În urmã cu un an, alegãtorii au decis cã reprezentanții UDMR trebuie sã-și continue munca în Parlamentul European (PE). Ei au înțeles cã pentru a avea o comunitate puternicã acasã trebuie ca interesele sã le fie reprezentate în legislativul european.

Grupul Partidului Popular European (PPE), din care face parte și UDMR, este în continuare cel mai mare din PE. La un an dupã alegerile europene din 25 mai 2014, realitatea politicã din PE ne aratã cã PPE a rãmas principalul grup responsabil și devotat fațã de valorile pãrinților fondatori ai UE deși se aflã sub o presiune crescândã a extremei drepte și a celei stângi care de multe ori se situeazã pe poziții similare.
Activitatea noului legislativ a debutat pe un fond economic, politic și social marcat de tensiuni extreme. Ieșirea din crizã s-a dovedit a fi extrem de anevoioasã. Reluarea creșterii economice, din pãcate, s-a realizat fãrã crearea de locuri de muncã mai ales pentru tineri. Șomajul mai ales în rândul tinerilor între 15 și 25 de ani a atins cote alarmante. 

Pe acest fond economic și social fragil, UE a ajuns sã se confrunte cu o serie întreagã de crize, cum este cea provocatã de valul nemaiîntâlnit vreodatã în istoria modernã de emigranți în special din zonele de conflict armat; atacurile și amenințãrile teroriste din partea ISIL; criza provocatã de Rusia la granițele estice ale Uniunii. UE se confruntã, de asemenea, cu criza structuralã din Grecia, care amenințã stabilitatea zonei euro și atenteazã chiar la viitorul proiectului european. O altã provocare serioasã pentru UE o reprezintã presiunea exercitatã de Marea Britanie, care dorește sã-și impunã unilateral pretențiile la Bruxelles pentru a rãmâne stat membru.
Am considerat cã anul 2014 poate și trebuie sã fie anul unui nou început pentru UE. Acest nou început este caracterizat de o volatilitate extremã, de instabilitate și de semne clare ale unei crize structurale. Toate aceste probleme își pot gãsi rezolvarea doar printr-o manifestare efectivã a solidaritãții europene. Izolaționismul și protecționismul intern sunt atitudini care nu oferã soluții pe termen lung pentru prosperitatea și stabilitatea statelor membre. Sunt convins de faptul cã uniunea politicã este rãspunsul corect la toate aceste crize și reprezintã viitorul pentru România și pentru comunitatea maghiarã.

O nouã dinamicã a muncii în INTA

Am continuat munca, începutã în 2007, în Comisia de Comerț Internațional (INTA) a PE. Am fost ales vicepreședinte al acestei comisii. De asemenea, am fost desemnat coordonatorul Grupului de Monitorizare a Relațiilor cu China în INTA și raportor PPE în INTA pentru Republica Moldova.
Ritmul și volumul muncii în INTA s-au intensificat considerabil de la preluarea noului mandat.  La ora actualã, UE este implicatã în mai multe procese de negociere a unor acorduri comerciale bilaterale sau de investiții, printre care TTIP se bucurã de cea mai mare atenție din partea opiniei publice.  O parte din activitatea mea din INTA s-a concentrat în anul care a trecut pe dosarul “mineralelor de conflict”. Acesta este un raport care a adus în atenția PE un subiect controversat și delicat, și anume identificarea unor mãsuri eficiente la nivelul UE care sã ducã la ruperea legãturii dintre extragerea și comercializarea resurselor mineralelor și finanțarea grupãrilor armate care acționeazã în diverse zone pe glob, în special în Africa.

Dezvoltarea regionalã și Politica de coeziune

Încã de la preluarea primului mandat de deputat european, am activat în Comisia de Dezvoltare Regionalã (REGI) a PE, care este responsabilã de dezvoltarea regionalã și de politica de coeziune a Uniunii. În perioada 2014-2020,  România va gestiona șase programe operaționale cãrora le-au fost alocate 23 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune. Mai mult de jumãtate din aceastã sumã, adicã puțin peste 15 miliarde de euro, ar trebui sã sprijine proiectele menite sã ducã la dezvoltarea și prosperitatea regiunilor și implicit a comunitãților locale. Din pãcate, perioada de planificare bugetarã 2007-2013 este un eșec pentru România, pentru cã din finanțãrile UE aferente acestei perioade vom pierde între 6 și 8 miliarde de euro. Ne strãduim, la Bruxelles, ca perioada 2014-2020 sã fie mai bunã pentru țara noastrã din punct de vedere al absorbției de fonduri europene, deși semnele pregãtirii nu sunt deloc de bun augur. UDMR a fãcut eforturi în vederea îmbunãtãțirii absorbției fondurilor europene și a elaborat “Transilvania 2020”, care reprezintã viziunea noastrã cu privire la dezvoltarea Transilvaniei și a comunitãții maghiare în urmãtori șapte ani. Din pãcate, doar câteva dintre propunerile noastre au fost incluse în planurile României cu privire la atragerea de fonduri europene.

În REGI am contribuit cu amendamente la rapoartele care au vizat fondurile structurale și de investiții, dar și Fondul European pentru Investiții Strategice. Am depus amendamente care sã vinã în sprijinul accesului IMM-urilor la oportunitãțile generate de creșterea durabilã.  

Sprijinirea sectorului IMM a rãmas o prioritate

Odatã cu preluarea noului mandat de deputat european mi-am continuat activitatea în calitate de vicepreședinte al SME Europe.  Aceasta este asociația de lobby pentru sectorul IMM a Grupului PPE din PE, iar UDMR este membru fondator al acestei organizații. În anul care s-a scurs, sub patronajul SME Europe au avut loc conferințe în cadrul cãrora participanții au dezbãtut subiecte de interes pentru sectorul IMM, de la cel referitor la necesitatea reindustrializãrii pânã la politicile legate de competiție în UE. De fiecare datã, participanții au încercat sã gãseascã soluții la problemele ridicate de întreprinderile mici și mijlocii pe care sã le aducã în dezbaterea mai amplã europeanã.

Intergrupul pentru Minoritãți Naționale

Și în aceastã legislaturã am reușit, dupã eforturi consistente, reînființarea Intergrupului pentru Minoritãți Tradiționale, Comunitãți și Limbi Naționale. Acest grup de lucru, înființat și alcãtuit de deputați europeni care fac parte din comunitãți ale minoritãților naționale din diverse state membre, va continua sã aducã în atenția membrilor PE problemele cu care se confruntã minoritãțile naționale și lingvistice în statele membre ale UE.
În aprilie 2015, la Strasbourg, la invitația Intergrupului, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat situația curentã a comunitãții maghiare din România, accentul fiind pus pe cazul Mikó. Discuțiile din cadrul Intergrupului au relevat faptul cã, în ultima perioadã, s-au înregistrat regrese în privința respectãrii drepturilor minoritãților etnice. Aceastã tendințã, din pãcate, se manifestã și în cazul minoritãții maghiare din România. În mod consecvent UDMR va continua sã meargã pe calea dialogului politic și interetnic acasã și în Europa.
Colaborarea dintre Intergrup și Uniunea Federalã a Naționalitãților Europene (FUEN) se aflã într-un proces de consolidare. Președintele FUEN, Hans Heinrich Hansen, a fost invitat sã prezinte în fața deputaților europeni membri ai Intergrupului concluziile lucrãrilor ultimului congres al acestei organizații care s-a desfãșurat în Grecia.

Europa este a tinerilor

Convins de faptul cã doar lucrând pentru tineri, lucrezi cu adevãrat pentru viitorul comunitãții tale, colaborez cu organizația tinerilor maghiari din Transilvania – MIÉRT și cu YEPP – organizația de tineret a PPE, și le sprijin inițiativele. În colaborare cu MIÉRT am continuat programul de stagiaturi în cadrul biroului parlamentar de la Bruxelles. De la preluarea mandatului, am sprijinit un numãr de 163 de tineri, elevi și studenți, sã viziteze PE.

Tinerii, dar mai ales problemele lor, în contextul în care aceastã categorie de vârstã s-a dovedit a fi cea mai vulnerabilã în fața crizei economice, au rãmas unul dintre subiectele cele mai importante ale  activitãții mele politice.

Încã de la lansare, am arãtat cât este de importantã implementarea eficientã a inițiativei “Garanția pentru tineret” finanțatã din bani europeni  și care își propune sã combatã șomajul în rândul tinerilor.
Cu prilejul votului pentru rezoluția referitoare la ocuparea forței de muncã în rândul tinerilor am vorbit despre nevoia de racordare a sistemelor educaționale la realitãțile și perspectivele pieței muncii. Am reamintit faptul cã, în luna mai 2014, peste 5.000 de tineri reuniți în cadrul “EYE 2014” la Strasbourg și-au adunat propunerile într-un document intitulat “Idei pentru o Europã mai bunã”.  La acest document și-au adus contribuția și 50 de tineri maghiari din Transilvania pe care i-am sprijinit sã participe la acest eveniment.

UDMR de 25 de ani în slujba comunitãții

Împlinirea a 25 de ani de la fondarea UDMR a prilejuit o serie întreagã de acțiuni aniversare, dar a constituit și prilejul bilanțului realist și critic al rezultatelor de pânã acum. Avem nevoie de o redefinire a instrumentelor pe care le folosim, a politicilor publice pe care le promovãm în contextul reafirmãrii clare a valorilor noastre care sunt neschimbate de 25 de ani.

Am coordonat munca în cadrul Consiliului Economic al UDMR, for care a pregãtit Rezoluția privind evoluțiile economice, monetare și fiscale, care a fost adoptatã la cel de-al 12-lea Congres al Uniunii care a avut loc la Cluj. În acest document, UDMR pledeazã pentru o reformã urgentã a administrației fiscale, pentru acordarea unui sprijin eficient pentru sectorul IMM, pentru eficientizarea și extinderea la nivel național a Sistemului Garanțiilor pentru Tineret. Uniunea se mai pronunțã pentru dezbaterea și adoptarea, în Parlamentul României, a unei legi privind strategia energeticã naționalã, dar și a unui cadru juridic modern, precum și o strategie privind resursele minerale. În același document, UDMR își reafirmã susținerea pentru aderarea la zona euro.

O parte însemnatã din activitatea mea de acasã a fost dedicatã, ca și pânã acum, comunitãților szórvány*, precum și Organizației Județene UDMR Hunedoara. Am sprijinit proiectele organizației de femei care devine o componentã din ce în ce mai activã în viața UDMR.

Am participat la conferințe și dezbateri în care dialogul cu organizațiile și asociațiile profesionale s-a concretizat printr-un schimb valoros de idei și informații pentru activitatea mea în PE, dar și în UDMR.  
Responsabilitãțile asumate de UDMR în activitatea sa de reprezentare, apãrare și promovare a intereselor legitime ale comunitãții maghiare din Transilvania, cea mai mare comunitate etnicã din Europa, pot fi îndeplinite doar în mãsura în care reprezentarea acesteia este asiguratã la toate cele trei niveluri: în administrația localã, în Parlamentul României și în legislativul european.

*Comunitãþile szórvány din Transilvania sunt acele comunitãþi maghiare a cãror pondere demograficã în unitãþile administrativ-teritoriale în care acestea trãiesc nu depãºeºte 10%. Se mai foloseºte noþiunea de “diasporã internã” pentru a desemna aceste comunitãþi, însã, aceastã traducere este inexactã pentru cã diaspora presupune formarea unor comunitãþi prin emigraþie, iar comunitãþile transilvãnene maghiare din szórvány trãiesc pe pãmântul lor natal de generaþii, realitãþile demografice fiind cele care le imprimã specificul.

Bruxelles, 1 iulie 2015