Au trecut șase ani de când am aderat la Uniunea Europeană. Euforia și nerăbdarea de început de drum au lăsat loc treptat unor realități dure. În loc de o integrare rapidă, Transilvania, împreună cu țara noastră și cu întreaga Uniune, au fost aruncate într-o gravă criză economică și socială. Deși mulți au sperat că această criză se va termina la fel de repede cum a și izbucnit, că ne vom putea reîntoarce la vechea stare, acum trebuie să admitem că nu este suficient doar să depășim criza, ci trebuie să pregătim construcția unei noi structuri economice și politice. Realitatea de acasă este necruțătoare. În loc să ne apropiem de media europeană, ne îndepărtăm de aceasta și constatăm accentuarea inegalităților în dezvoltare. Schimbarea despre care vorbeam nu vizează doar mecanismele și structura guvernanței economice europene, ci se referă la regândirea întregii Uniuni Europene,

pornind de la chiar fundamentele sale. Deocamdată, sunt destui de puțini cei care au curajul să admită că actuala structură instituțională a Uniunii nu face decât să producă blocaje, că Uniunea este slăbită de rigiditatea statului național. În competiția globală în care ne aflăm atât statele membre, cât și Europa în ansamblul ei sunt nemulțumite de modul în care se iau deciziile la Bruxelles. În ultimul an, aceste teme m-au preocupat tot mai mult. Consider că perioada care a trecut de la aderare și experiența dobândită ne împuternicesc pe noi, cei din Europa Centrală și de Est, să ne angajăm în procesul de transformare a Europei. Tocmai de aceea, m-am implicat în dezbaterile despre crearea Europei federale. Un prim rezultat al acesteia este o carte scrisă în patru limbi, în care se regăsesc idei cu privire la viitorul Europei federale.

UDMR este pregătită pentru a răspunde la provocările deceniului care stă în fața noastră. Am elaborat Transilvania 2020, planul de dezvoltare pe pământul natal, și am fost principalii inițiatori și realizatori ai Inițiativei Cetățenești Europene pentru protejarea minoritățile naționale. Am înnoit și extins programele szórvány*, am formulat propunerile noastre economice și fiscale, importante pentru întreaga Românie. Pe scurt, am reușit să îmbogățim instrumentarul nostru de acțiuni având ca scop prosperitatea pe pământul natal. Anul trecut, comunitatea maghiară ne-a transmis un mesaj pozitiv, în două rânduri, mandatându-ne să realizăm dezideratele noastre comune. Obiectivele noastre rămân aceleași în administrația locală, în Parlamentul României și în Parlamentul European.

Suntem fondatorii Inițiativei Cetățenești Europene pentru protecția minorităților naționale, aceasta fiind, nu în cele din urmă, rezultatul unei solidarități extraordinare care se manifestă în 15 state membre ale Uniunii. Toate comunitățile minorităților naționale sau lingvistice au conștientizat faptul că în lipsa unui cadru de protecție la nivelul Uniunii Europene, care să vină în sprijinul legislațiilor naționale, pe termen lung, se poate ajunge la îngrădirea drepturilor deja dobândite și, la nivel național, acestea ajung să fie puse sub semnul întrebării. Pentru alte comunități miza este recunoașterea a însuși statutului de minoritate, pentru că în secolul 21, mai există încă state membre ale Uniunii Europene care nu recunosc existența minorităților naționale sau lingvistice pe teritoriul lor.

Munca realizată împreună cu Uniunea Federală a Naționalităților Europene – FUEN și Partidul Popular din Tirolul de Sud începe să dea roade la Bruxelles. A fost finalizat Minority SafePack – Pachetul de salvgardare a minorităților, iar acum așteptăm decizia Comisiei Europene. După înregistrarea acestuia la Comisie, trebuie să strângem, în susținerea lui, un milion de semnături. Mai trebuie să informăm publicul european despre eforturile depuse, subliniind faptul că Minority SafePack nu se îndreaptă împotriva societăților majoritare, ci este formulat în favoarea asigurării diversității lingvistice și culturale europene, pentru consolidarea valorii adăugate reprezentată de comunitățile minorităților naționale.

Realitatea politică din Bruxelles ne motivează. Ne-am convins din nou că instituțiile Uniunii Europene nu doresc să ia poziție în privința drepturilor minorităților, considerând că acestea sunt în stricta competență a statelor membre. În cazul Mikó din Sfântu Gheorghe am văzut că nici dreptul la proprietate nu mai este garantat la nivel european dacă problema vizează minoritățile naționale. Tocmai de aceea, este un succes important faptul că, într-o atmosferă generală nu prea prietenoasă pentru minoritățile naționale, la Congresul din 2012 al Partidului Popular European, organizat la București, am reușit introducerea unui capitol privind protejarea minorităților naționale în programul acestei formațiuni politice pan-europene. Prin acest document, practic, popularii europeni susțin crearea unui cadru de reglementare la nivel european privind minoritățile naționale.

Cu determinare și sacrificiu, folosind instrumente democratice, putem să obținem succese în comunitățile noastre. Comunitatea maghiară szórvány din Transilvania de Sud și-a consolidat instituțiile pas cu pas, a creat cadrul pentru desfășurarea programelor sale. Am reușit să extindem Ziua Szórvány în tot Bazinul Carpatic. Conferința Permanentă Maghiară a adoptat propunerea UDMR, declarând 15 noiembrie, ziua de naștere a Principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, Ziua Szórvány.

Parlamentul European este locul unde se desfășoară o muncă politică și de specialitate care vizează subiecte care acoperă o plajă extrem de diversă. Pe lângă dosarele de comerț coordonate de mine – printre care se numără acordurile comerciale cu Moldova, Serbia și Kosovo – sprijinirea sectorului IMM reprezintă un segment important al activității mele.  Soluțiile de succes din Europa trebuie aplicate și acasă, un exemplu este proiectul Valea Energiei din Alsacia care ar putea fi implementat în Valea Jiului. Cred în potențialul economic – neexploatat până acum – al Transilvaniei, cred în hărnicia și spiritul oamenilor care trăiesc aici.  În zonele industriale și miniere se poate începe o dezvoltare economică nouă într-o altă direcție, folosind experiențele din vestul Europei.

Am adus comorile Transilvaniei în Europa și aduc în Transilvania experiența și oportunitățile din Europa. Am sprijinit organizarea de evenimente, am găzduit grupuri de vizitatori în Bruxelles și Strasbourg. Un mesaj important l-au transmis și reuniunile grupurilor UDMR din Camera Deputaților și Senat, precum și a membrilor Secretariatului General al UDMR, care au avut loc la Bruxelles. Aceste întruniri au fost organizate împreună cu colegul meu deputatul european Sógor Csaba. La sfârșitul lunii iunie, noua conducere a Conferinței Tineretului Maghiar din România – MIÉRT s-a întrunit, la rândul său, în ședință la Bruxelles. Colegii mei din Parlamentul European au avut mai multe ocazii să ia contact cu arta și cultura din Transilvania, din România, artiștii  care au evoluat în concerte sau au expus lucrări de artă fiind invitații mei. În același timp, îmi exprim speranța că tinerii care au efectuat stagii de pregătire în cabinetul parlamentar de la Bruxelles, dar și cei care lucrează în administrațiile locale, care au vizitat Parlamentul European la invitația mea, s-au întors acasă cu experiențe care să îi ajute în activitatea lor pusă în slujba comunității transilvănene.

Bruxelles, 15 iulie 2013.

*Comunitățile din szórvány în Transilvania sunt acele comunități maghiare a căror pondere demografică în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea trăiesc nu depășește 10%. Se mai folosește noțiunea de “diasporă internă” pentru a desemna aceste comunități, însă, această traducere este inexactă pentru că diaspora presupune formarea unor comunități prin emigrație, iar comunitățile transilvănene maghiare din szórvány trăiesc pe pământul lor natal de generații, realitățile demografice fiind cele care le imprimă specificul.

I. Uniunea Europeană trebuie repusă pe traiectoria sa inițială

Uniunea Europeană (UE) trebuie repusă pe traiectoria sa inițială, cea gândită de părinții  fondatori. Este vorba despre o Europă unificată politic, nu doar din punct de vedere economic. Cred în Europa unită, într-o Europă federală, care să se fundamenteze pe regiunile și comunitățile sale. Mai cred că noua Europă nu se poate clădi fără cetățenii săi din centrul și estul Uniunii, aceștia având capacitatea de a revitaliza proiectul european. În consecință, o parte semnificativă a activității mele din sesiunea legislativă august 2012- iulie 2013 s-a materializat în acțiuni care au pornit de la acest crez, având ca scop să slujească acestui țel, și care au reprezentat o continuare firească a muncii pe care am depus-o de-a lungul ultimilor ani în Parlamentul European (PE), dar și acasă.

Noua Europă acum

În colaborare cu colegul meu Frank Engel, deputat european (CSV, PPE) din Luxemburg, am scris o carte intitulată “Noua Europă acum”. Aceasta cuprinde un “Proiect de manifest pentru Statele Unite ale Europei” conceput de Frank Engel și o parte din gândurile mele despre Europa unită, adunate într-un eseu intitulat “Europa unită, o altfel de Europă”. Redactată în patru limbi, maghiară, română, engleză și franceză, cartea a fost tipărită sub egida Fundației “Kós Károly Akadémia”. Lansarea ei a avut loc la Cluj, în 27 iunie, în prezența președintelui Fundației  “Kós Károly Akadémia”, senatorul UDMR Markó Béla, și a subsemnaților. Prilejul a fost unul bun pentru a dezbate, împreună cu invitații fundației, viitorul Europei.

Dezbaterea “Noua Europă acum” organizată, la Cluj, sub egida Fundației “Kós Károly Akadémia”

Istorie și identitate europeană

Consider că Europa unită reprezintă o etapă firească în dezvoltarea societății europene, dar și că unificarea ei din punct de vedere politic nu se poate face fără sprijinul cetățenilor săi. În acest sens, consider că dezbaterile sunt esențiale, pentru că în cadrul lor cetățenii pot să își exprime opiniile cu privire la acest subiect, au posibilitatea să intre în contact direct cu susținători acestor idei și să înțeleagă viziunea politicienilor care cred în acest vis. Crearea noii Europe presupune un proces de durată, iar esențial în susținerea acestuia este consolidarea apartenenței cetățenilor statelor membre la Europa, iar acest lucru nu se poate întâmpla fără raportarea la o istorie comună și la identitatea de european. În acest sens, am avut o serie de intervenții publice cu privire la necesitatea redactării unui manual comun de istorie a UE, care să fie predat în toate școlile din statele membre.

Despre istoria instituțională a UE, dar și despre nevoia construirii și consolidării identității europene am vorbit în repetate rânduri, atât în plenul Parlamentul European (PE), dar și ori de câte ori mi s-a oferit ocazia să îmi exprim acest punct de vedere, fie că a fost, de exemplu, în cadrul conferinței organizate de Centre for European Studies pe tema identității europene, la București, în octombrie anului 2012, sau a Conferinței “Cetățenie și dialog în Europa”, care a avut loc în februarie 2013, tot la București.
În decembrie 2012, am avut deosebita plăcere să găzduiesc, la sediul PE din Strasbourg, o întâlnire care s-a axat pe tema identității europene. În cadrul reuniunii alături de colegii mei deputații europeni Norica Nicolai (PNL, ALDE) și Ioan Mircea Pașcu (PSD, S&D) am avut un schimb de opinii extrem de interesant cu membri ai Colegiului de Apărare din Belfort -Montbeliard.

Emisiune în direct din Parlamentul European la postul public de televiziune

 

Europa unită se sprijină pe cetățenii și valorile sale fundamentale

Uniunea Europeană așa cum este astăzi reprezintă rezultatul experienței acumulată de-a lungul unei istorii zbuciumate, marcată de conflicte devastatoare, dar și de cuceriri și realizări remarcabile care și-au pus amprenta definitiv asupra întregii lumi. Europa a fost motorul lumii moderne, oferindu-i acesteia cele mai nobile principii și valori. La baza construcției europene au fost puși cetățenii săi și prosperitatea lor, alături de respectarea unor valori văzute ca fiind fundamentale: respectarea drepturilor omului și a demnității umane, a libertății, a principiilor democratice, a egalității. În acest sens, am continuat, ori de câte ori am avut ocazia, să taxez derapajele populiste și să îmi exprim temerile cu privire la pericolul pe care îl constituie discursul tot mai vocal al naționaliștilor-extremiștilor. Am certitudinea că cetățenii europeni sunt cei care vor decide, în cele din urmă, ce fel de Europă își doresc. Sunt convins de faptul că ei vor lua cea mai bună decizie în condițiile în care vor fi implicați în dezbaterea cu privire la viitorul Europei. Acest mesaj l-am transmis și cetățenilor europeni care, în 4 mai 2013,  au participat la o întâlnire organizată la sediul PE din Bruxelles cu prilejul organizării “Porților deschise”. Printre deputații care au participat la discuții o amintesc pe Doris Pack (PPE, Germania), Othmar Karas (PPE, Austria) sau Graham Watson (ALDE, Marea Britanie). Aceleași mesaje le-am transmis și participanților la o dezbatere pe tema cetățeniei europene organizată la Târgu-Mureș în 13 mai 2013.

Dezbatere pe tema cetățeniei europene organizată la București

În contextul prelungirii crizei globale în UE, mi-am exprimat îngrijorarea, într-o declarație politică în plenul PE, în 14 ianuarie 2013, cu privire la faptul că sub imperiul nevoii de a găsi soluții de combatere a efectelor acesteia, se manifestă, tot mai des, tendințe de îndepărtare de la aceste valorile și principiile fundamentale.

“Porți Deschise” la Parlamentul European din Bruxelles

 

Dezbaterile cu privire la viitorul Europei sunt din ce în ce mai aprinse. Există susținători ai Europei cu două viteze, după cum există susținători ai Europei federale, printre care mă număr și eu. Am folosit fiecare prilej care mi s-a oferit pentru a pleda pentru edificarea unei Europe unite din punct de vedere politic, argumentând împotriva populismului de orice fel și mai ales a îngrijorărilor manifestate cu privire la pierderea de suveranitate națională în favoarea UE.

 

Sesiune plenară la Strasbourg

De asemenea, mi-am manifestat îngrijorarea față de creșterea populismului, a extremismului în UE, avertizând că există pericolul ca la alegerile pentru PE din vara anului 2014, o bună parte dintre mandate să fie câștigate de exponenți ai unor asemenea curente, pe care le consider a fi extrem de distructive pentru proiectul european. Sunt convins de faptul că UE poate reuși doar prin conservarea și dezvoltarea modelului social european.

II. Europa tinerilor

Tinerii și problemele lor au rămas o preocupare importantă pentru mine pe care am depus-o atât la Bruxelles sau Strasbourg, cât și acasă. În cadrul numeroaselor întâlniri pe care le-am avut cu tinerii în acest ultim an, mesajul meu principal a fost acela de a-i îndemna să se implice mai mult și mai activ în procesul de schimbare a UE. Am încercat să-i conștientizez referitor la forța extraordinară pe care o au și în privința faptului că au energia necesară de a-și modela viitorul într-o Europă unită.

Tinerii au puterea să schimbe UE

La invitația studenților europeniști din Cluj, în 8 aprilie 2013, am participat la deschiderea “Simulării Parlamentului European 2013”, un prilej extraordinar de a intra în dialog cu aceștia. I-am îndemnat pe aceștia să se implice în construcția noii Europe, fiind convins de faptul că au puterea de a schimba lumea.

Simularea Parlamentului European 2013 la Cluj

 

Ședința noii conduceri a MIÉRT la Bruxelles

Nu trebuie să avem o generație pierdută. Combaterea șomajului în rândul tinerilor

Criza economică și socială pe care UE o traversează deja de mai bine de patru ani a lovit cel mai puternic în rândul tinerilor. În contextul în care tot mai multe voci au început să vorbească despre tinerii care încă nu au împlinit vârsta de 25 de ani ca despre o generație pierdută, în mai multe rânduri am atras atenția asupra faptului că, la nivel european, se pot găsi soluții pentru sprijinirea acestora. Cu prilejul Biroului politic al Grupului PPE reunit în aprilie 2013, la Dubrovnik, în cadrul unei dezbateri, care s-a bucurat și de participarea comisarului pentru buget, Jan Lewandowski, am ridicat problema găsirii de soluții pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, propunând realizarea unui program Erasmus pentru stagii profesionale.

EU Tabor 2013

Deși în România, rata șomajului în rândul tinerilor se situează, deocamdată, sub media europeană, am atras atenția asupra faptului că Guvernul trebuie să fie atent și să folosească “Garanția pentru tineret”, un instrument financiar aprobat de Consiliul European, imediat ce acesta devine funcțional.

Colaborări internaționale

Schimburile de experiență și bune practici sunt extrem de valoroase, iar pentru tineri acestea, de cele mai multe ori, reprezintă puncte esențiale în devenirea lor profesională. În virtutea colaborării pe care o am cu profesori de la Universitatea Petroșani și  Institutul Universitar Belfort-Montbeliard (IUTBM), am contribuit la realizarea unui schimb de experiență între studenții celor două instituții de învățământ superior. Astfel, un grup de 5 studenți francezi au efectuat un stagiu practic timp de două luni în Valea Jiului, ei contribuind și la pregătirea proiectului “Valea Jiului – Valea Energiei”.

Întâlnire la Consiliul Județean Hunedoara între conducerea județului și oameni de afaceri din Belfort, Franța

Cluj, capitală europeană a tineretului

Am primit cu deosebită satisfacție vestea că Clujul va fi Capitala europeană a tineretului în anul 2015, mai ales că m-am implicat în susținerea acestui oraș în cursa pentru câștigarea acestui titlu. În primăvara anului trecut, am organizat în PE, împreună cu colegul meu  Sógor Csaba, o masă rotundă cu tema “Cluj-Napoca – Capitala Europeană a Tineretului în 2015”, evenimentul având menirea să promoveze orașul pentru obținerea acestui titlu. Cred că Clujul merită din plin titlul de Capitală europeană a tineretului, iar obținerea lui va mări vizibilitatea României în plan european, pentru că acest oraș are de arătat foarte multe Europei.

III. Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția drepturilor minorităților

Obținerea unui cadru de reglementare, la nivel european, în privința protejării minorităților naționale a fost unul dintre obiectivele mele esențiale de la câștigarea, pentru prima dată, în decembrie 2007, a mandatului de parlamentar european. Am salutat cu entuziasm intrarea în vigoare, la sfârșitul anului 2009, a Tratatului de la Lisabona care prevede faptul că minoritățile sunt valori ale UE, precum și introducerea instrumentului Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) al cărui potențial în vederea obținerii dezideratelor minorităților naționale l-am înțeles imediat.

Lansarea ICE pentru minoritățile naționale, Brixen, Tirolul de Sud, Italia

ICE este un instrument nou, care poate fi folosit cu începere din 1 aprilie 2012,  prin care cetățenii UE pot aduce în atenția instituțiilor europene probleme sau domenii care, în opinia lor, trebuie reglementate la nivelul Uniunii, solicitând astfel adoptarea unui act juridic în acest sens. Astfel, un Comitet cetățenesc, format din șapte persoane din tot atâtea țări înregistrează, o propunere, se angajează într-o campanie și strânge un milion de semnături din statele UE pe parcursul unui an. În cel puțin șapte state membre ale UE trebuie atins un prag minim care depinde de dimensiunea populației statului respectiv. Dacă această campanie de strângere de semnături are succes, organizatorii vor avea posibilitatea să-și prezinte cauza în Parlamentul European, iar Comisia Europeană are obligația să ia în considerare această propunere.

UDMR factorul coagulant în demararea ICE pentru protecția drepturilor minorităților

ICE pentru protecția minorităților naționale, tradiționale și lingvistice a contribuit la realizarea celui mai important parteneriat din ultimii ani între comunitățile minorităților naționale, istorice și lingvistice care trăiesc în UE. ICE a devenit o platformă de solidaritate a minorităților din UE, de la est la vest, de la nord la sud, comunități mici și mari, minorități care trăiesc în cele mai diverse condiții de viață fiind unite într-un efort comun. Scopul nostru este de a convinge UE, având sprijinul unui milion de cetățeni europeni, să protejeze identitatea minorităților naționale prin măsuri specifice menite să sprijine cultura și limba acestora.

ICE pentru protecția minorităților naționale și lingvistice în UE a pornit în urma realizării unui parteneriat format din patru organizații: Uniunea Federală a Naționalităților Europene – FUEN, Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud – SVP și Tineretul Naționalităților Europene – YEN.

Am pornit la drum

În 23 ianuarie 2012, la inițiativa mea și în colaborare cu FUEN, la Bruxelles a avut loc o reuniune cu mai mulți experți europeni în domeniul drepturilor minorităților naționale și a drepturilor omului, discuțiile purtate reprezentând un pas pe calea elaborării și lansării campaniei pentru ICE pentru  protejarea minorităților naționale din UE. Această întâlnire a avut loc la o săptămână de la semnarea, la Bolzano, de către președintele UDMR, Kelemen Hunor, președintele Partidului Popular din Tirolul de Sud (SVP), Richard Theiner, și președintele FUEN, Hans Heinrich Hansen, a unui acord de cooperare în vederea lansării ICE pentru protejarea minorităților naționale. Scopul discuțiilor avute cu experții a fost acela de a identifica cele mai eficiente căi și metode în vederea asigurării succesului ICE pentru minoritățile naționale din punct de vedere al acordării acesteia cu tratatele UE, dar și în vederea organizării unei campanii eficiente la capătul căreia să se obțină un milion de semnături de susținere din cel puțin 7 state membre ale UE. Am considerat că o astfel de întâlnire este esențială pentru a beneficia de expertiză în fundamentarea demersurilor pentru realizarea ICE pentru protejarea minorităților naționale. În cadrul acelei reuniuni afirmam faptul că există suficientă voință politică pentru a merge până la capăt cu această inițiativă, însă, pentru a avea succes avem nevoie de opinia experților și de solidaritate între toate comunitățile minorităților naționale și lingvistice de la sudul la nordul UE și de la est la vest. Tot atunci am reamintit faptul că discuțiile cu FUEN pe marginea ICE pentru protejarea drepturilor minorităților au debutat în 2010.

În martie 2013, la Strasbourg, am avut o întâlnire cu reprezentanții mișcărilor regionale din Alsacia, respectiv Andrée Munchenbach, președinta Partidului regional “Unser Land” din Regiunea Alsacia, Robert Joachim, vicepreședintele Asociației Alsacia – Lotharingia  (Elsass-Lothringischer Volksbund), dar și cu Jan Diedrichsen, directorul FUEN – Uniunea Federală a Naționalităților Europene. În cadrul întâlnirii s-a discutat pe marginea posibilei colaborării în privința “Inițiativei Cetățenești Europene – un milion de semnături pentru diversitate în Europa” demarată de FUEN, împreună cu UDMR și Partidul Popular din Tirolul de Sud – SVP.

Minority Safe Pack – Pachetul de salvgardare a minorităților

În urma numeroaselor discuții și întâlniri de lucru a fost finalizat “Minority SafePack” – “Pachetul de salvgardare a minorităților”, care își propune să obțină îmbunătățiri semnificative în problematica minorităților naționale, autohtone și lingvistice. Prin intermediul “Minority SafePack” sunt solicitate măsuri și acte legislative care să promoveze și să protejeze comunitățile minorităților naționale și limbile regionale și minoritare.

În Minority SafePack sunt solicitate măsuri și instrumente noi și efective în următoarele domenii de acțiune ale UE: limbile regionale sau minoritare, educație, cultură și diversitate culturală; Politica de Dezvoltare Regională; participarea și implicarea societății civile; egalitate și anti-discriminare; media audio-vizuală și conținutul digital; sprijin pentru comunitățile minorităților naționale.

Consiliul de Politică Externă a UDMR întrunit la Cluj

În mai 2013, la Cluj, a fost lansat și Comitetul cetățenesc pentru ICE din care fac parte:
Luis Durnwalder, Guvernatorul Provinciei Bolzano-Bozen  din Italia; Hans Heinrich Hansen,  Președintele Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN), Danemarca; Karl-Heinz Lambertz, Ministru-președinte al Guvernului Comunității Germane din  Belgia; Anke Spoorendonk, Ministrul Justiției, Culturii și Afacerilor Europene – Guvernul landului Schleswig-Holstein din Germania; Ms. Jannewietske Annie de Vries,  Președintele Rețelei de Promovare a Diversității Lingvistice (NPLD), Olanda; Valentin Inzko,  Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, Președintele Consiliului Național al Carintienilor Sloveni din Austria; Kelemen Hunor, Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România.

Rezoluția de susținere a ICE, adoptată la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc

În cadrul celui de-al XI-lea Congres al UDMR, care a avut loc în 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc a fost adoptată Rezoluția privind Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția minorităților naționale, tradiționale și lingvistice din Uniunea Europeană.

Lansarea oficială a ICE pentru minorități la Congresul FUEN

Cel de-al 58-lea Congres al FUEN, care s-a desfășurat în luna iunie în Brixen, Tirolul de Sud, Italia, a fost un bun prilej pentru lansarea oficială, în cadru festiv, a ICE pentru protecția minorităților naționale.
De la tribuna congresului am propus ca FUEN să devină organ consultativ al PE, această organizație având de multă vreme statut participativ pe lângă Consiliul Europei și statut consultativ în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Congresul FUEN, Brixen

IV. Cazul Mikó – respectarea drepturilor minorităților și statul de drept

Principiile democratice și respectarea drepturilor fundamentale sunt valori obținute, dar la a căror respectare trebuie vegheat în permanență. Realitatea ne arată că în România, dar, din păcate, și la nivel european, în mod repetitiv apar și se manifestă reflexe antidemocratice, care trebuie sancționate prompt.

Cazul Mikó

În toamna anului trecut, alături de colegul meu Sógor Csaba, am adus în atenția parlamentarilor europeni din cadrul Intergrupului pentru Minorități Tradiționale, Comunități și Limbi Naționale situația creată de renaționalizarea imobilului în care funcționează Liceul “Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe care aparține de drept Bisericii Reformate din Ardeal. Ca urmare a demersului făcut, Intergrupul a adoptat, în 13 septembrie 2012, o rezoluție în acest caz, deputații europeni manifestându-și astfel solidaritatea față de acțiunile comunității maghiare din România cu privire la renaționalizarea imobilului respectiv. Membrii Intergrupului pentru Minorități din PE au căzut de acord asupra faptului că Bruxelles-ul, respectiv Comisia Europeană (CE), trebuie să renunțe la practicarea de dublu standard în privința abordărilor pe care le are în privința respectării dreptului minorităților naționale în statele membre. Deputații europeni prezenți la întrunire au  mai decis să sprijine demersurile UDMR referitoare la continuarea și accelerarea procesului de restituire a proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist. Membrii Intergrupului pentru Minorități consideră cazul Liceului “Székely Mikó” un semnal de alarmă în ceea ce privește funcționarea statului de drept în România care poate fi pus în contextul ultimelor evoluții de scena politică de la București care, de altfel, au fost dezbătute, miercuri, în plenul de la Strasbourg.

De altfel, împreună cu colegul meu Sógor Csaba, am informat-o, prin intermediul unei scrisori, și pe Viviane Reding, comisarul responsabil cu justiția și drepturile fundamentale, despre renaționalizarea Liceului  “Székely Mikó” și abuzurile comise în acest caz prin încălcarea principiilor statului de drept. Acest caz fiind adus și în atenția PPE, în cadrul unei adunări generale care s-a desfășurat la Bruxelles.
În 12 septembrie 2012, am avut o intervenție în plenul PE reunit la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri pe marginea situației politice din România ca urmare a tensiunilor create în jurul referendumului pentru demiterea președintelui în care am semnalat faptul că reforma constituțională și o reală reformă în justiție sunt soluția pentru diminuarea conflictelor instituționale. În aceeași intervenție, am exemplificat cu situația aberantă creată în jurul Liceului  “Székely Mikó”.

Austeritatea nu poate duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale

În 20 mai 2013, am intervenit în plenul PE reunit la Strasbourg, avertizând asupra pericolului care planează la nivelul UE și al instituțiilor sale în privința diminuării unor drepturi și a renunțării la principii fundamentale în numele politicii de austeritate.

V. Munca mea în PE a urmărit consolidarea UE și adâncirea procesului de integrare

Prelungirea crizei economice și sociale are ca efect inclusiv șubrezirea construcției europene. O undă de pesimism se manifestă la nivelul instituțiilor europene, precum și în activitatea acestora. Blocajele repetate la nivelul Consiliului European au indus o atmosferă de neîncredere în vitalitatea și forța UE.

UE are forță pentru a-și susține politicile

În ciuda acestei stări de spirit, prin munca pe care am depus-o în PE în acest ultim an, și nu doar în comisiile de specialitate în care activez, am urmărit consolidarea UE și adâncirea integrării, pentru că sunt ferm convins de faptul că UE are încă forță suficientă pentru a-și susține politicile și scopurile.

Parteneriatul Estic și Politica Europeană de Vecinătate

Am continuat să urmăresc cu atenție și să sprijin politicile UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și a evoluțiilor legate de Parteneriatul Estic. Cred în vocația europeană a statelor din Balcani, iar activitatea mea din Comisia de Comerț Internațional (INTA) a PE s-a concentrat în bună parte pe sprijinirea acestora în drumul lor spre UE. Am fost extrem de satisfăcut de faptul că Raportul, pentru care am fost desemnat raportor în INTA,  referitor la propunerea de regulament al PE și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statelor lor membre, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, și de aplicare a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte a trecut cu succes de votul din plenul PE în toamna anului trecut.

Vocația europeană a Republicii Moldova

Tot în cadrul INTA am fost desemnat coordonatorul Grupului de monitorizare a Republicii Moldova. În cadrul acestui grup am prezidat întruniri care au avut ca scop examinarea, în primul rând sub aspectul relațiilor comerciale, al negocierilor dintre Republica Moldova și UE în cadrul Parteneriatului Estic.

De asemenea, în INTA, am fost responsabil din partea PPE pentru Recomandarea referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între UE și Republica Moldova cu privire la protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare, care a trecut de votul PE în octombrie 2012. Prin acest acord, Republica Moldova și UE s-au angajat să respecte și să protejeze reciproc indicațiile geografice și denumirile de origine înregistrate. De asemenea, Moldova s-a angajat să intervină în cazul utilizării frauduloase pe teritoriul ei a unor indicații geografice înregistrate în UE, la rândul ei UE va fi partener recunoașterea și protejarea pe teritoriul său a indicațiilor de origine moldovenești.

IMM-urile, coloana vertebrală a economiei europene

Sectorul IMM din UE a fost poate unul dintre cele mai greu lovite de criza globală. Sprijinirea sectorului IMM este o prioritate a activității mele în PE, având mereu în minte sectorul IMM din România. Alături de colegii mei din PE, care au aceleași preocupări, am muncit pentru îmbunătățirea cadrului în care să funcționeze IMM-urile europene. Am lucrat, în calitate de coraportor al INTA,  împreună cu colegul meu Paul Rübig (Austria), la realizarea Raportului “Sectorul IMM: competitivitate și oportunități de afaceri”. Acesta a fost adoptat în plenul PE în octombrie 2012. În 23 octombrie 2012, la sediul PE din Strasbourg am participat la o conferință de presă, alături de Paul Rübig, la care s-a alăturat și vicepreședintelui Comisiei Europene (CE) Antonio Tajani, comisarul pentru industrie și antreprenoriat, pe tema raportului care a avut ca temă principală sprijinul pe care UE trebuie să-l acorde sectorului IMM în procesul de internaționalizare.

Conferință de presă susținută împreună cu vicepreședintele CE Antonio Tajani și colegul meu deputatul european Paul Rübig (ÖVP, PPE) din Austria

 

Fondarea SME Europe la București cu prilejul Congresului PPE din octombrie 2012

M-am alăturat colegilor care au inițiat și Propunerea de rezoluție, depusă pe baza declarației Comisiei, referitoare la implementarea Acordului interimar de parteneriat economic (AIPE) între Comunitatea Europeană și statele din Africa de Est și de Sud. În mai 2013, am semnat, împreună cu mai mulți colegi parlamentari, o întrebare adresată CE cu privire la nepunerea în aplicare a Rezoluției PE din iulie 2011 cu privire la numărul european de urgență 112. La data de 5 iulie 2011, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la serviciul universal și la numărul pentru apeluri de urgență 112 (P7_TA(2011)0306). Această rezoluție a subliniat necesitatea unor eforturi mai mari în punerea în aplicare și promovarea numărului pentru apeluri de urgență valabil în întreaga UE, 112, și a solicitat Comisiei să ia o serie de măsuri specifice în temeiul Directivei 2009/136/CE.

Vot în INTA

Integrarea comunităților roma

Am fost în continuare preocupat de găsirii de soluții europene pentru integrarea comunităților roma în statele membre în care trăiesc. Sunt absolut convins de faptul că problemele comunității roma nu pot fi rezolvate doar de statele din care provin emigranții de etnie romă, acestea necesitând o soluție europeană.

VI. UDMR, activă și responsabilă la nivel național și european

UDMR este reprezentatul legitim al comunității maghiare din România, însăși rațiunea ei de a exista fiind apărarea drepturilor acesteia, de a lucra pentru bunăstarea maghiarilor pe pământul lor natal. Din 1989, UDMR este singura formațiune parlamentară din România care nu și-a schimbat denumirea și care nu a abdicat, în nici un fel, de la principiile sale fondatoare. UDMR a militat, de la începuturile sale ca formațiune politică, pentru împlinirea vocației europene a comunității maghiare din Transilvania, precum și a  României. UDMR s-a implicat și se implică la nivel național, dar și european în toate chestiunile care privesc dezvoltarea României, pentru că Uniunea este conștientă de faptul că o Transilvanie puternică, înseamnă o comunitatea maghiară puternică.

Pentru prima dată, un capitol pentru apărarea drepturilor minorităților naționale, în programul PPE

Munca pe care UDMR a dus-o la nivel european în domeniul apărării drepturilor minorităților europene a obținut un succes important în cadrul PPE, cel mai mare partid politic pan-european. În toamna anului trecut, la Congresul PPE care a avut loc la București între 17 și 18 octombrie, a fost adoptat Programul politic al acestei formațiuni, program în care, pentru prima dată, a fost introdus un capitol referitor la apărarea drepturilor minorităților naționale autohtone și în care se constată rolul important jucat de acestea în Europa.

Cu prilejul Congresului PPE de la București, care a fost organizat de PDL și UDMR, președintele Kelemen Hunor a avut o întâlnire cu președintele  popularilor europeni, Wilfried Martens, prilej cu care liderul european a apreciat că politica dusă de UDMR, la nivel european, în domeniul minorităților este una de succes. Tot atunci, Martens a afirmat că, în opinia sa, UDMR este singurul reprezentant legitim al intereselor maghiarilor din România.

Transilvania 2020

Și în acest an, am promovat și diseminat obiectivele Planului de dezvoltare “Transilvania 2020”, care reprezintă viziunea UDMR cu privire la dezvoltarea Transilvaniei în următorii șapte ani. Planul a fost lansat la începutul anului 2012, iar din vara anului trecut, mi-am asumat misiunea de a fi unul dintre promotorii acestui proiect în a cărui elaborare au fost implicați specialiștii UDMR, întreprinzătorii și societatea civilă maghiară. UDMR a inițiat, în vederea realizării acestui proiect, un larg proces de consultare în cadrul UDMR, dar și cu mediul de afaceri, mediul universitar, cu ONG-urile care au preocupări în acest domeniu.
Am avut o serie de întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și antreprenorial, cu tineri întreprinzători, cu reprezentanți ai sferei civile la Sfântu Gheorghe, Arad, Cluj, Timișoara sau Szeged (Ungaria) cărora le-am prezentat Planul de dezvoltare “Transilvania 2020”, în a cărui elaborare UDMR a pornit de la premisa că putem să ne dezvoltăm în sinergie cu UE, urmărind liniile directoare ale Strategiei Europa 2020. De altfel, în iunie 2013, reprezentanții UDMR i-au înmânat ministrului Fondurilor europene Planul de dezvoltare “Transilvania 2020”, scopul fiind introducerea în Planul național de dezvoltare 2014-2020 a măsurilor care vizează dezvoltarea sustenabilă a Transilvaniei.

Conferință de presă la sediul Organizației Județene Hunedoara a UDMR pe tema Transilvania 2020

 

În calitatea mea de lider al Organizației Județene Hunedoara a UDMR am inițiat și realizarea unei strategii de dezvoltare a județului meu natal, intitulat “Hunedoara 2020”. Acest plan, care va fi finalizat și prezentat public în septembrie 2013, va cuprinde viziunea noastră, a comunității maghiare, cu privire la instrumentele și căile care ar trebui folosite și urmate pentru a conecta județul nostru la realitățile europene și pentru a face din această regiune un spațiu al prosperității.

Opoziție constructivă

UDMR este o formațiune politică responsabilă în toată activitatea sa de reprezentant legitim al intereselor comunității maghiare din România atât la București, cât și la Strasbourg sau Bruxelles. Urmându-și cu fidelitate vocația, UDMR, chiar și din opoziție, nu doar urmărește evoluțiile economice și sociale din România, ci vine și cu propuneri concrete.

Al XI-lea Congres al UDMR, care a avut loc, în 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc, a fost prilejul firesc pentru adoptarea noii strategii economice și fiscale a Uniunii. Am coordonat Consiliul Economic în realizarea acestei strategii, care este parte integrantă a Programului UDMR pentru următorii ani. Am inclus în noua strategie ideea revenirii TVA la 19% și  scăderea contribuțiilor la asigurările sociale atât din partea angajatorului, cât și a angajatului.

Al XI-lea Congres al UDMR, Miercurea Ciuc

În februarie 2013, explicam, într-o conferință de presă, faptul că UDMR nu a votat Legea bugetului de stat din motive transilvane. La vremea respectivă, am arătat că Uniunea a decis să voteze împotriva acestui buget deoarece, conform proiectului, cele mai slab finanțate proiecte și județe sunt cele din Transilvania. UDMR a depus doar 100 de amendamente la proiectul de buget, în vreme ce totalul acestora a fost în jur de 13.000, însă nici unul nu a fost luat în considerare.

De altfel, în decembrie 2012, îmi exprimam, în mod public dezamăgirea pentru de lipsa de realism a promisiunilor electorale din domeniul economic, al politicilor fiscale și bugetare. Urmărind campania de alegeri pentru Parlamentul României, am constatat că aproape toate mesajele electorale anunțau reduceri de taxe și impozite, în schimb, s-a vorbit prea puțin despre eventuale propuneri de reducere a evaziunii fiscale, a diminuării economiei informale.

Deputații și senatorii UDMR au discutat cu comisarii Cioloș și Andor

La începutul lunii iunie 2013, am reușit, împreună cu colegul meu Sógor Csaba, să realizez un proiect mai vechi, și anume acela de a organiza, la Bruxelles, o ședință a grupurilor reunite ale senatorilor și deputaților UDMR. Deputații și senatorii UDMR, conduși de președintele Kelemen Hunor, au avut, timp de două zile, între 5 și 7 iunie, un program extrem de încărcat, marcat de întâlniri la vârf cu liderii PPE, dar și la sediul Comisiei Europene cu comisarii Dacian Cioloș, (Agricultură și dezvoltare rurală) și Andor László (Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune), precum și cu membri ai cabinetului comisarului Johannes Hahn (Politică regională). Discuțiile purtate la Comisie au fost extrem de utile pentru parlamentarii Uniunii, ținând cont de reformarea politicilor agricolă și de dezvoltare regională, dar și pentru interlocutorii lor, care, în acest fel, au putut afla, direct de la sursă, problemele cu care se confruntă România în domeniul agriculturii, politicii regionale, dar și a neajunsurilor în privința politicilor sociale.

Intâlnirea Grupurilor UDMR din Senat și Camera Deputaților cu Comisarul Dacian Cioloș la sediul CE din Bruxelles

Reprezentanții CE au apreciat demersul parlamentarilor UDMR de a se deplasa la Bruxelles pentru a avea întâlniri și discuții, remarcând faptul că aceasta este prima delegație a unui grup parlamentar din România care și-a manifestat dorința de a avea un contact direct cu comisarii europeni, dorință care a și fost materializată de altfel.

Tot la Bruxelles, în cadrul ședinței externe a grupurilor reunite ale parlamentarilor UDMR, care a avut loc la sediul PE, ICE pentru protejarea minorităților naționale a fost subiectul principal al discuțiilor, pe agenda întâlnirii figurând însă și o altă serie de subiecte europene cu impact în țara noastră.
Cred că astfel de întruniri la Bruxelles ale parlamentarilor UDMR vor trebui organizate și pe viitor.

Organizația Femeilor din UDMR își dezvoltă legăturile externe

Cu prilejul vizitei grupului parlamentar al UDMR la Bruxelles, am însoțit-o pe Biró Rozália, senator de Bihor, la o întâlnire cu deputatul european Doris Pack, președinta Organizației de femei a PPE.  În cursul întrevederii, Biró Rozália a informat-o pe politiciana germană că, la Congresul al XI-lea al UDMR, delegații au inclus în statutul Uniunii înființarea Organizației de Femei, iar aceasta dorește să se afilieze Organizației de femei a PPE.  Doris Pack a salutat inițiativa UDMR și i-a asigurat pe parlamentarii Uniunii de sprijinul său. De asemenea, ea a invitat organizația de femei care ia naștere sub umbrela UDMR să participe la congresul de anul acesta al Organizației de femei a PPE.

Eligibilitatea pentru finanțări europene a composesoratelor adusă în atenția CE

În luna octombrie 2012, am organizat la sediul PE o întâlnire între reprezentanți ai autorităților din domeniul agricol și ai unor composesorate din județele Covasna și Harghita și reprezentanți a CE.  La discuții au luat parte Alina Ujupan, membru în cabinetul comisarului pentru Agricultură, Tamas Szedlak, specialist în sectorul forestier din cadrul Directoratului General pentru Agricultură, reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură din Covasna, ai Camerelor Agricole din Covasna și Harghita, ai Consiliului Județean Harghita etc. Dialogul purtat s-a axat pe modificările care vor interveni în noua Politică Agricolă Comună (PAC), precum și pe ameliorarea criteriilor de eligibilitate pentru composesoratele care vor să aplice pentru obținerea de finanțări în cadrul Politicii de Dezvoltare Rurală. Oficialii din cele două județe s-au referit la limitarea accesului composesoratelor la finanțările europene, la birocrația excesivă a autorităților din țară, care, de multe ori, este rezultatul unei comodități sau a neînțelegerii pe deplin a prevederilor și scopului programelor cu finanțare europeană din cadrul PAC.

Reprezentanții composesoratelor, prezenți la întâlnire, au vorbit despre faptul că forma lor de proprietate comună asupra fondului forestier sau agricol nu este considerată eligibilă de către autoritățile din țară pentru a aplica pentru obținerea de finanțări europene. Potrivit acestora, acest gen de proprietate din mediul rural poartă denumirea de composesorat în Transilvania, însă există sub aceeași formă și în alte regiuni ale României, toate fiind excluse de la finanțări. Oficialii CE și-au exprimat interesul pentru a afla mai multe despre aceste forme de proprietate în comun și modul lor de funcționare. Ei le-au sugerat reprezentanților composesoratelor să întocmească un memoriu către Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în care să prezinte, inclusiv din punct de vedere juridic, statutul acestora în România, cu scopul identificării celor mai bune soluții privind eventuala eligibilitate a acestora pentru măsuri finanțate din cadrul Fondului Agricol de Dezvoltare Rurală.

Întâlnire la Bruxelles între reprezentanții composesoratelor din Harghita și Covasna și cei ai DG AGRi

Comunitatea maghiară din Transilvania contribuie la construirea Europei

De la tribuna celui de-al XI-lea Congres al UDMR  am arătat faptul că întreaga comunitate maghiară din Transilvania contribuie la construirea Europei. Am spus că UDMR, începând de la înființarea sa din 1990, a fost promotorul valorilor europene, iar de la momentul aderării la UE, Uniunea noastră s-a străduit să influențeze schimbările din Europa în favoarea comunității noastre. Am mai afirmat că maghiarii contribuie la construirea Europei nu numai de 7 sau 24 de ani, ci de o mie de ani.

VII. Cadrul bugetar european până în 2020

România este stat membru al UE de aproape 7 ani. Din păcate, repetatele crize politice, o lipsă de adaptare a clasei politice și a administrației la exigențele europene, dar și absența unui proiect care să mobilizeze întreaga societate au împiedicat România să-și ocupe, cu adevărat, locul de a 7-lea stat membru în ceea ce privește acțiunea și influența la nivelul UE, loc ce i se cuvine din plin dacă ne raportăm la populația și suprafața țării noastre.

Cadrul Financiar Multianual al UE 2014-2020

La începutul acestui an, arătam că evoluția economică a UE va fi influențată negativ de diminuarea cu 3,5 procente a sumei alocate pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020 în comparație cu actualul buget multianual. Pentru întâia oară în istoria UE bugetul multianual scade, iar acest lucru va avea consecințe negative asupra evoluției economice a UE în următorul deceniu. Tot atunci am anticipat faptul  că, în ciuda reducerii CFM 2014-2020, țării noastre îi va reveni o sumă mai mare pentru următorii șapte ani decât a avut în perioada 2007-2013. Încă de la lansarea de către CE a Strategiei Europa 2020, am fost un susținător la acesteia. Ținând cont de acest lucru, dar, în aceeași măsură, și de interesele României, m-am numărat printre deputații europeni care s-au exprimat și au acționat împotriva propunerii de buget multianual făcută de Consiliul European la începutul acestui an. Am respins în plenul reunit al PE, prin intermediul unei declarații, această propunere, pe care am considerat-o a fi parte a unor compromisuri oculte, care nu țin cont de opinia parlamentarilor europeni.

Alături de alți colegi, am militat pentru introducerea unor condiționalități la votarea bugetului multianual care vizează o mai mare flexibilitate în interiorul CFM al UE, înscrierea unei clauze de revizuire, precum și sume majorate pentru investiții și pentru crearea de noi locuri de muncă. Am salutat votul de principiu dat, în plenul reunit la Strasbourg în iulie 2013, pe CFM 2014-2020 în condițiile obținerii acestor condiționalități.

Rata scăzută a absorbției fondurilor europene

Potrivit CFM 2014-2020, României îi vor fi alocate, într-o variantă optimistă, 39 de miliarde, sau cel puțin 34 de miliarde de euro. În același timp se va prelungi pentru țara noastră perioada, până în 2015 sau 2016, în care poate consuma finanțările ce-i sunt acordate prin actualul buget multianual. Din păcate, până în prezent, nici unul dintre guvernele care s-au perindat nu au  reușit să se mobilizeze cu adevărat pentru a crește în mod semnificativ rata de absorbție a fondurilor europene. În toamna anului trecut, arătam faptul că criza politică prelungită din România a paralizat inclusiv o bună parte din administrația centrală, lucru care s-a răsfrânt negativ în capacitatea noastră de a atrage banii europeni. Mai semnalam faptul că birocrația excesivă creată la București pur și simplu blochează accesul la fondurile europene. Pentru a nu mai repeta o asemenea contraperformanță este nevoie să ne concentrăm pe cel de-al doilea obiectiv enunțat și anume pe performanța sporită în MFF 2014-2020. Poate părea paradoxal, dar realizarea acestui obiectiv implică simultan măsuri drastice de centralizare a coordonării și de descentralizare atribuțiilor aferente gestionării fondurilor europene.  Centralizarea coordonării presupune întărirea competențelor Ministerului Afacerilor Europene, iar descentralizarea trebuie să fie aplicată în cazul atribuțiilor structurilor la nivel regional.

Politicile economice și fiscale ale Guvernului

Conectat direct la evoluțiile din cadrul UE, în mai multe rânduri am înțeles că este și de datoria mea de a atrage atenția asupra erorilor care se strecoară în propunerile și măsurile pe care Guvernul de la București le-a anunțat în domeniul economic și în cel fiscal.

Dialog cu tinerii, alături de președintele CJ Covasna, Tamás Sándor, și senatorul Klárik László

În 4 aprilie 2013, în cadrul unei conferințe de presă, arătam că măsura de reducere a TVA la pâine, așa cum a anunțat-o Executivul, reprezintă doar o decizie politică și care nu se va resimți în nici un fel în buzunarul consumatorului. În opinia mea, introducerea TVA de 9% la produsele de panificație ar fi un lucru bun dacă s-ar traduce prin ieftinirea pâinii, însă acest lucru nu se va întâmpla.

În aceeași conferință de presă, mă pronunțam asupra faptului că Guvernul are o politică fiscală haotică, exemplificând cu experimentul legat de plata TVA la încasarea facturii pentru firmele care au o cifră de afaceri de 2,25 de milioane de lei. Afirmam că prin acest sistem, mediul de afaceri s-a rupt în două: firmele mici și cele mari și că o măsură menită să sprijine IMM-urile nu a făcut altceva decât să determine marile firme să nu mai facă afaceri cu cele dintâi. Abia după ce a văzut rezultatele unei aplicării unei măsuri prea puțin gândite, Guvernul a decis să modifice acest sistem. Am mai arătat că România are nevoie de alt gen de măsuri care să ducă la diminuarea evaziunii fiscale, printre acestea amintind revenirea la TVA de 19% și accelerarea procesului de informatizare a ANAF și interconectarea în rețea a tuturor instituțiilor publice locale și centrale.

Valea Jiului – Valea Energiei

Încă de anul trecut, am fost preocupat de realizarea unei colaborări între Regiunea Franche-Comte din Franța și județul Hunedoara, propunându-le autorităților județene și celor locale, actorilor economici și din mediul universitar să încerce să coopereze orientându-se după modelul alsacian de dezvoltare început în orașul Belfort, o fostă comunitate minieră din Alsacia. La inițiativa mea, la sfârșitul lunii iunie 2012, o delegație formată din reprezentanți ai Primăriei și Universității din Petroșani a participat la o conferință economică organizată în Belfort.  În urma discuțiilor purtate, o delegație din Belfort a efectuat, în luna noiembrie a anului trecut, o vizită în județul Hunedoara. Am participat la o parte dintre întâlnirile pe care francezii le-au avut cu reprezentanți ai mediului de afaceri din județ, dar și cu oficiali din administrație. Am fost deosebit de mulțumit de faptul că după discuțiile avute cu membri ai delegației din Franche-Comte, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț, declara că acestea s-au axat pe direcțiile pe care se va putea clădi o cooperare solidă între cele două regiuni. Potrivit acestuia,  au fost găsite trei mari direcții pentru o colaborare eficientă, respectiv identificarea unor metode de exploatare eficientă a huilei din Valea Jiului, stabilirea unor parteneri din județul Hunedoara care ar putea produce subansamble pentru instalațiile energetice din asocierea “Valea Energiei” Belfort și găsirea modalităților practice prin care mediul academic se poate implica în activitatea de cercetare. Unul dintre scopurile principale ale acestei cooperări este revitalizarea componentei industriale din Valea Jiului.

VIII. O Uniune puternică, o comunitate maghiară puternică

Întotdeauna am funcționat în logica muncii în echipă, logică sub care, de altfel, se desfășoară întreaga activitate a UDMR. O Uniune puternică înseamnă  o comunitate maghiară puternică. UDMR își extrage forța comunitatea maghiară, iar reprezentanții săi, fie că sunt aleși locali, județeni, parlamentari, deputați europeni, miniștrii sau alți oficiali de rang înalt la nivelul administrației centrale sunt un tot unitar, care acționează armonios și energic pentru împlinirea dezideratelor noastre și pentru consolidarea drepturilor câștigate.

Alegerile pentru Parlamentul României

În toamna anului trecut, am fost alături de colegii mei din țară angrenați în campania de alegri pentru Senat și Camera Deputaților. În același timp, în calitatea mea de lider al Organizației Județene Hunedoara m-am implicat în campania la nivel județean. Știam atât eu, cât și candidații faptul că în județul Hunedoara comunitatea noastră a scăzut numeric și că acest lucru nu ne clasează printre favoriții în cursa pentru fotoliile de senatori și deputați. Totuși, am avut 10 candidați pentru Senat și Camera Deputaților, intrarea lor în campania electorală fiind înțeleasă ca o datorie de onoare și de suflet față de comunitatea noastră din județ.

Rezultatele alegerilor nu au reprezentat o mare surpriză pentru noi. Nu am reușit recâștigarea unui mandat de parlamentar în județul Hunedoara În absența unui reprezentant ales pentru comunitatea maghiară din județul Hunedoara și ca urmare a discuțiilor avute cu grupurile parlamentare ale UDMR, deputatul Markó Attila, ales în Covasna, și senatorul Végh Sándor, ales în Sălaj, au acceptat să-și asume misiunea de reprezentare a comunității maghiare din județul Hunedoara la nivelul legislativului de la București.

IX. Solidaritatea și coeziunea, cheia prosperității pe pământul natal

În acest ultim an, cooperarea dintre comunitățile szórvány și comunitatea maghiară din Ținutul Secuiesc s-a intensificat. În tot acest timp, rețeaua “Protectorii patrimoniului”, care este un program în cadrul Planului de acțiune szórvány al UDMR, s-a dezvoltat. Zilele Maghiare din județul Hunedoara au ajuns la cea de-a patra ediție și s-au bucurat de succes în sânul întregii comunități hunedorene.

Zilele Szórvány la Deva

Programul “Protectorii patrimoniului – Înfiază un monument”

În luna octombrie 2012, În cadrul Planului de acțiune szórvány, UDMR a dat startul, și la Mediaș, a noului program prin care monumente istorice și arhitectonice urmează să fie redate și integrate în viața comunității. În calitatea mea de lider al Platformei szórvány din cadrul Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) am participat, alături de  Secretarul general adjunct al UDMR, Csilla Hegedüs, la conferința găzduită de președintele UDMR Sibiu, Balázs Béla, în care s-a discutat pe marginea Programului “Protectorii patrimoniului – Înfiază un monument”. La întâlnire au participat numeroase cadre didactice, reprezentanți ai unor ONG-uri și ai bisericilor maghiare din Mediaș și din împrejurimi. Primele două dezbateri privind programul “Protectorii patrimoniului – Înfiază un monument”au fost organizate în județul Hunedoara, în municipiile Hunedoara și Orăștie la începutul lunii iunie 2012.

Ziua maghiarilor de pretutindeni

Ca aproape în fiecare an, și în 2013,  cu prilejul aniversării Revoluției de la 1848, în 15 martie, am fost acasă, pentru a marca acest moment alături de comunitatea mea. Și în această primăvară, UDMR Hunedoara a organizat manifestări în toate localitățile unde maghiarii trăiesc în un număr semnificativ, la Simeria, Orăștie, Hunedoara, Deva, Petroșani, Lupeni și Brad. Întreaga noastră comunitate a participat la momentele festive. Mesajul pe care l-am transmis cu acest prilej a fost referitor la unitate la faptul că trebuie să rămânem pe pământul nostru natal. Apoi, am reiterat și faptul că una dintre responsabilitățile majore ale comunității maghiare din Hunedoara constă în conservarea patrimoniului cultural, spiritual și construit din județ, că trebuie să ne îngrijim de această moștenire, care merită să fie iubită, respectată, dar mai ales păstrată și predată generațiilor următoare.

15 martie celebrat la Grupul Școlar “Téglás Gábor” din Deva

Preocupare pentru învățământ de calitate în limba maternă

Una dintre preocupările mele și ale colegilor mei din organizația județeană o reprezintă dezvoltarea unui învățământ de calitate în limba maternă. Am avut numeroase discuții cu factorii implicați în procesul educațional în limba maghiară pentru a identifica lipsurile și pentru a vedea cum putem interveni astfel încât să ne asigurăm de faptul că tinerii noștri sunt instruiți la un înalt  nivel.

Zilele Maghiare din județul Hunedoara

Pentru UDMR Hunedoara, Zilele Maghiare, ajunse în această vară la a 4-a ediție, sunt un prilej major de satisfacție. În cadrul Zilelor Maghiare, comunitatea maghiară coboară în mijlocul comunității hunedorene, împărtășind cu bucurie tradițiile cultura, identitatea și obiceiurile sale. În acest an, deschiderea oficială a manifestărilor a avut loc la castelul Huniazilor din Hunedoara, la eveniment invitat de onoare fiind secretarul general al UDMR, Kovács Péter. Cu această ocazie, a avut loc, în cadrul Programului “Protectorii patrimoniului”,  ceremonia adoptării simbolice a Castelului Corvinilor.

X. Cultură și artă, fără frontiere

Cultura și arta rămân, în opinia mea, unii dintre cei mai importanți ambasadori ai popoarelor care le-au făurit, limbajul lor fiind unul universal și deci ușor de înțeles indiferent de ce limbă ai vorbi. Și în acest ultim an, am organizat la Bruxelles, fie la sediul PE, fie în afara lui, evenimente culturale, care au reprezentat produsul unor artiști români și maghiari din România.
În 9 octombrie 2012, în PE a avut loc un concert de cameră cu muzică de George Enescu și  Béla Bartók susținut de Adriana Winkler, vioară, și Cristian Petrescu, pian.

Concert din Enescu și Bartók la Bruxelles

A fost o deosebită onoare pentru mine să-i pot sprijini pe artiști reuniți în Fundația “Inter-Art” din Aiud în vederea organizării unei expoziții internaționale de artă în sediul PE. Vernisajul expoziției, care a avut loc în 19 martie 2013, s-a bucurat de un real succes.

Vernisajul Expoziției Internaționale “Libertate și artă fără frontiere” la Bruxelles

I-am sprijinit pe artiștii reuniți în grupul Huniadi Cantores să concerteze la Bruxelles, la Institutul Cultural Maghiar, în 22 martie 2013. Grupul hunedorean fondat, în 2006, de către Mircea Goian, compus din Takács Aranka, Mihaela Galamboș și Székely Nicolae, a susținut un spectacol de muzică renascentistă care s-a bucurat de succes. Artiștii au fost aplaudați la scenă deschisă. Repertoriul a cuprins piese de secol XVII și XVIII, compuse de M. Praetorius, Fabritio Caroso, Simon Fraser, dar și o serie de cântece din Codex Caioni.

Concertul Huniadi Cantores la Institutul Cultural Maghiar din Bruxelles

De asemenea am fost deosebit de onorat de invitația de a participa, în 21 octombrie 2012, la inaugurarea Expoziției de artă intitulată “Conexiuni” în cadrul căreia au fost expuse lucrările a șapte artiști hunedoreni pe simezele Galeriei de Artă din orașul ungar Szombathely. Expoziția a găzduit lucrările artiștilor Torino Bocaniciu, Tiberiu Balázs, Tiberiu Fazakas, Dragomir Marian Cătălin, Titus Blaj, Maria Rugescu și Ioan ªeu.