Cadrul legal privind achizițiile publice, incapacitatea administrativă și cea tehnică, birocrația și corupția sunt cele mai importante cauze care au dus la gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, susține deputatul european Iuliu Winkler.
“Domnul ministru al Finanțelor, fost ministru al Fondurilor Europene, încă mai vorbește, pe la seminarii, de o absorbție de 80%. (…) Încă vorbește de acest obiectiv care, anul trecut, era unul oficial. (…) Actualul ministru al Fondurilor Europene este deja mai realist și vorbește de un obiectiv care ar fi de 70%. (…) Acum un an, în octombrie 2014, spuneam că vom avea, în cel mai fericit caz, un grad de absorbție de 60% din cele 19,8 miliarde de euro exceptând fondurile pentru agricultură și mai spuneam că îmi doresc să greșesc. (…) Deci pentru 2007-2013, România a avut 19,8 miliarde de euro, 60% însemnând o pierdere de 40%, adică între 6 și 7 miliarde de euro. (…) Vom ști mai exact anul viitor, la sfârșitul lunii aprilie”, a afirmat deputatul european al UDMR, luni, la Deva, într-o conferință de presă.
Winkler și-a exprimat dezamăgirea pentru faptul că România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul celor 28 de state membre în privința absorbției fondurilor europene. “Mereu ne place să ne comparăm cu bulgarii. Dar din acest punct de vedere aici vestea este foarte tristă. Bulgaria este la 77% grad de absorbție. Avem ultimul loc pe podium, de necontestat, și nimeni nu ne amenință această poziție. Putem vorbi de eșecul României. Este o dezamăgire”, a declarat europarlamentarul.
În context, Iuliu Winkler s-a referit la modul în care a decurs absorbția fondurilor europene, arătând că anul 2015 nu a fost unul care să aducă o îmbunătățire a performanței. ” În 2007 am început, iar după 5 ani, în 2012, sigur după o perioadă de învățare, am ajuns la 6,46%, apoi în 2013 la 32,24%, iar în 2014 la 51,81 de procente. Anul trecut, spuneam că e bine că anul 2015 nu este unul electoral și avem toate șansele de a îmbunătăți performanța. Însă, pentru prima jumătate a anului 2015, am avut un procent de 56,9%. Deci, în 2015 am stagnat”, a arătat deputatul european.
Vorbind de acest eșec, Winkler a identificat și cele mai importante cauze ale acestuia, respectiv cadrul legal privind achizițiile publice, apoi slaba capacitate administrativă și tehnică de implementare a proiectelor, precum și birocrația și corupția.
“În domeniul achizițiilor publice, criteriul prețului minim a costat România 6 miliarde de euro. (…) Acest criteriu ne-a dus acolo unde suntem, pe de-o parte la apariția marelui business în achiziții publice și anume că a contesta orice achiziție publică a devenit o activitate profitabilă și de sine stătătoare. (…) În 2014, în Parlamentul European (PE) s-au adoptat trei Directive respectiv 23, 24 și 25.(…) Acest nou cadru european flexibilizează procedurile de achiziții publice, introduce criteriul preț-calitate și face obligatorie eliminarea criteriului prețului minim. S-a ajuns la concluzia că pe baza criteriului prețului minim poți să achiziționezi servicii și bunuri proaste și ieftine”, a spus europarlamentarul.
Potrivit lui Winkler, noul cadrul european se axează pe “costul pe ciclul de viață”. “Adică un constructor care oferă o șosea asfaltată cu garanție de 10 ani și la prețul X este altceva decât o șosea asfaltată cu garanție de 2 ani și preț mult mai scăzut. 10 ani de garanție înseamnă intervenția constructorului pe acea șosea cu bani din contract și nu cu bani suplimentari”, a explicat deputatul european al UDMR. El a adăugat că acest sistem este aplicabil în cazul achiziționării oricărui produs tehnic.
Winkler a mai arătat că toate statele membre sunt obligate să transpună această legislație până în aprilie 2016. “România a promis că, până în aprilie 2015, va adopta noua legislație, iar acum, actualul ministru ne promite că se va întâmpla până la finalul anului. Există două proiecte de lege în dezbatere publică, iar alte două în faza de redactare în minister. (…) Poate că în aprilie 2016, ministerul va mai cere o derogare”, a subliniat deputatul european. În opinia sa, o astfel de atitudine arată faptul că, la nivelul guvernanților, nu s-a înțeles deloc care este interesul național
El a mai vorbit despre faptul că în administrația publică, dar și în firmele care implementează partea tehnică există o acută lipsă de specialiști care să fie capabili să realizeze proiecte viabile și, tocmai, de aceea se înregistrează atât de multe eșecuri în derularea proiectelor europene mai ales în domeniul marii infrastructuri.
“În raportul SRI, partea sa publică scrie că absorbția fondurilor europene este o vulnerabilitate a statului român”, a mai spus Winkler, care și-a exprimat speranța că informațiile cuprinse în acest raport vor putea să ofere o orientare spre realizarea unei legislații mai bune în domeniu.
Deputatul european a mai adăugat că găsirea și implementarea de soluții în vederea eliminării acestor cauze va lua timp. “Avem probleme cu soluții pe termen lung. Le-am scăpat din mână și acum trebuie să le rezolvăm”, a subliniat Iuliu Winkler.