Misiunea pe care mi-am asumat-o în îndeplinirea mandatului de parlamentar european al UDMR are douã componente esențiale. Prima se referã la promovarea, reprezentarea și apãrarea, dacã este nevoie, a intereselor țãrii mele și ale comunitãții maghiare din România în Parlamentul European și în întreg sistemul instituțional al UE. Am urmãrit sã prezint Transilvania și România, în Parlamentul European, cu multiplele lor valențe, cu bogãția culturalã și istoricã, deoarece numai cei care ne cunosc și ne înțeleg pot sã ajungã sã sprijine obiectivele pe care le formulãm.  Cea de-a doua componentã este legatã de promovarea valorilor europene, a prioritãților de dezvoltare ale Uniunii, a strategiilor și programelor care trebuie puse în aplicare și în România. Pe scurt, am adus Europa acasã, pe pãmântul natal, contribuind astfel la valorificarea mai eficientã a oportunitãților care ni se deschid prin apartenența la spațiul comunitar.

Ca purtãtor al unui mandat încredințat de cãtre cetãțeni prin alegeri directe, m-am simțit obligat sã întocmesc anual câte un raport de activitate, toate putând fi consultate pe site-ul personal, www.iuliuwinkler.ro.

La final de mandat, încerc sã sintetizez munca acestor cinci ani în Parlamentul European. Desigur, munca mea nu se desfãșoarã doar la Bruxelles și Strasbourg, ci, în egalã mãsurã, și acasã, la Hunedoara, în Transilvania, în România.

1. Construirea noii Europe

Comunitatea maghiarã din Transilvania și UDMR, reprezentant legitim al acesteia, au ales calea europeanã din primul moment dupã schimbarea regimului în 1989 și s-au manifestat ca atare în întreaga perioadã care s-a scurs de atunci. Ne dorim o Europã federalã puternicã și eficientã, o Europã a regiunilor și comunitãților în care colaborarea, toleranța, multilingvismul, dialogul dintre culturi sã primeze și unde sã domneascã libertatea și demnitatea. Viitorul comunitãții maghiare din Transilvania, dar și al României este în UE, iar activitatea mea în Parlamentul European și acasã s-a subsumat acestui crez.

Ultimii cinci ani au fost extrem de dificili pentru UE. Efectele crizei globale s-au manifestat în toate statele membre, în fiecare comunitate și regiune, afectând majoritatea cetãțenilor europeni. Toatã activitatea Parlamentului European, precum și a celorlalte instituții europene, a stat, în acești ultimi ani, sub semnul crizei economice, financiare și sociale.

La sfârșitul anului 2009, împreunã cu colegii mei, deputați europeni reprezentanți ai comunitãții maghiare din Slovacia și cu reprezentanții organizațiilor comunitãților maghiarilor din Bazinul Carpatic salutam, de la Bruxelles, prin adoptarea unei declarații comune, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Procesul de ratificare a acestui tratat de cãtre toate cele 27 de state membre ale UE a fost unul îndelungat și anevoios, iar finalizarea lui a fost vãzutã ca un moment de cotiturã în construcția europeanã.

Efectele crizei globale au scos la suprafațã o serie de neajunsuri la nivelul UE, fapt care a dus la intensificarea discursului pro-federalizare a Uniunii, discurs care a venit sã combatã și vocile, din ce în ce mai puternice, ale populiștilor și extremiștilor europeni.

La peste patru ani de la momentul Lisabona, împreunã cu colegul meu Frank Engel, deputat european din Luxemburg, am realizat o carte intitulatã “Noua Europã acum”, în care ne-am exprimat viziunea cu privire la viitorul UE. Într-un context european agitat, în care, tot mai des, se vehiculeazã inclusiv ideea redeschiderii tratatelor europene, am considerat cã și publicul din țara mea, factorii politici responsabili, trebuie sã se implice în acest proces, care, în cele din urmã, va modela viitorul Uniunii și implicit pe cel al României, dar și al comunitãții mele. În iunie 2013, la Cluj, sub auspiciile Fundației “Kós Károly Akadémia” am lansat, alãturi de Frank Engel, volumul “Noua Europã acum”, iar împreunã cu invitații am discutat despre viitorul Europei. Principala concluzie care s-a desprins din dezbatere a fost aceea cã UE trebuie repusã pe traiectoria sa inițialã, cea gânditã de pãrinții sãi fondatori, și care, inevitabil, va duce la construcția Europei federale, unite din punct de vedere politic. Am mai prezentat cartea la Târgu-Mureș, unde a avut loc, de asemenea, o dezbatere, dar și la Deva.

Ori de câte ori am avut ocazia, fie la Bruxelles, fie acasã, am exprimat și argumentat opțiunea UDMR cu privire la consolidarea Europei regiunilor și comunitãților.

Una dintre temele care au reintrat în forțã în atenția autoritãților și publicului UE în acești ultimi cinci ani se referã la identitatea și cetãțenia europeanã. De altfel, anul 2013 a fost dedicat, la nivelul UE, cetãțeniei europene. În contextul evenimentelor destinate Anului european al cetãțenilor, am participat, alãturi de alți colegi deputați europeni, la o dezbatere cu public care s-a desfãșurat la Parlamentul European, în luna mai 2013. Cu acest prilej, am salutat implicarea cetãțenilor europeni în procesul de transformare al UE, fiind convins de faptul cã nimic nu se poate construi în lipsa sprijinului lor și am respins, încã odatã, discursul și acțiunile populiste și extremiste ale unor politicieni pe care îi pot bãnui, în cel mai bun caz, doar de lipsã de responsabilitate. Având certitudinea cã cetãțenii europeni sunt cei care vor decide, în cele din urmã, ce fel de Europã își doresc, am considerat cã aceștia trebuie sã beneficieze de o informare corectã cu privire la fenomenele și procesele care au stat la baza construcției europene. Pentru cã nu ai cum sã înțelegi UE, dupã cum nu poți înțelege nici cauzele pentru actuala crizã din Uniune, dacã nu ai cunoștințe minime de istorie a proiectului construcției europene, m-am raliat ideii cu privire la necesitatea elaborãrii unui manual de istorie a construcției europene. Cred cã acesta ar trebui sã cuprindã toate datele și evenimentele semnificative care au dus la constituirea UE, din prima zi de pace de dupã cel de-al doilea rãzboi mondial pânã azi. Istoria proiectului european ar trebui predatã în toate școlile din statele membre ale UE. Aceste idei le-am exprimat și în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut, în perioada care a trecut, în Transilvania, dar și la București, cu tineri, cu societatea civilã, cu mediul politic sau antreprenorial.

2. Criza financiarã, economicã și socialã în Uniunea Europeanã

Cea de-a șaptea legislaturã a Parlamentului European a stat sub semnul crizei globale, aproape întreaga activitate de legiferare fiind influențatã de efectele acesteia. Deputații europeni, împreunã cu Comisia Europeanã și cu Consiliul, s-au strãduit sã gãseascã cele mai eficiente soluții pentru diminuarea efectelor acesteia în plan social, sã identifice cele mai bune strategii pentru reluarea creșterii economice și crearea de noi locuri de muncã. Instituțiile europene au ajuns la concluzia cã este nevoie de reorientarea întregii filosofii de dezvoltare a UE.

Am fost membru al Comisiei temporare pentru criza economicã, financiarã și socialã (CRIS) a Parlamentului European. CRIS a reprezentat un cadru favorabil pentru a transmite opiniile mele cu privire la revenirea creșterii economice în UE. Împreunã cu Frank Engel am elaborat un document de lucru intitulat “Dincolo de guvernanța economicã – Uniunea viitorului” care a fost dezbãtut în CRIS. Prin acest document am propus o creștere cuprinsã între 5 și 10 procente din PIB-ul UE a bugetului Uniunii, aceastã recomandare fiind inclusã în Raportul CRIS cu privire la criza economicã, financiarã și socialã, intitulat “Recomandãri cu privire la mãsurile și inițiativele care trebuie luate”, document care a trecut de votul deputaților europeni în iulie 2011.

La propunerea mea, în raportul CRIS a fost introdus și un nou capitol care se referã la crearea de noi locuri de muncã printr-o politicã unitarã de încurajare și susținere a sectorului IMM. Am propus Comisiei Europene sã creeze instrumente financiare care sã stimuleze crearea de noi locuri de muncã de cãtre IMM-uri, conform principiulu “one SME – one job”. În Raportul CRIS a fost acceptatã și introdusã și propunerea mea de instituire de cãtre Comisie a unui sistem de burse în vederea susținerii tinerilor care doresc sã-și aprofundeze studiile tehnice și vocaționale. Am fãcut parte din Delegația CRIS care, în februarie 2011, s-a întâlnit, la Frankfurt, cu reprezentanții Bãncii Centrale Europene (BCE). Una dintre cele mai importante idei care s-au desprins în urma discuțiilor avute a fost cea legatã de necesitatea consolidãrii guvernanței economice în UE. De altfel, pe tema consolidãrii guvernanței economice, am avut mai multe intervenții în plenul PE, insistând asupra faptului cã statele non-membre ale zonei euro, precum și noile state membre nu trebuie excluse din acest proces absolut necesar redresãrii UE ca întreg.

Poate unul dintre cele mai importante rãspunsuri date problemelor apãrute din cauza crizei este Strategia Europa 2020. Finalizatã la începutul anului 2010, “Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentã, ecologicã și favorabilã incluziunii” a devenit documentul cãruia i-au fost și îi vor fi și pe viitor subsumate toate deciziile, proiectele, programele, inclusiv Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al UE. În cadrul numeroaselor întâlniri și conferințe la care am participat, de la Odorheiu Secuiesc pânã la Timișoara, Cluj, Arad sau Deva, am transmis și explicat participanților, fie ei oameni de afaceri, reprezentanți ai administrației locale, tinerilor etc., principiile și scopurile acestei strategii.

3. IMM-urile, coloana vertebralã a economiei europene

IMM-urile reprezintã motorul economiei UE și trebuie sã rãmânã puternice, competitive și inovatoare . În UE, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigurã locuri de muncã pentru 67 % din forța de muncã din sectorul privat, acestea reprezentând peste 99 % din totalul întreprinderilor la nivelul UE și angajeazã peste 90 de milioane de persoane în Europa. Între anii 2002 și 2010, considerat anul de apogeu al crizei economice, 85% din totalul locurilor de muncã nou-apãrute în Europa au fost generate de companiile mici și mijlocii. Din pãcate, nu doar din cauza crizei globale, dar și din cauza unei serii de piedici de ordin administrativ și economic atât la nivelul UE, cât și la nivelul fiecãrui stat membru în parte, 50% dintre IMM-uri se închid în primii cinci ani de la înființare.

Sprijinirea sectorului IMM a reprezentat pentru mine o preocupare constantã. Am devenit membru al Intergrupului pentru IMM-uri – SME Intergroup – din Parlamentul European, din care fac parte parlamentari interesați de eficientizarea și promovarea politicilor europene în vederea dezvoltãrii sectorului IMM. De altfel, la scurtã vreme dupã preluarea mandatului de deputat european am propus ca UDMR sã se afilieze organizației de lobby a Partidului Popular European (PPE) pentru sectorul IMM – SME Europe. În marja Congresului PPE de la București din octombrie 2012, a avut loc Adunarea Generalã a SME Europe, prilej cu care am fost ales vicepreședinte al acestei organizații.

În calitate de coraportor din partea Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) am colaborat cu Paul Rübig, deputat european din Austria, la realizarea Raportului “Sectorul IMM: competitivitate și oportunitãți de afaceri”. Cu prilejul adoptãrii raportului, în octombrie 2012, la sediul din Strasbourg al Parlamentului, s-a organizat o conferințã de presã la care am participat alãturi de Paul Rübig și vicepreședintele Comisiei Europene Antonio Tajani, comisarul pentru industrie și antreprenoriat.

Raportul stabilește o listã de prioritãți și de mãsuri în sprijinul sectorului IMM din UE cu scopul sporirii oportunitãților de afaceri și a competitivitãții IMM-urilor atât pe piața internã, cât și pe plan global. Documentul vine cu o serie de soluții pentru diminuarea diferențelor dintre sectorul IMM din noile și vechile state membre. Primul este dezavantajat în procesul de internaționalizare și are nevoie sã i se asigure un acces sporit la informație fãrã, ca prin aceasta sã se ajungã la distorsionarea competiției dintre IMM-urile europene.

În cadrul dezbaterii cu tema “IMM-urile europene și comerțul internațional” care a avut loc, la începutul anului 2012, în Parlamentul European am vorbit despre distanța care desparte sectorul IMM din noile state membre de cel din vechile state membre, precum și despre necesitatea de a se gãsi soluții la dificultãțile pe care primele le întâmpinã în dezvoltarea lor în comparație cu întreprinderile mici și mijlocii din vestul Europei. Plecând de la ideea cã internaționalizarea IMM-urilor europene reprezintã un scop extrem de important pentru UE, am atras atenția asupra faptului cã Comisia Europeanã trebuie sã gãseascã echilibrul între comunicarea și mãsurile pe care le ia în plan intern pentru sprijinirea IMM-urilor și efortul pe care îl va depune în vederea deschiderii piețelor extra-comunitare pentru întreprinderile mici și mijlocii.

În cadrul numeroaselor întâlniri și conferințe pe care le-am avut acasã cu omenii de afaceri m-a strãduit sã le împãrtãșesc acestora tendințele care se manifestã la nivelul UE în domeniul economic, sã diseminez informațiile utile cuprinse în Small Business Act care a fost reformat, sã le aduc la cunoștințã posibilitãțile pe care le oferã COSME, precum și alte programe europene.

4. Transilvania 2020, un plan de dezvoltare în sinergie cu Uniunea Europeanã

Perspectiva noului Cadru Financiar Multianual 2014-2020 al UE și a nuanțãrii celor mai importante politici europene – Politica Agricolã Comunã, Politica de Coeziune și Dezvoltare Regionalã etc. – a determinat UDMR sã inițieze elaborarea Planului de dezvoltare “Transilvania 2020”. M-am numãrat printre promotorii acestui plan. UDMR a inițiat, în vederea realizãrii acestui proiect, un larg proces de consultare în cadrul Uniunii, dar și cu mediul de afaceri, cu mediul universitar, cu ONG-urile care au preocupãri în domeniu. M-am implicat profund în acest proces de elaborare și consultare. În realizarea planului, UDMR a pornit de la premisa cã Transilvania poate sã se dezvolte în sinergie cu UE, urmãrind liniile directoare ale Strategiei Europa 2020. Planul “Transilvania 2020” a fost înmânat miniștrilor în funcție ai afacerilor europene, scopul fiind acela de a obține introducerea mãsurilor care vizeazã dezvoltarea sustenabilã a Transilvaniei în Planul național de dezvoltare 2014-2020. Procesul de elaborare și, ulterior realizãrii planului, diseminarea mãsurilor pe care le propune, au constituit pentru mine prilejuri pentru a mã întâlni și discuta cu reprezentanți ai mediului de afaceri și antreprenorial, cu tineri întreprinzãtori, cu reprezentanți ai sferei civile, cu profesori universitari și economiști în întreaga Transilvanie, dar chiar și în Ungaria. Prin mãsurile incluse în Planul de dezvoltare “Transilvania 2020”, UDMR și-a propus sã previnã posibilitatea producerii unui nou eșec, în urmãtorii șapte ani, în privința atragerii și absorbției de fonduri europene.

În ciuda faptului cã UDMR nu a primit un feed-back consistent din partea autoritãților sesizate și a ministerului de resort, consider cã aleșii locali ai UDMR pot sã se orienteze, în urmãtorii șapte ani, perioada de planificare bugetarã a UE, dupã direcțiile din Planul de dezvoltare Transilvania 2020. Practic, se va putea trece la implementarea acestui plan în Transilvania.

5. Politica de vecinãtate și relațiile Uniunii Europene cu partenerii sãi globali

UE este un spațiu al stabilitãții și prosperitãții. Forța UE vine inclusiv din politicile pe care le promoveazã în imediata sa vecinãtate. Consolidarea parteneriatelor și a sprijinului pe care UE îl acordã statelor din Balcanii de Vest, dar și țãrilor aflate la est de frontierele sale trebuie sã fie și pe mai departe scopuri importante ale Uniunii. Odatã cu aderarea Croației la UE în vara anului 2013, dar și în perspectiva noilor evoluții din Ucraina, relațiile Uniunii cu statele din Balcanii de Vest și statele din Parteneriatul Estic capãtã noi valențe.

La nivelul Parlamentului European, dar și în cadrul reuniunilor internaționale la care am participat, cum a fost, de exemplu, cea de la cea de la Zagreb, din octombrie 2009, axatã pe Acordul CEFTA, am pledat pentru continuarea extinderii UE spre Balcanii de Vest. De asemenea, m-am pronunțat, și am acționat în ideea necesitãții orientãrii UE spre statele din imediata sa vecinãtate esticã, dar și din regiunea Mãrii Caspice și a Caucazului.

Am lucrat ca și raportor și raportor alternativ la deciziile cu privire la acordarea de asistențã macrofinanciarã Republicii Moldova și Ucrainei (2010). De asemenea, m-am ocupat ca și raportor din partea INTA de hotãrârile privind acordarea de preferințe comerciale Republicii Moldova în 2011, iar în acest an, de decizia Comisiei Europene de a liberaliza importul de vin moldovenesc în UE ca rãspuns la anunțul Rusiei de a interzice importurile de vin din acest stat.

În octombrie 2012, Parlamentul European a adoptat raportul referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind Procedurile de aplicare a Acordului de Stabilizare și Asociere (ASA) între UE și Serbia pe care l-am realizat ca și raportor, precum și Recomandarea referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între UE și Republica Moldova cu privire la protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare, la care am contribuit ca și raportor din umbrã. De altfel, în INTA am fost desemnat coordonator al Grupului de monitorizare al Republicii Moldova, iar în aceastã calitate am organizat și prezidat o serie de reuniuni de lucru la care au participat reprezentanții moldoveni, precum și cei ai Consiliului și Comisiei Europene.

Comerțul este, poate, unul dintre cei mai eficienți ambasadori, iar instrumentele comerciale și-au depãșit de multã vreme scopul, devenind adevãrate unelte ale diplomației. Din punct de vedere comercial, UE reprezintã o piațã cu jumãtate de miliard de consumatori vânatã de puterile economice ale lumii, fie cã vorbim de SUA, China, Canada sau Brazilia. O bunã parte din activitatea mea în INTA s-a axat pe relațiile comerciale ale Uniunii cu China. În mai 2012, Parlamentul European a adoptat Raportul “China-UE: Un comerț dezechilibrat” la care am lucrat ca și raportor alternativ. În elaborarea acestui raport am susținut o serie de amendamente care vizeazã activarea principiului reciprocitãții care sã guverneze politica comercialã a UE în relația cu China, subliniind faptul cã UE trebuie sã priveascã mai atentã la relațiile economice cu statul chinez, un argument în acest sens fiind enormul deficit comercial al Uniunii în relația cu China, care a trecut de la 49 de miliarde de euro (2000) la 168,8 miliarde de euro (2010). În acest raport, INTA a solicitat Comisiei Europe sã adopte un set de mãsuri care sã reechilibreze relațiile comerciale cu China, deputații europeni considerând cã aceste mãsuri trebuie aplicate în cel mai scurt timp, astfel încât sã-și producã efectele pânã în 2016, anul în care China ar urma sã primeascã automat statutul de economie de piațã funcționalã de piațã din partea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

În legislatura 2011-2012, o piatrã de încercare pentru Parlamentul European a fost procesul de ratificare a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA. INTA a fost comisia de specialitate sesizatã în fond în vederea elaborãrii unui raport care sã propunã sau nu ratificarea controversatului tratat. În sesiunea plenarã din iulie 2012, alãturi de majoritatea colegilor mei parlamentari am votat împotriva ratificãrii ACTA. În opinia mea, votul parlamentarilor europeni a reprezentat sancționarea tratativelor netransparente pe marginea acestui acord. Prin acest vot, noi, deputații europeni, am arãtat cã a trecut vremea în care era posibil ca guvernele sã negocieze acorduri secrete sau sã participe la procese multilaterale lipsite de transparențã și care sã ocoleascã controlul democratic parlamentar.

6. Activitate în comisiile parlamentare: INTA și REGI

Securitatea energeticã a UE și implicit a statelor sale membre a reprezentat un subiect important în activitatea mea. Am pledat de la tribuna Parlamentului European în favoarea realizãrii unei politici energetice comune la nivelul UE, considerând cã doar în acest fel statele membre vor fi protejate, în viitor, de șantajul exercitat de marii furnizori de energie.

În mai 2010, plenul a votat Raportul referitor la necesitatea unei strategii europene pentru Regiunea Caucazului de Sud, la care am lucrat ca și raportor alternativ de aviz. Acest raport subliniazã faptul cã regiunile Mãrii Caspice și Mãrii Negre sunt vitale pentru securitatea energeticã europeanã. Unul dintre amendamentele pe care le-am introdus în aviz și care au fost adoptate invitã Comisia Europeanã sã sprijine și sã consolideze implicarea autoritãților locale și regionale din Georgia, Azerbaidjan și Armenia în cooperarea transfrontalierã. Un alt amendament se referã la asistența tehnicã pe care Comisia ar trebui sã o acorde Azerbaidjanului în vederea încheierii de cãtre acesta a aderãrii la Organizația Mondialã a Comerțului, iar un altul cere sprijin pentru consolidarea sistemului financiar și bancar din statele din Caucazul de Sud pentru a rãspunde la cerințele mediului de afaceri și ale investitorilor.

Pornind de la ideea nevoii de securitate energeticã, am lucrat ca și raportor alternativ de aviz și la Raportul referitor la necesitatea unei strategii a UE pentru regiune Mãrii Negre, care a fost adoptat de Parlament în ianuarie 2010. Cu acest prilej, am reiterat ideea cã Marea Neagrã a devenit parțial o mare internã a UE, iar importanța sa geo-strategicã nu este exageratã luând în considerare securitatea energeticã, stabilitatea regionalã, procesele de democratizare, chestiunile economice si comerciale.

Preocupãrile mele în domeniul dezvoltãrii regionale s-au concretizat și prin faptul cã m-am numãrat printre inițiatorii Rezoluției Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunãrii, adoptatã în ianuarie 2010. Strategia Dunãrii își propune acțiuni în domeniul transporturilor, în cel economic, în turism, în protecția mediului etc., însã, în opinia mea, trebuie privitã mai mult decât suma unor strategii sectoriale, pentru cã ea va avea valențe politice deosebite pentru statele riverane care nu sunt membre ale UE. Cred cã aplicarea Strategiei pentru Regiunea Dunãrii va putea contribui la îmbunãtãțirea condițiilor de viațã a comunitãților maghiare din Serbia și Ucraina. Rezoluția Parlamentului recomandã protejarea și promovarea moștenirii istorice și culturale ale comunitãților riverane fluviului.

În INTA ca și raportor am realizat avizul acestei comisii pentru Regulamentul PE și al Consiliului privind Fondul European de Ajustare la Globalizare (2014-2020) , iar în REGI am lucrat pe același aviz ca și raportor alternativ. Raportul a fost adoptat în vara anului 2012. Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) a fost instituit inițial pe durata perioadei de programare 2007 – 2013 prin Regulamentul (CE) nr. 1927/20062 pentru a oferi Uniunii un instrument de a demonstra solidaritatea fațã de lucrãtorii concediați ca urmare a schimbãrilor structurale majore din structura comerțului mondial ca urmare a globalizãrii. Obiectivul principal al acestei propuneri este de a asigura continuitatea funcționãrii FEGA în urmãtoarea perioadã de programare financiarã. În avizele pe care le-am redactat am propus extinderea FEAG și la IMM-uri. Adoptarea acestui raport, în decembrie 2013, înseamnã cã și în urmãtorii șapte ani persoanele care vor fi disponibilizate din întreprinderi care se închid sub presiunea globalizãrii, cum a fost și cazul fabricii Nokia de la Jucu, vor beneficia de fonduri europene în vederea reorientãrii lor profesionale.

O constantã a activitãții mele a rãmas preocuparea pentru dezvoltarea regionalã din România. În cadrul Comisiei de Dezvoltare Regionalã (REGI) am depus amendamente la rapoarte care, în viitor, își vor face simțit efectul asupra dezvoltãrii regionale din țarã. Amintesc aici doar amendamentele depuse la proiectul de raport referitor la politica regionalã și finanțarea acesteia, prin care se recomanda autoritãților de gestionare din statele membre sã vinã cu soluții pentru eficientizarea implementãrii Programului Operațional; la proiectul de raport referitor la contribuția politicii regionale a UE la combaterea crizei economice și financiare, cu referire la asigurarea unui acces cât mai larg la instrumentele europene de inginerie financiarã și valorificarea avantajelor pieței unice europene; cele de la proiectul de aviz al REGI pentru Raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncã, amendamente care au vizat implicarea autoritãților locale și regionale într-un dialog cât mai strâns cu unitãțile de învãțãmânt în sensul ca acestea sã-și coreleze curricula școlarã în funcție de dinamica de pe piața muncii, dar și referitor la nevoia ca autoritãțile locale și regionale sã își adapteze strategiile de dezvoltare în concordanțã cu obiectivele Strategiei UE 2020 în vederea creãrii de noi locuri de muncã într-o economie sustenabilã. Alãturi de colegi din PPE am susținut în REGI amendamente la proiectul de raport referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regionalã și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economicã și ocuparea forței de muncã și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006.

7. Europa tinerilor

Colaborarea și dialogul cu tinerii fie studenți sau elevi a fost și a rãmas una dintre prioritãțile mele. Menținerea contactului direct cu tinerii, cu organizațiile și asociațiile lor, precum și cu exigențele lor sunt un reper esențial în activitatea mea. Prin toate acțiunile mele am încercat sã-i încurajez pe tineri sã se implice mai mult în viața comunitãților lor. M-am strãduit sã le imprim ideea cã au, de pe acum, puterea de a modela societatea în care trãiesc.

Din 2007 am o relație de parteneriat și strânsã colaborare cu Conferința Tinerilor Maghiari din România (MIÉRT). Aceastã colaborare s-a concretizat printr-un program în cadrul cãruia numeroși tineri, în urma selecției fãcute de MIÉRT, efectueazã stagii de practicã în biroul parlamentar de la Bruxelles și Strasbourg.

Conducerea MIÉRT s-a reunit, la invitația mea, de mai multe ori la Bruxelles, pe agenda întrunirilor sale de aici figurând subiecte legate de inițiativele UE în privința tineretului, de consolidarea relațiilor dintre MIÉRT și YEPP – Organizația de tineret a PPE, organizația de tineret a PPE, dar și despre modul în care tinerii se pot implica mai profund în viața comunitãții noastre din Transilvania. În ultimii cinci ani, am rãspuns invitațiilor MIÉRT de a participa la EU Tabor, varã de varã întâlnirea cu tinerii în cadrul acestei tabere fiind pentru mine un prilej extraordinar de a dialoga cu ei, de a le asculta îngrijorãrile și problemele, strãduindu-mã , la rândul meu, sã le împãrtãșesc din experiența mea, sã îi încurajez și sã îi sprijin.

Anul trecut, m-am implicat în susținerea acțiunilor de lobby ale Grupului PONT în favoarea desemnãrii Clujului Capitalã Europeanã a Tineretului în 2015. În acest sens, m-am alãturat colegului meu Sógor Csaba, și în 9 mai 2012, am organizat la Parlamentul European o masã rotundã care a avut ca scop promovarea Clujului și a inițiativelor tineretului din acest oraș.

De asemenea, am intrat în dialog cu tinerii și la Strasbourg, unde, între 2010 și 2012, am primit vizitele studenților francezi de la Institutul Universitar Belfort – Montbeliard (IUTBM), dar și ale tinerilor din România care studiazã în capitala Alsaciei.

La invitația studenților europeniști din Cluj, în aprilie 2013, am participat la deschiderea acțiunii “Simularea Parlamentului European 2013”, un prilej extraordinar de a intra în dialog cu aceștia. Cu acest prilej, i-am îndemnat pe aceștia sã se implice în construcția noii Europe, fiind convins de faptul cã au puterea de a schimba lumea.

În contextul în care tot mai multe voci au început sã vorbeascã despre tinerii care încã nu au împlinit vârsta de 25 de ani ca despre o generație pierdutã, în mai multe rânduri am atras atenția asupra faptului cã, la nivel european, se pot gãsi soluții pentru sprijinirea acestora. Cu prilejul Biroului politic al Grupului PPE reunit în aprilie 2013, la Dubrovnik (Croația) în cadrul unei dezbateri, care s-a bucurat și de participarea comisarului pentru buget, Jan Lewandowski, am vorbit despre necesitatea gãsirii de soluții pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, propunând realizarea unui program Erasmus pentru stagii profesionale.

8. Protejarea drepturilor minoritãților naționale în statele membre ale UE

Ca politician maghiar din Transilvania, de-a lungul carierei mele, m-am strãduit sã reprezint interesele comunitãții mele fie la nivel județean, în Hunedoara, fie la București, în Parlamentul României sau în Guvern, iar în ultimii ani, în Parlamentul European și în mediul politic din Bruxelles.

Fac parte dintre membrii fondatori ai Intergrupului pentru Minoritãți Tradiționale, Comunitãți și Limbi Naționale din Parlament. Scopul principal al acestui grup de lucru, din care fac parte deputați din România, Slovacia și Ungaria sunt prezenți deputații basci și catalani din Spania, finlandezi din Suedia etc., este acela de a aduce în atenția parlamentarilor europeni problemele cu care se confruntã minoritãțile naționale și lingvistice în statele membre ale UE. Toți membrii Intergrupului pentru Minoritãți ne dorim sã convingem, în primul rând Parlamentul European, cu privire la necesitatea realizãrii unui cadru european de reglementare pentru protecția drepturilor minoritãților din UE. Uniunea a lãsat la latitudinea statelor membre problematica drepturilor minoritãților, iar soluțiile promovate în statele membre diferã foarte mult între ele. Existã state membre ale UE care nu recunosc existența minoritãților naționale, în timp ce altele le acordã acestora diferite forme de autonomie – de la autonomie culturalã, pânã la cea teritorialã. Din pãcate, fragilitatea instrumentelor europene este datã de însuși faptul cã, de prea multe ori, gãsirea unui consens la nivelul UE, duce la eliminarea esenței normelor care ar trebui aplicate.

Lãrgirea UE la 28 de state a adus în același spațiu majoritatea comunitãților maghiare din Bazinul Carpatic. Acum, majoritatea maghiarilor trãiește între granițele UE. Inclusiv statele foste iugoslave au ales calea integrãrii europene, Croația aderând la UE, în vara lui 2013. Sunt convins cã noi, cei care trãim deja în sânul UE, purtãm o responsabilitate fațã de conaționalii noștri rãmași în afara ei. În acest sens, un eveniment îmbucurãtor faptul cã, din decembrie 2010, s-a trecut la eliminarea vizelor pentru cetãțenii Serbiei, Macedoniei și Muntenegrului. UE trebuie sã se extindã spre Balcanii de Vest, statele de aici fiind europene prin definiție.

Am fost membru în comisia care a lucrat, în preajma celui de-al X-lea Congres al UDMR, care a avut loc la Oradea, la modificarea Programului Uniunii, contribuind și la elaborarea documentului de politicã externã intitulat “Ocrotirea comunitãților minoritãților naționale – o politicã la nivel european”.

Inițiativa Cetãțeneascã Europeanã (ICE), instituitã prin Tratatul de la Lisabona, a fost identificatã ca unul dintre instrumentele care pot sã vinã în sprijinul muncii noastre cu privire la obținerea unui cadru european de reglementare pentru protecția drepturilor minoritãților din UE . ICE dã posibilitatea unui milion de cetãțeni, care provin din minim 7 state membre, sã cearã direct Comisiei Europene elaborarea unei reglementãri într-un anumit domeniu sau cu privire la un anumit subiect.

Pânã la elaborarea și depunerea ICE pentru protecția minoritãților la Comisia Europeanã am avut de parcurs un drum anevoios. Pe parcursul acestuia, UDMR și-a gãsit aliați în Uniunea Federalã a Naționalitãților Europene (FUEN), dar și în Integrupul pentru Minoritãți din cadrul PE. În primãvara anului 2013, s-a creat parteneriatul dintre FUEN, UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud – SVP și Tineretul Naționalitãților Europene – YEN, care a și lansat MinoritySafePack -Pachetul de salvgardare a minoritãților. Prin inițiativa noastrã solicitam mãsuri și instrumente noi și efective în urmãtoarele domenii de acțiune ale UE: limbile regionale sau minoritare, educație, culturã și diversitate culturalã; Politica de Dezvoltare Regionalã; participarea și implicarea societãții civile; egalitate și anti-discriminare; media audio-vizualã și conținutul digital; sprijin pentru comunitãțile minoritãților naționale.

Congresul al XI-lea al UDMR, din 25 mai 2013, de la Miercurea Ciuc, a adoptat Rezoluția privind ICE pentru protecția minoritãților naționale, tradiționale și lingvistice din UE. Iar, la cel de-al 58-lea Congres al FUEN, care a avut loc la Brixen (Tirolul de Sud, Italia) a fost lansatã oficial inițiativa noastrã.
Cu acest prilej, am propus ca FUEN sã devinã organ consultativ al Parlamentului European, aceastã organizație având de multã vreme statut participativ pe lângã Consiliul Europei și statut consultativ în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Din pãcate, Comisia Europeanã a respins ICE pentru protecția drepturilor minoritãților în UE prevalându-se, în primul rând, de principiul subsidiaritãții în ceea ce privește acest domeniu. UDMR, alãturi de celelalte organizații ale minoritãților naționale sau lingvistice din statele membre ale UE, nu a renunțat la ideea de a continua acțiunile menite sã obținã acea reglementare unicã europeanã care sã garanteze continuitatea comunitãților minoritãților naționale și lingvistice, care sã le ofere acestora protecție în fața asimilãrii de cãtre majoritate. Demersul UDMR și al partenerilor sãi europeni a generat cea mai importantã și strânsã colaborare, din ultimii ani, între comunitãțile minoritãților naționale, istorice și lingvistice care trãiesc în UE. ICE a devenit o platformã de solidaritate a minoritãților din UE, de la est la vest, de la nord la sud, comunitãți mici și mari, minoritãți care trãiesc în cele mai diverse condiții de viațã fiind unite într-un efort comun.

Lansarea inițiativei cetãțenești la Brixen, Tirolul de Sud

La cel de-al 57-lea Congres al FUEN de la Moscova (mai 2012) am obținut adoptarea unei rezoluții de urgențã prin care delegații își manifestau îngrijorarea fațã de limitarea, în România, a unui drept al minoritãții maghiare prin anularea deciziei referitoare la înființarea Facultãții de Medicinã și Farmacie în limba maghiarã la Târgu Mureș.

În toamna anului 2012, alãturi de colegul meu Sógor Csaba, am adus în atenția parlamentarilor europeni din cadrul Intergrupului pentru Minoritãți Tradiționale, Comunitãți și Limbi Naționale situația creatã de renaționalizarea imobilului în care funcționeazã Liceul “Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe care aparține de drept Bisericii Reformate din Ardeal. Ca urmare a demersului fãcut, Intergrupul a adoptat o rezoluție în acest caz, deputații europeni manifestându-și astfel solidaritatea fațã de acțiunile comunitãții maghiare din România cu privire la renaționalizarea imobilului respectiv. Membrii Intergrupului pentru Minoritãți din PE au cãzut de acord asupra faptului cã Bruxelles-ul, respectiv Comisia Europeanã trebuie sã renunțe la practicarea de dublu standard în privința abordãrilor pe care le are în privința respectãrii dreptului minoritãților naționale în statele membre. Deputații europeni prezenți la întrunire au mai decis sã sprijine demersurile UDMR referitoare la continuarea și accelerarea procesului de restituire a proprietãților confiscate abuziv de regimul comunist. În aceeași perioadã, am intervenit în plenul reunit la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri pe marginea situației politice din România, semnalând faptul cã reforma constituționalã și o realã reformã în justiție sunt soluția pentru diminuarea conflictelor instituționale, exemplificând cu situația aberantã creatã în jurul Liceului “Székely Mikó”. Împreunã cu colegul meu Sógor Csaba, am informat-o, prin intermediul unei scrisori, și pe Viviane Reding, comisarul responsabil cu justiția și drepturile fundamentale, despre renaționalizarea Liceului “Székely Mikó” și abuzurile comise în acest caz prin încãlcarea principiilor statului de drept. Acest caz fiind adus și în atenția PPE, în cadrul unei adunãri generale care s-a desfãșurat la Bruxelles.

În mai 2013, am mai avut o intervenție în plenul Parlamentului European, avertizând asupra pericolului care planeazã la nivelul UE și al instituțiilor sale în privința diminuãrii unor drepturi și a renunțãrii la principii fundamentale, cum ar fi folosirea limbilor naționale, în numele politicii de austeritate.

În septembrie 2013, împreunã cu FUEN, am organizat, la Bruxelles, în Parlamentul European, o masã rotundã cu prilejul Zilei europene a limbilor. Cu acest prilej, a avut loc și un eveniment menit sã informeze și sã conștientizeze deputații europeni cu privire la importanța folosirii limbii materne în instituțiile europene.

9. Acțiunea externã a UDMR pusã în slujba comunitãții maghiare

UDMR este afiliatã PPE, fiind în ultima vremea din ce în ce mai activã în cadrul celui mai mare și mai puternic partid pan-european. În ultimii ani, datoritã prezenței UDMR în Parlamentul European, activitatea Uniunii în cadrul PPE s-a intensificat și chiar am obținut succese notabile.

Din punct de vedere al dezideratelor noastre specifice, Congresul PPE de la Bonn, din decembrie 2009, a fost un succes. Cea mai mare formațiune politicã din Europa a adoptat în unanimitate Rezoluția intitulatã “Drepturile minoritãților naționale – respectul european pentru culturã, pentru tradițiile naționale și regionale”, document inițiat de UDMR și MKP – Partidul Comunitãții Maghiare – din Slovacia. Prin aceastã rezoluție, PPE își reafirma atașamentul fațã de valorile fundamentale ale UE, drepturile minoritãților naționale fiind parte a acestora. Adoptarea rezoluției în unanimitate a fost un succes fiind cunoscut faptul cã, pânã la Congresul de la Bonn, PPE a ezitat în a avea o opinie tranșantã în privința drepturilor minoritãților.

Președintele UDMR Kelemen Hunor și fostul președinte PPE Wilfried Martens în 2012 la congresul PPE din București

Aceastã rezoluție poate fi consideratã piatra care a fost pusã la temelia capitolului referitor la apãrarea drepturilor minoritãților naționale autohtone introdus în Programul politic al PPE adoptat la Congresul care a avut loc în octombrie 2012 la București. Astfel, pentru prima datã, Programul politic al PPE recunoaște rolul important jucat de minoritãțile naționale în Europa, iar acest fapt se datoreazã muncii constante depuse de UDMR în ultimii ani în cadrul formațiunii politice pan-europene. De altfel, cu prilejul Congresului PPE de la București, președintele Kelemen Hunor a avut o întâlnire cu Wilfried Martens, liderul din acea vreme al PPE, prilej cu care acesta a apreciat cã politica dusã de UDMR, la nivel european, în domeniul minoritãților este una de succes, afirmând cã, în opinia sa, UDMR este singurul reprezentant legitim al intereselor maghiarilor din România.

Am adus viziunea UDMR în PPE și în domeniul economic, contribuind la toate documentele programatice din acest domeniu. Aici aș aminti documentul de bazã al Congresului PPE de la Bonn intitulat, “Economia socialã de piațã într-o lume globalizatã”, introducerea în cadrul documentului-program al PPE a unei prevederi cu privire la asigurarea unei integrãri dinamice și eficiente în UE a statelor membre din Europa Centralã și de Est sau contribuția la documentul alternativ al PPE la Strategia 2020. Am participat la grupurile de discuții și think-thank ale PPE în urma cãrora au fost elaborate punctele de vedere ale popularilor europeni pe marginea subiectelor majore din UE.

La începutul lunii iunie 2013, am reușit sã realizez un proiect mai vechi, și anume acela de a organiza, la Bruxelles, o ședințã a grupurilor reunite ale senatorilor și deputaților UDMR. Deputații și senatorii UDMR, conduși de președintele Kelemen Hunor, au avut, timp de douã zile, între 5 și 7 iunie, un program extrem de încãrcat, marcat de întâlniri la vârf cu liderii PPE, dar și la sediul Comisiei Europene cu comisarii Dacian Cioloș, (Agriculturã și Dezvoltare ruralã) și Andor László (Ocuparea Forței de Muncã, Afaceri Sociale și Incluziune), precum și cu membri ai cabinetului comisarului Johannes Hahn (Politicã Regionalã). Discuțiile purtate la Comisie au fost extrem de utile pentru parlamentarii Uniunii, ținând cont de reformarea politicilor agricolã și de dezvoltare regionalã, dar și pentru interlocutorii lor, care, în acest fel, au putut afla, direct de la sursã, problemele cu care se confruntã România în domeniul agriculturii, politicii regionale, dar și a neajunsurilor în privința politicilor sociale.

Am organizat întrevederea colegei mele senatorul UDMR de Bihor Biró Rozália cu deputatul european Doris Pack, președinta Organizației de femei a PPE. În cursul întrevederii pe care a avut-o la Bruxelles, Biró Rozália a informat-o pe aceasta despre faptul cã, la Congresul al XI-lea al UDMR, delegații au inclus în statutul Uniunii înființarea Organizației de Femei, iar aceasta dorește sã se afilieze Organizației de femei a PPE. Doris Pack a salutat inițiativa UDMR și i-a asigurat pe parlamentarii Uniunii de sprijinul sãu.

În primãvara anului 2013, am contribuit la organizarea, la Parlamentul European, a unei reuniuni a Secretariatului General al UDMR.

La invitația mea, conducerea Organizației de Femei din UDMR a efectuat o vizitã la Parlamentul European, în ianuarie 2014. Aceastã vizitã a prilejuit întâlnirea cu deputatul european Doris Pack (Germania), președintele Organizației de Femei a PPE.

10. Transilvania în Europa

Spațiul multicultural ardelenesc reprezintã locul în care mã regãsesc ca maghiar nãscut în Hunedoara. Transilvania și marea sa comunitate sunt elemente esențiale pe care se fundamenteazã identitatea mea. De-a lungul ultimilor cinci ani, una dintre preocupãrile mele a fost sã aduc crâmpeie din Transilvania la Bruxelles și Strasbourg. Am considerat cã Europa trebuie sã cunoascã, și astfel sã înțeleagã, bogãția culturalã și spiritul ardelenesc.
În mai 2010, Parlamentul European a gãzduit la Strasbourg un concert de muzicã barocã și renascentistã susținut de Huniadi Cantores și Cimpoierii din Transilvania, acestea fiind trupe de artiști din orașul meu natal, Hunedoara. Concertul a fost îmbogãțit de spectacolul oferit de Ansamblul folcloric al elevilor de la Liceul “Sigismund Toduțã” din Deva.

În toamna aceluiași an, la sediul Parlamentului European din Bruxelles am organizat cu sprijinul Uniuni Artiștilor Plastici Deva-Hunedoara o expoziție de picturã și sculpturã extrem de apreciatã.

În iunie 2011, Agora Bronislaw Geremek din Parlamentul European din Strasbourg s-a umplut de ritmurile concertului susținut de artiștii ardeleni reuniți sub egida proiectului “Theater Music” și de sunetele vioarei sub arcușul mânuit de Rãzvan Anemțoaei, un tânãr talentat din Hunedoara.

În octombrie 2011, ceapa din Pericei (județul Sãlaj) a fost vedeta unei expoziții inedite intitulate “Pericei, Transilvania – agriculturã de Cartea Recordurilor”, evenimentul bucurându-se și de prezența comisarului pentru Agriculturã, Dacian Cioloș.

În octombrie 2012, concertul din muzicã de Béla Bártók și George Enescu care a avut loc, la invitația mea, în Parlamentul European din Bruxelles, s-a bucurat de un real succes.

În luna martie a anului 2013, la invitația mea, Fundația “Inter-Art” din Aiud a organizat la Bruxelles, în Parlamentul European, expoziția de artã plasticã intitulatã “Libertate și artã fãrã frontiere”. Expoziția a cuprins lucrãri de picturã și sculpturã realizate de 82 de artiști din 52 de țãri de pe întreg mapamondul, precum și lucrãri semnate de 16 tineri artiști, sub 16 ani, din 5 țãri. Evenimentul de la Bruxelles a reprezentat un popas remarcabil al expoziției “Libertate și Artã fãrã frontiere” în periplul sãu pe la sediul ONU de la New York, în Viena, Vichy sau Rabat.

Tot în luna martie, împreunã cu Institutul Cultural Maghiar din Bruxelles, am organizat un nou concert de muzicã barocã și renascentistã al grupului Huniadi Cantores.

11. Noua Europã se construiește și acasã

Activitatea din Parlamentul European nu m-a decuplat de realitãțile de acasã, ba din contrã, mi-a oferit o perspectivã mult mai nuanțatã cu privire la evoluțiile politice, economice și sociale din țarã. Ori de câte ori am avut ocazia, cu prilejul conferințelor de presã, a dezbaterilor, a conferințelor economice la care am participat, mi-am fãcut publice opiniile și m-am strãduit sã propun soluții.

Încã de la debutul crizei în UE, am atras atenția asupra efectelor dezastruoase pe care criza le poate avea în România și am vorbit despre necesitatea conectãrii politicilor economice, financiare și a celor din plan social la tendințele europene și globale. În cadrul unei conferințe susținutã la Deva, am adus critici Guvernului de largã coaliție de la București pentru incompetența manifestatã în abordarea politicilor de diminuare a efectelor crizei. Nu am ezitat sã critic intenția, apoi chiar decizia, Guvernului de la București, cu privire la mãsura de reducere a TVA la pâine, argumentând cã aceasta nu va scãdea prețul pâinii și nici nu va duce la reducerea evaziunii fiscale în sectorul de panificație. Am criticat, de asemenea, slaba capacitate de absorbție a fondurilor europene și am punctat ceea ce eu am crezut cã sunt motivele fundamentale care ne-au adus în situația de a fi ultimii în privința atragerii finanțãrilor de la UE.

În numeroasele discuții avute cu întreprinzãtorii din Transilvania le-am vorbit acestora, în ultimii ani, despre evoluțiile din cadrul UE, de la competiția fiscalã în UE, despre guvernanța economicã, despre Pactul Euro Plus, despre Small Business Act, Strategia Europa 2020, dar și despre cota unicã din România ca și avantaj de competitivitate, despre nevoia de reindustrializare. Ori de câte ori am avut ocazia mi-am exprimat opinia cã destinul României se regãsește în zona euro.

Convins de faptul cã țara noastrã trebuie sã-și valorifice tradiția industrialã și sã refuze tentația de a-și clãdi o economie bazatã doar pe servicii, cunoscând, de asemenea, foarte bine situația mineritului din valea Jiului, în 2010, am contribuit cu amendamente la Raportul Rapkay, adoptat de plenul reunit la Strasbourg, prin care termenul limitã pentru subvenționarea producției de cãrbune se extinde pânã în 31 decembrie 2018. Prin adoptarea acestui raport s-a evitat, pentru moment, eliminarea, de la 31 decembrie 2014, a subvenției la minerit propusã de Comisia Europeanã.

Din 2011, am început sã acționez în vederea realizãrii unei colaborãri între Regiunea Franche-Comte din Franța și județul Hunedoara. Le-am propus autoritãților județene și celor locale, actorilor economici și din mediul universitar din județul meu sã încerce sã coopereze orientându-se dupã modelul alsacian de dezvoltare început în orașul Belfort, o fostã comunitate minierã din Alsacia. La inițiativa mea, la sfârșitul lunii iunie 2012, o delegație formatã din reprezentanți ai Primãriei și Universitãții din Petroșani a participat la o conferințã economicã organizatã în Belfort. În urma discuțiilor purtate, o delegație din Belfort a efectuat, apoi, o vizitã în județul Hunedoara. Am participat la o parte dintre întâlnirile pe care francezii le-au avut cu reprezentanți ai mediului de afaceri din județ, dar și cu oficiali din administrație. În urma discuțiilor purtate, au fost gãsite trei mari direcții pentru o colaborare eficientã, respectiv identificarea unor metode de exploatare eficientã a huilei din Valea Jiului, stabilirea unor parteneri din județul Hunedoara care ar putea produce subansamble pentru instalațiile energetice din asocierea cu clusterul “Valea Energiei” Belfort și gãsirea modalitãților practice prin care mediul academic se poate implica în activitatea de cercetare. Unul dintre scopurile principale ale acestei cooperãri este revitalizarea componentei industriale din Valea Jiului si transformarea acestei regiuni într-o veritabilã vale a energiei.

Dintotdeauna comunitatea maghiarã din județul meu a dat dovadã de vocația sa europeanã. Valorile și principiile multiculturalitãții și a unitãții în diversitate stau la baza existenței comunitãții cãreia îi aparțin. În calitatea mea de lider al Organizației Județene Hunedoara a UDMR, dar și ca deputat european, m-am strãduit sã imprim comunitãții un nou suflu european, fiind convins de faptul cã apartenența noastrã la marea familie europeanã reprezintã un element de bazã în consolidarea acesteia.

Ca atare, am încurajat și promovat ideea organizãrii în Hunedoara a unui festival al maghiarilor, care sã devinã o manifestare de tradiție în județ. Astfel, în iunie 2010, a avut loc prima ediție a “Zilelor Maghiare din județul Hunedoara”. De atunci, în fiecare an, membrii comunitãții cãreia îi aparțin ies din casele și bisericile maghiare și aduc cu ei în piețele și pe strãzile orașelor și comunelor hunedorene istoria, tradițiile, obiceiurile, cultura și folclorul nostru.

12. Misiunea de consolidare a comunitãților szórvány

Comunitãțile szórvány din Transilvania sunt acele comunitãți maghiare a cãror pondere demograficã în unitãțile administrativ-teritoriale în care acestea trãiesc nu depãșește 10%. Se mai folosește noțiunea de “diasporã internã” pentru a desemna aceste comunitãți, însã, aceastã traducere este inexactã pentru cã diaspora presupune formarea unor comunitãți prin emigrație, iar comunitãțile transilvãnene maghiare din szórvány trãiesc pe pãmântul lor natal de generații, realitãțile demografice fiind cele care le imprimã specificul.

În cadrul ședinței de reînnoire a Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR, care a avut loc în iunie 2011, Grupul Szórvány, al cãrui lider sunt, a fost reînregistrat. Acesta este compus din reprezentanții în CRU din județele Brașov, Sibiu, Hunedoara, Caraș-Severin și Bistrița-Nãsãud, scopul acestuia fiind promovarea intereselor specifice comunitãților din szórvány în dezbaterile și deciziile privind documentele elaborate în cadrul CRU. Perioada scursã din iunie 2011 și pânã acum a fost una extrem de densã pentru viața din szórvány.

În februarie 2011, la cel de-al X-lea Congres al UDMR, m-am numãrat printre promotorii deciziei prin care data de 15 noiembrie – ziua de naștere a principelui Transilvaniei Bethlen Gábor – a fost desemnatã Ziua Szórvány. UDMR a mai decis sã-și înnoiascã strategia pentru comunitãțile maghiare care trãiesc în minoritate absolutã, iar parteneriatele szórvány – szórvány ºi szórvány – Þinutul Secuiesc au cãpãtat noi valențe.

În luna noiembrie 2011, la Deva, a avut loc prima conferințã dedicatã szórvány, aceasta fiind și un bun prilej pentru consolidarea colaborãrii dintre UDMR, bisericile maghiare și organizațiile societãții civile maghiare. La Deva s-a inaugurat o tradiție în privința conferințelor szórvány, în 2012 manifestarea fiind gãzduitã de UDMR Brașov, iar în 2013 având loc la Aiud. În cadrul Strategiei și Planului de acțiune Szórvány, în luna iunie 2012, la Hunedoara și Orãștie a fost lansat Programul “Protectorii patrimoniului – Înfiazã un monument”, un program care se adreseazã, în primul rând, elevilor și tinerilor.

Hunedoara, 10 februarie 2014