Iuliu Winkler: "Polonia susține industria carboniferă. Strategia energetică a României trebuie să aibă o singură prioritate: interesele României"

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler susține că în contextul european și mondial, România trebuie să își construiască o strategie energetică bazată pe un mix din care să nu lipsească cărbunele, pentru a nu deveni vulnerabilă. Winkler spune că România, la fel ca alte țări europene, nu poate sta la decizia Kremlinului, unde Vladimir Putin stă cu mâna pe robinetul de gaz și nici la mâna Chinei – care deține 90 la sută din producția globală de pământuri rare sau minerale critice folosite la construcția bateriilor electrice, a turbinelor eoliene sau panourilor solare. Tocmai de aceea, trebuie să se țină cont de interesele României și să țină cont de cărbune la fel cum o face acum Polonia, care susține industria carboniferă.

România nu a avut în ultimii 20 de ani o strategie energetică reală și coerentă, motiv pentru care acum sectorul energetic e în prag de colaps. Fiecare guvernare a promis o strategie energetică, însă aceasta nu a fost finalizată vreodată. Anul trecut, când la conducerea Ministerului Energiei s-a aflat Răzvan Nicolescu, România a mai avut o șansă de a avea un document care să-i ghideze sectorul energetic. Nicolescu a fost schimbat, iar strategia elaborată în proporție de 80 la sută a fost abandonată, noul ministru având alte idei, alte planuri, altă viziune.


”În anul 2014, am fost cel mai încrezător că vom finaliza, în sfârșit, o strategie energetică echilibrată, bine fundamentată și coerentă cu tendințele europene, dar a trebuit să constat că optimismul meu a fost neîntemeiat. Nici până azi Parlamentul nu a primit spre dezbatere și adoptare o strategie cu adevărat europeană”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineață, europarlamentarul Iuliu Winkler.

Sursa citată susține că ”trăim într-o lume aflată în schimbare accelerată” iar adevăruri considerate ca incontestabile cu ani în urmă acum nu mai stau în picioare. Aici intră și cărbunele, despre care mulți spuneau că se va epuiza, fapt ce s-a dovedit însă a fi în neconcordanță cu realitatea actuală.


”Nu doar societatea se schimbă, nici știința nu stă pe loc. Adevăruri științifice care în urmă cu câțiva ani erau cvasi-axiomatice, astăzi sunt puse sub semnul întrebării. Acum două, trei decenii, energeticienii europeni priveau ca axiomă faptul că rezervele de hidrocarburi fosile sunt finite și că ne apropiem rapid de epuizarea acestora. Cred că trebuie să ne confruntăm cu faptul, surprinzător pentru unii, că epuizarea rapidă a rezervelor de hidrocarburi este o legendă, care nu are prea multă legătură cu situația reală pe glob”, a completat europarlamentarul hunedorean.

Acesta a dat ca exemplu revoluția gazelor de șist din SUA, în urma căreia s-a făcut o largă reevaluare a rezervelor globale de gaze naturale, care se pare că pot acoperi nevoile pentru următorii 150 de ani, chiar și în cazul creșterii consumului. Retragerea calotei polare și alte evoluții tind să arate, potrivit lui Winkler, că există o situație asemănătoare în ceea ce privește rezervele de petrol.

În aceste condiții, europarlamentarul susține că e nevoie de soluții care să conducă la diminuarea poluării nu la închiderea minelor spre exemplu, cărbunele dovedindu-se a fi o rezervă importantă în continuare.


”Prețul global al hidrocarburilor scade, prețul barilului coboară doborând record după un record. SUA și-au multiplicat în ultimii ani exporturile de hidrocarburi, produse petroliere și cărbune. Toate aceste evoluții ne conduc către o idee care câștigă din ce în ce mai mulți adepți: revoluția energetică globală este acea a scăderii poluării, nu a scăderii consumului de hidrocarburi. Avem nevoie de noi tehnologii care să ducă la scăderea emisiilor de carbon și nu de strategii care să țintească eliminarea combustibililor fosili din mixurile energetice ale economiilor moderne. Cred că UE se află aproape de momentul în care va recunoaște că sporirea eficienței energetice trebuie finanțată prioritar vizavi de creșterea masivă a utilizării energiei verzi, a resurselor regenerabile. Acest lucru este valabil și pentru cărbune. Noile tehnologii, cum ar fi gazeificarea, au potențialul de a transforma cărbunele într-o resursă energetică curată. Acesta trebuie să fie țelul pentru economiile care dispun de resurse proprii de cărbune și nu neapărat închiderea minelor și lichidarea industriei carbonifere”, a mai spus, pentru GDD, Iuliu Winkler.

Sursa citată susține că trebuie luate în calcul și vulnerabilitățile, pentru că fiecare țară europeană vrea să își diversifice mixul energetic și să fie independentă, reducând vulnerabilitatea care provine din aprovizionarea dintr-o singură sursă. România, la fel ca țările din UE, nu poate sta la butonul Rusiei sau Chinei.


”Pe noi, europenii, o asemenea vulnerabilitate ne duce cu gândul la șeful de la Kremlin, care stă cu mâna pe robinetul de gaz, eventual, lângă el, la șeful de Gazprom, care spune, zâmbind, că orice conductă ar construi UE, ea va transporta tot gaz rusesc sau eventual nimic. Cred că unii s-au grăbit când au decretat că acest tip de vulnerabilitate poate fi eliminat prin trecerea la resurse regenerabile și prin dezvoltarea cercetării în domeniul energiei solare și eoliene. Despre ce este vorba? Aceste energii alternative presupun utilizarea unor tehnologii bazate pe microelectronică. Nici bateriile electrice, nici turbinele eoliene, nici panourile solare nu pot fi construite fără 17 elemente care se numesc generic pământuri rare sau minerale critice. Dar poate e mai puțin cunoscut faptul că peste 90% din producția globală de pământuri rare provine dintr-o singură țară, iar aceasta este China, care și-a folosit deja această nouă putere în mini-războaie comerciale cu Japonia, dar și cu alți parteneri. Deci, înlocuim o vulnerabilitate cu alta”, afirmă Winkler.

Hunedoreanul este de părere că lucrurile trebuie ”gândite mult mai bine” în ceea ce privește strategia energetică.


”Viteza schimbării tehnologice trebuie percepută de către specialiști, iar strategia energetică a României trebuie să fie elaborată nu pentru a fi agreată de unul sau altul dintre partenerii noștri, nici chiar Comisia Europene, ci ea trebuie elaborată având în minte o singură prioritate: interesele României”, a completat europarlamentarul.

Grupul PPE, din care face parte și europarlamentarul hunedorean, se află în Katowice, capitala Voivodatului Silezia din Polonia, unde dezbate dimensiunea externă a securității energetice europene. Zona aceasta a Poloniei seamănă foarte mult cu Hunedoara. Numai că Polonezii și-au aflat interesul și vor să redea însemnătatea energetică de odinioară huilei pe care o au în subteran.


”Mă aflu întâia oară în Silezia și la Katowice. Katowice este un oraș muncitoresc, caracterizat de o arhitectură urâtă, care poartă semnele megalomaniei și prostului gust comunist. Este mult mai mare decât Hunedoara sau Petroșani, dar pe alocuri seamănă foarte bine cu ele. Dar există și o mare diferență, din toată această urâțenie renaște o nouă economie și pulsează un nou viitor, în care industria, mineritul de huilă, metalurgia și siderurgia își au rolul lor bine definit alături de noile tehnologii și de noua economie care începe să se instaleze în Katowice”, susține Winkler.

Hunedoreanul afirmă că, păstrând proporțiile, Voivodatul Silezia este județul Hunedoara al Poloniei. 78% din populația voivodatului trăiește în mediul urban. Silezia este bastionul industriei poloneze. 13 procente din PIB-ul Poloniei provine din Silezia și o treime din acest produs provine din industrie. Silezia a fost centrul metalurgiei și siderurgiei poloneze, iar acum, după restructurarea masivă a fostului conglomerat industrial comunist, a devenit centrul industrial și energetic al Poloniei, 20% din producția de energie a țării provenind de aici.

de Mihaela Mihai,Gazeta de dimineață, 3 septembrie2015
http://bit.ly/1L96jG0