Pericolul ca numãrul euroscepticilor ºi al populiºtilor sã creascã în Parlamentul European este unul foarte mare ºi se poate spune, fãrã exagerare, cã aceasta pune în pericol însuºi proiectul european, iar alegerile europarlamentare de anul viitor reprezintã un moment crucial pentru acest proces, a declarat pentru AGERPRES eurodeputatul UDMR (PPE) Iuliu Winkler.
‘Sigur, Parlamentul European astãzi nu are aceleaºi competenþe cu un parlament naþional, dupã cum nici Comisia Europeanã nu este încã un guvern naþional, pentru cã existã diferenþe pe competenþe. Dar, în momentul în care ne-am îndreptat cãtre o construcþie comunã astãzi, pe fondul dezamãgirii, a problemelor economice, a ºomajului, ºomajul în rândul tinerilor care e cel mai îngrijorãtor fenomen în economia statelor membre, evident aceºti oameni sunt în cãutarea unui vinovat pentru situaþia în care ei se aflã. Dacã vinovatul va fi Uniunea Europeanã, dacã vinovatul va fi proiectul european în comun ºi dacã populismul îi va îndemna pe liderii naþionali sã punã la bãtaie doar proiectele naþionale, cu ocazia campaniei pentru alegerile europene, dacã vor continua pe aceastã cale – în care sã arate alegãtorilor cã statul propriu sau guvernul propriu sau partidul dintr-un stat poate sã aducã soluþii împotriva Uniunii Europene – atunci ne aflãm într-un pericol foarte mare. Avem partide naþionaliste ºi chiar ºi partide antisistem ºi în România, dar ele existã ºi în þãrile celelalte ale Uniunii Europene, ºi un rezultat masiv în favoarea acestora ar fi un pericol mortal pentru proiectul comun al Uniunii’, a precizat Iuliu Winkler, la sediul Parlamentului European. 
În opinia acestuia, campania pentru eurolegislative ar trebui sã fie sau ar putea sa dea o bunã ocazie pentru a dezbate în România cu adevãrat normele europene ºi pentru a arãta cã þara noastrã poate ocupa în mod real locul ºapte în Uniunea Europeanã din punct de vedere al populaþiei ºi teritoriului. 
‘Ar trebui sã ocupãm acest al ºaptelea loc, dacã se poate ºi ca influenþã politicã la Bruxelles ºi la Strasbourg ºi ca ºi contribuþie la dezbaterile europene. Este un obiectiv care mi se pare absolut important, mi se pare absolut realizabil, este nevoie de voinþã politicã pentru asta, astfel încât ºi în dezbaterea politicã, ºi în dezbaterea electoralã, care se vor înteþi, sã lãmurim aceste subiecte. Dacã partidele vor dori, dacã societatea civilã convinge cãtre acest lucru ºi dacã media va fi receptivã pentru aceste subiecte, eu cred cã putem sa realizãm ceva pânã anul viitor’, a subliniat eurodeputatul. 
El ºi-a exprimat regretul faþã de ‘o realitate clarã’ – faptul cã, în acest moment, atât cercetãrile Eurostat, cât ºi sondajele de opinie, aratã cã discursul populist ºi antieuropean aduce voturi, iar astfel de mesaje se vor înteþi atât timp cât existã ‘cumpãrãtori’. 
‘E foarte simplu – acolo unde e cerere, automat va apãrea ºi oferta. Cred cã e nevoie ºi de automodelare, o autocenzurã a unui politician care se considerã politician responsabil. Deci eu cred cã cel puþin partide importante din România ar trebui sã se abþinã sã foloseascã aceste instrumente, chiar dacã ele au potenþial electoral, pentru cã au ºi o rãspundere faþã de viitorul societãþii româneºti care astãzi este tare suferindã din multe puncte de vedere. (…) Am vãzut, cu ocazia recentelor alegeri din Italia, din Franþa, din altã parte, cã douã tipuri de forþe politice au avut o ascensiune nedoritã din punctul meu de vedere ºi anume partidele antisistem ºi partidele extremiste, xenofobe, naþionaliste. Este o tristã amintire ºi o paralelã tristã ºi periculoasã care se poate face în Europa între perioada de dupã ‘marea depresie’ dintre cele douã rãzboaie mondiale ºi Europa zilei de astãzi pentru cã se pare cã prin lipsa de responsabilitate politicã a conducãtorilor ºi prin lipsa de viziune politicã a conducãtorilor tradiþionali de partide politice în adevãratul sens al cuvântului s-a ajuns din nou sau se repetã acele fenomene în care trebuit gãsit þapul ispãºitor, trebuie gãsiþi vinovaþii pentru criza economicã. ªi în foarte multe þãri vinovaþii din pãcate sunt prezentaþi, sunt vãzuþi aceiaºi care erau ºi în urmã cu 60 de ani – anumite categorii sociale, anumite categorii sau anumite etnii, este gãsitã o vinã în imigranþi care ‘furã locurile de muncã’ ale autohtonilor, este gãsitã o vinã în marile companii multinaþionale care furã posibilitãþile economice ale statelor membre’, a argumentat Iuliu Winkler. 
În opinia acestuia, cetãþenii aºteaptã sã fie protejaþi de cãtre guvernele proprii, mai degrabã decât din partea UE. 
‘Nu mai existã o Europã în care guvernul tãu, statul tãu sau partidul din care faci parte sã te apere de strãini care ajung sã reprezinte pericolul potenþial. Alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor vor fi un moment crucial pentru acest întreg proces, deoarece Europa însãºi, UE astãzi, se aflã în momentul în care are nevoie de niºte rãspunsuri faþã de viitor – ce fel de viitor al Uniunii Europene, vrem sã le numim statele unite ale Europei, vrem acea uniune politicã sau vrem pe model britanic sau pe model nordic ca Uniunea Europeanã sã rãmânã un simplu acord de comerþ liber? Eu cred cã sensul construcþiei politice este un sens al construcþiei politice federale ºi nu federative. (…) Nu poate reuºi deci niciunul dintre statele europene singur sã rezolve competiþia globalã’, a arãtat eurodeputatul popular-european. 
Winkler s-a arãtat convins de faptul cã Uniunea Europeanã poate reuºi, cu pãstrarea acelui aºa-numit model european, model social-european, cu pãstrarea statului, care evident trebuie sã aibã ºi un rol asistenþial, dar trebuie sã aibã ºi un rol în coordonarea economicã. 
‘Deci Europa poate reuºi doar unitã. ªi atunci pare problema acum în dezbatere aflatã ºi în România a cedãrii de suveranitate. Eu cred cã greºim atunci când vorbim despre cedare de suveranitate, cred cã trebuie sã spunem mai degrabã punerea în comun a suveranitãþilor, pentru cã asta se întâmplã la Bruxelles, – o uniune politicã europeanã. Statele unite ale Europei nu sunt un proiect care desfiinþeazã suveranitãþile, ci le pune în comun în favoarea unei suveranitãþi comune europene ºi sigur trebuie vãzut foarte clar care sunt aceste domenii în care ne punem în comun suveranitatea. (…) Exact un asemenea proiect – o punere în comun a suveranitãþilor – va fi pus la o mare încercare anul viitor când vin alegerile pentru Parlamentul European’, a mai spus europarlamentarul UDMR. AGERPRES