Europa se va făuri trecând prin crize și va fi suma soluțiilor adoptate pentru a le depăși, a consemnat Jean Monnet în “Memoriile” sale publicate în anul 1976. Lăsăm în urmă o sesiune parlamentară începută în timpul exploziei valului migrației, marcată de atacurile teroriste, dintre care cele de la Paris și Bruxelles au afectat profund opinia publică europeană, și care se încheie sub semnul referendumului din Marea Britanie. Toate aceste încercări vin să confirme premoniția lui Jean Monnet, părinte fondator al UE. Convingerea mea este că Monnet va avea dreptate până la capăt, și, în acest sens, UE a celor 27 (sau în continuare a celor 28) va avea puterea să inițieze prin instituțiile sale un proces de autoanaliză care să nască apoi reformele necesare pentru continuarea etapă cu etapă a construcției europene. Întreaga istorie de peste jumătate de veac a UE ne arată că evoluția acesteia este incrementală, singura care poate fi concepută dacă dorim să păstrăm contactul permanent cu cetățenii europeni.
În toate ocaziile pe care le-am folosit în sesiunea parlamentară recent încheiată pentru a-mi exprima opinia despre afacerile europene, am avut în vedere nevoia de a recâștiga încrederea cetățenilor noștri în ideea europeană. UE este construcția cetățenilor acesteia și nu un spațiu al rivalității dintre cele 28 de guverne. Construcția europeană va a avea viitor doar dacă va reuși să pună din nou în prim-planul întregii sale existențe libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor săi. Trebuie să vindecăm fracturile care au apărut în ultimul an, pe fondul crizei refugiaților, între Est și Vest, dar și pe cele care persistă din anii crizei economice între Nord și Sud.
Referendumul care a dus la decizia de ieșire a Marii Britanii din UE, are semnificații profunde pentru întreaga UE și astfel și pentru țara noastră. Cel mai mare pericol pentru noi este re-emergența proiectelor care vizează o Europă cu două viteze. Prezentată în diverse formate, fie cel franco- german, fie cel al celor șase state fondatoare ale Comunității Europene, toate aceste planuri prevăd întărirea integrării unui nucleu european și crearea implicită a unei periferii, categorie din care ar face parte și România. Guvernul, diplomația și reprezentanții României în Parlamentul European trebuie să contracareze cu argumente valide și cu acțiune coordonată o asemenea viziune. Membrii UE trebuie să rămână egali în statutul lor de părți componente ale unei Uniuni care, fără îndoială, trebuie reformată. Toți politicienii vorbesc despre reforma UE, dar fiecare dintre ei înțelege altceva prin nevoia de reformă. De aceea, dialogul este crucial în perioada care urmează. De la o prioritate formală, dialogul social trebuie elevat la rangul de primă și urgentă necesitate.
Închei o sesiune parlamentară în care mi-am formulat prioritățile pe baza principiilor mai sus enunțate și a așteptărilor pe care comunitatea celor care m-au ales le au față de UE. Ca întotdeauna am încercat să creez un echilibru rațional între responsabilitățile pe care le am la Bruxelles și cele pe care trebuie să le împlinesc acasă.
Activitatea în INTA, pentru o politică comercială responsabilă
În contextul creat de ciocnirea dintre forțele globalizatoare și cele care militează pentru izolaționism economic, activitatea Comisiei de Comerț Internațional (INTA) din Parlamentul European (PE) este extrem de importantă. Comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmström, a prezentat în octombrie 2015 noua strategie comercială a UE, “Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”.
Pe agenda INTA sunt subiecte extrem de sensibile, cum este acordul TTIP sau recunoașterea statului de economie de piață pentru China până la sfârșitul anului 2016. În cadrul INTA m-am pronunțat în mod consecvent pentru încheierea unui acord transatlantic ambițios doar dacă acesta este în avantajul industriei și consumatorilor europeni.
În calitate de raportor permanent al INTA în dosarele care vizează China și de coordonator al Grupului de Monitorizare a Relațiilor cu China, am organizat mai multe dezbateri referitoare la dinamica relațiilor comerciale UE-China. În demersurile parlamentare și pozițiile pe care le-am adoptat am apărat, în primul rând, interesele industriei și economiei țării mele, precum și a celei europene în ansamblul ei. M-am numărat printre autorii rezoluției comune, adoptată în PE în luna mai 2016, referitoare la statutul de economie de piață al Chinei. M-am numărat printre semnatarii scrisorii deschise în care am cerut Comisiei Europene și statelor membre o reacție urgentă pentru accelerarea proceselor de modernizare și consolidare a instrumentelor UE de apărare comercială în raport cu ofensiva Chinei.
Am făcut pași importanți în realizarea unui acord în dosarul “mineralelor de conflict”. Obiectivul meu ca raportor este obținerea soluției care să ducă la ruperea legăturii dintre activitățile economice, minerit și comerțul cu aceste minerale și finanțarea conflictelor armate din zonele de risc. Reglementarea va fi un instrument menit să genereze mai multă prosperitate și stabilitate în zonele afectate de conflicte armate și va juca un rol important în abordarea globală a fenomenului migrației de către UE.
La sfârșitul anului trecut, am făcut parte din delegația PE care a luat parte la lucrările celei de-a 10-a Conferințe Ministeriale a OMC care s-a desfășurat la Nairobi (Kenya), conferință importantă mai ales din perspectiva necesității reformării acestui organism astfel încât să poată garanta și în viitor un sistem multilateral echitabil.
SME Europe, reprezentantul IMM-urilor în PE
Am fost ales prim-vicepreședinte al SME Europe – organizația de lobby pentru sectorul IMM a PPE – în cadrul Adunării Generale organizată în marja Congresului PPE de la Madrid din octombrie 2015. Activitatea SME Europe a devenit și mai dinamică, iar gradul meu implicare a crescut substanțial. Am participat la numeroase dezbateri organizate de SME Europe care s-au centrat pe impactul asupra IMM-urilor al politicilor europene, al negocierilor comerciale pe care le poartă UE, dar și al ultimelor evoluții tehnologice.
În aprilie 2016, am reușit, împreună cu SME Europe și în colaborare cu RMKT – Asociația Economiștilor Maghiari din România, să organizez la Sibiu, sub înaltul patronaj al comisarului european Elzbieta Bienkowska o conferință economică care a avut ca temă regândirea unei politici moderne pentru IMM-urile europene.
Criza migrației pe agenda Parlamentului European
Gestionarea crizei refugiaților a scos la iveală o serie de vulnerabilități ale UE. Propunerea Comisiei Europene de a institui cote obligatorii de repartizare a 160.000 de refugiați a fost adoptată, în luna septembrie 2015, de majoritatea PE. Am votat împotriva impunerii acestor cote obligatorii exprimând astfel poziția UDMR și poziția oficială a României. Mi-am exprimat opinia referitoare la nevoia reformării Acordului de la Dublin și cu privire la faptul că statele membre trebuie să decidă singure ce politici aplică în cazul migrației economice.
În contextul creat de criza migrației și a gradului scăzut de absorbție a finanțărilor europene în unele state membre, există riscul reevaluării, după 2020, a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, iar România va fi unul dintre marii perdanți. Am avertizat asupra acestui lucru, la începutul anului 2016, ca urmare a discuțiilor care se poartă la nivelul instituțiilor europene, a PE, și în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională al cărui membru supleant sunt. În cadrul unei reuniuni organizate la Comitetul Regiunilor m-am pronunțat pentru o cooperare mai strânsă între regiuni cu scopul îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene până în 2020.
Tinerii și Europa
În acest ultim an, dialogul meu cu tinerii s-a intensificat, având numeroase întâlniri cu aceștia atât la Bruxelles și Strasbourg, cât și acasă, în județul Hunedoara, la Cluj, București sau Timișoara. Cu prilejul fiecărui dialog, i-am încurajat pe tineri să-și exprime opiniile, să se implice activ în viața comunității lor, în viața politică, pentru că doar în acest fel pot să contribuie semnificativ în construirea propriului lor viitor.
Am salutat implicarea lor în acțiuni menite să promoveze valorile și principiile europene, cum a fost și Conferința V4+ de la Cluj organizată de YEPP, Fidelitas și MIÉRT sau Convenția dedicată bunăstării și autonomiei sociale a elevilor europeni organizată, tot la Cluj, de Uniunea Consiliilor Elevilor din Europa și Uniunea Elevilor Maghiari din România.
În cadrul colaborării pe care o am cu Școala Superioară de Afaceri și Inginerie (ESTA) din Belfort (Franța), dar și cu Camera de Comerț și Industrie a Teritoriului Belfort am continuat să sprijin cooperarea cu Universitatea din Petroșani și cu Facultatea de Inginerie de Hunedoara, inclusiv schimburile de studenți și doctoranzi.
În cadrul dezbaterii “Europa socială a secolului 21” organizată de PPE la Luxembourg, m-am pronunțat pentru situarea copiilor și tinerilor în centrul viitoarelor politici sociale europene. Am adus în discuție necesitatea creării unui mecanism funcțional de diseminare la nivel european a celor mai bune practici pentru ocrotirea zecilor de mii de copii și tineri aflați în diverse sisteme de protecție a copilului.
M-am implicat și în organizarea, la Târgu-Mureș, a unei întâlniri între lideri și parlamentari ai UDMR și reprezentanți ai unor asociații și fundații care se ocupă de îngrijirea copiilor din familii nevoiașe sau dezorganizate cu scopul de a identifica cele mai bune soluții în vederea îmbunătățirii sistemului de protecție a copilului în România.
Reprezentarea UDMR în forurile PPE
Am continuat activitatea de reprezentare a UDMR în cadrul lucrărilor Adunării Politice a PPE care de obicei se desfășoară la Bruxelles, dar și în Grupul de lucru pentru politici economice și sociale – cel mai important grup de lucru al PPE – în care reprezint UDMR din 2003. Am făcut parte din delegația UDMR care a participat la Congresul PPE de la Madrid din luna octombrie 2015.
În cadrul Adunării Politice a PPE din luna septembrie a anului 2015 am susținut în numele UDMR candidatura Uniunii Maghiarilor din Serbia (UMS) pentru a deveni membră cu drepturi depline a familiei
popularilor europeni, iar în cadrul Adunării Politice din luna decembrie am atras atenția asupra faptului că, din punct de vedere al relațiilor interetnice, în România, de o bună perioadă de timp atmosfera este proastă, iar acest lucru riscă să dăuneze întregului climat politic și social din țară.
Mesajul comunității maghiare adus în Intergrupul pentru Minorități
La reuniunile Intergrupului pentru Minorități Tradiționale, Comunități Naționale și Lingvistice din PE am adus mesajul comunității maghiare din România și am prezentat poziția UDMR cu privire la temele aflate în dezbatere. În luna septembrie 2015, le-am cerut reprezentanților Asociației Europene a Televiziunilor Regionale, prezenți la întrunirea intergrupului, sprijinul profesional în situația de criză profundă în care se afla televiziunea publică, care risca să ducă la restrângerea activității studiourilor teritoriale care transmit emisiuni în limbile maghiară și germană.
Munca mea în UDMR
În primăvara acestui an, am fost onorat de faptul că Organizația Județeană Hunedoara a UDMR mi-a acordat încrederea pentru a-i conduce destinele și în următorii 2 ani. Pentru Organizația Județeană Hunedoara a UDMR acest ultim an a fost unul plin de provocări și satisfacții. Ne-am atins obiectivul pe care ni l-am propus pentru alegerile locale din 5 iunie 2016, și anume acela de a păstra reprezentarea comunității maghiare din județ în administrația locală la nivelul celei din 2012.
Cea de-a șaptea ediție a Zilelor Maghiare din județul Hunedoara, organizate de UDMR Hunedoara, au avut succes. Ca de fiecare dată, au avut invitați din localitățile înfrățite din Ungaria, dar s-au bucurat și de prezența unor oaspeți din Franța.
Am continuat activitatea de coordonare a Consiliului Economic al UDMR. În cadrul acestuia
am avut o dezbatere consistentă pe tema priorităților noului cadru financiar multianual al UE, lansarea sesiunilor de depunere de proiecte pentru finanțări europene, reforma administrației publice, precum și cea regională. Concluzia a fost că intrarea efectivă în vigoare, începând cu 2016, a noului cadru financiar multianual va permite atingerea obiectivelor incluse în Planul de dezvoltare “Transilvania 2020” al UDMR.
Realizări importante pentru comunitățile maghiare dispersate
Anul 2015 a fost un an important pentru comunitățile maghiare dispersate, deoarece Parlamentul Ungariei a adoptat, la inițiativa UDMR, hotărârea prin care data de 15 noiembrie, ziua de naștere a principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, a fost desemnată Ziua Comunităților Maghiare Dispersate din Bazinul Carpatic. Ziua Comunităților Maghiare Dispersate din România a fost celebrată, anul trecut, la Timișoara, prilej cu care s-a adoptat noul Plan de acțiune al UDMR privind comunitățile maghiare dispersate.
M-am implicat în demararea inițiativei “Drumul Principelui Gabriel Bethlen”, proiect care vizează dezvoltarea turistică, culturală și protecția patrimoniului și cuprinde localități din județele Alba și Hunedoara.
Rolul mass-mediei în limba maternă este una specială în comunitățile maghiare dispersate, unde presa scrisă în limba maghiară nu este întotdeauna la îndemâna cititorilor. Această temă a fost dezbătută la conferința Asociației Ziariștilor Maghiari din România, care a avut loc, la inițiativa mea, la Hunedoara. Comunitatea maghiară hunedoreană este mândră de revista lunară în limba maghiară, Hunyad Megyei Hírmondó, care a ajuns la a 175-a apariție.
Am continuat să sprijin Programul “Protectorii Patrimoniului – Înfiază un monument” din cadrul Planului de acțiune pentru comunitățile maghiare dispersate, care a împlinit 4 ani de la lansare și care se bucură de o popularitate crescândă în rândul elevilor și liceenilor.
Dialog cu cetățenii și reprezentanții mediului economic
Dialogul cu cetățenii și reprezentanții mediului economic atât din România cât și din state membre ale UE a fost unul extrem de consistent. Am participat la numeroase întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale și ale diverselor industrii europene direct vizate de reglementările europene din domeniul economic, al politicilor energetice și comerciale. Am continuat să sprijin dezvoltarea relațiilor de cooperare între instituțiile hunedorene, în special cele din Valea Jiului, și cele din Belfort, Franța.
Dialogul în mediul on-line capătă o importanță din ce în ce mai mare, de aceea am răspuns la numeroase solicitări de consultare sau participare la dezbateri on-line cu interlocutori din țară, din Bruxelles sau din alte state membre.
