivul este păstrarea reprezentării în Parlamentul European, pentru că este vorba de obiectivul politic pe care îl are UDMR la orice alegeri și anume acela de a asigura reprezentarea comunității maghiare din România. Reprezentarea nu este completă, nu e întreagă, dacă ea nu este reprezentată la toate nivelurile, de la consiliul local, la județ, până în parlament sau chiar guvern, atunci când există condițiile pentru a participa la o coaliție politică și bineînțeles în Parlamentul European. Ne dorim păstrarea prezenței noastre în Parlamentul European.

Rep.: Cu câți membri?
I. W.: E greu de spus, pentru că situația s-a schimbat mereu din urmă cu șapte ani, când România a devenit membră a Uniunii Europene. Atunci, după cum știți, erau 35 de europarlamentari, în acest moment, noi suntem 33 și mai pierdem un loc și vom rămâne din acest an 32. Ne dorim să ne păstrăm reprezentarea cu trei, dar acest lucru este, repet, în alegeri din ce în ce mai dificil, pentru că și locurile scad. Există evident un calcul foarte simplu ce poate fi făcut, sub 6,25% vor fi doi europarlamentari, peste 6% există șansa de a avea trei. Pentru a avea siguranța de a avea trei europarlamentari trebuie să ai 9,25%.

Rep.: Ajută UDMR o prezență slabă la vot?
I. W.: Vă spun sincer că nu e niciun fel de bucurie. Eu, ca deputat în Parlamentul European, nu-mi pot dori o prezență slabă la vot a cetățenilor din România, țara mea. Cu cât este o prezență mai mare, cu atât există o legitimitate mai mare în ansamblul său și a fiecăruia dintre politicienii implicați în alegeri. Evident că nu trebuie să fii statistician în mod special ca să-ți dai seama că o prezență mai scăzută în România, paralel cu o prezență mai bună a maghiarilor din țară la vot favorizează UDMR, dar aceasta este independentă de voința noastră. Eu personal nu-mi doresc, nu este un vot uninominal aici, e un vot pe listă. Dealtfel, eu n-am ascuns niciodată și votul uninominal a dus la o consistență catastrofală a Parlamentului României de acum, fie că vorbim de compoziție sau de număr. Nu am avut nicio șansă în Parlamentul European să le explic colegilor mei ce fel de lege electorală este aia care permite un parlament atât de flexibil, de elastic, care permite cu o sută și ceva mărirea numărului de parlamentari. Sper ca la toamnă să discutăm despre revenirea la votul pe listă la alegerile din 2016.

Rep.: Cum arată România de la Bruxelles? Cum e ea văzută?
I. W.: România arată exact așa cum este ea. Opinia publică e conștientă de următorul adevăr, foarte simplu: astăzi, geografia a dispărut. Nu mai contează că e distanța de 2.000 de kilometri care separă Sibiul de Bruxelles sau vorbim de 120 de kilometri cât e între Sibiu și Deva. Nu mai contează, pentru că orice declarație indiferent în ce limbă este făcută, în ce context este făcută, poate să devină globală, dacă ea e de asemenea conținut. Nu mai poți avea un limbaj dublu, un discurs la București și altul la Bruxelles, un discurs la Sibiu și altul la București. Nu mai există limbaj dublu. Există un singur lucru: declarația pe care ai făcut-o, deci România este văzută la Bruxelles exact așa cum este ea. Sunt revoltat și de acei colegi care nu că denigrează România, dar profilează acele opinii preponderent negative. Nu suntem mai răi decât alții. Unele din probleme sunt ale noastre ale românilor, pentru că ele provin din anii de totalitarism, dar altele sunt probleme europene, credibilitatea clasei politice, eficiența parlamentului național, modul în care guvernul lucrează, problema locurilor de muncă pentru tineri, toate acestea sunt probleme europene. Nu suntem singuri cu aceste probleme. Problema corupției, a economiei negre, există peste tot. Din păcate, credibilitatea noastră a fost serios afectată în anul 2012, de lucrurile care s-au întâmplat atunci. Mai există un aspect cu oarecare specific românesc: acela de prezentare diametral opusă a faptelor. Cineva spune că este alb și altcineva spune că este negru. Tot politician, tot din România, lucru care nu este foarte bine perceput la Bruxelles, pentru că nu are cum să fie situația chiar așa. Niciunul nu are cum să aibă dreptate.
Ceea ce nouă ne lipsește este dorința de a construi coaliții, capacitatea de a face un compromis, modul în care poți obține progresul. Acea dorință a partidelor politice de a-și subordona partenerii, de a-i subjuga, de a-i păcăli…

Rep.: Și opoziția care consideră că absolut tot ce face puterea este greșit…
I. W.: Evident, și opoziția care face totul cu 180 de grade invers, ca totul să fie foarte distructiv. Trebuie să facem politică mai responsabil.

Rep.: Nu mai departe de astăzi, europarlamentarul Teodor Stolojan spunea tot în Sibiu că actualul program de guvernare este cel mai prost de după 1989…
I. W.: Actualul program de guvernare e același, cel încheiat de USL în urmă cu un an și jumătate, care a obținut peste 60% la alegeri. Eu sunt primul care pot spune că guvernul USL nu a funcționat așa cum trebuie și nu a fost o chestiune de program de guvernare, ci a fost o chestiune de dorință politică de colaborare, dorință care a lipsit.

Rep.: A lipsit de la început sau a dispărut pe parcurs?
I. W.: De la început nu a funcționat nimic. Păi spuneți-mi un proiect sau un obiectiv al guvernului USL care a reușit să fie realizat.

Rep.: Reîntregirea pensiilor și salariilor.
I. W.: OK, bun, aceasta a fost o chestiune simplă, pentru că orice lucru populist e simplu. Guvernul Boc a avut de ales între două variante foarte simple: varianta unu să facă ce-a făcut, adică să reducă salariile, pensiile și să introducă o noțiune de austeritate de economie în România, iar varianta a doua a fost de a păstra nivelul salariilor, pensiilor și de a da frâu liber inflației. Și această variantă ar fi rezolvat problema. Evident că rămâneai cu aceeași sumă în buzunar, dar puterea de cumpărare se eroda. Spun și azi că Boc a luat o decizie corectă și văd cum stă azi Portugalia, Portugalia, ca să nu mai zic de Grecia și cum stăm noi azi. Nu cred că e cel mai prost program de guvernare, cu tot respectul pentru domnul Stolojan…

Rep.: Unde v-ați poziționat în interiorul UDMR, pentru intrarea sau nu a partidului la guvernare?
I. W.: A fost o decizie aproape unanimă pentru intrarea UDMR la guvernare, incusiv eu. Sunt președintele UDMR Hunedoara, o organizație care ca și UDMR Sibiu, este una mai mică. În momentul în care comunitatea nu are suficientă putere să aleagă primar, viceprimar să intre în consiliul județean, atunci e evident că puterea vine din partea celalaltă și dacă UDMR reintră în coaliția de guvernământ, poate să inducă putere și în organizațiile slabe.

Rep.: Sunt curios, cum vă prezentați la Bruxelles, Iuliu Winkler sau Gyula Winkler?
I. W.: După caz. Dar Gyula este numele meu maghiar și toată lumea așa mă cunoaște, iar Iuliu e numele din buletin. Istoria nu dispare singură și acea perioadă a Ardealului de Nord și de Sud o ducem cu noi și nu putem scăpa de ea, chiar dacă am dori.

Alin Bratu, Turnul sfatului