Sub presiunea unor state membre din vestul Europei în contextul creat de criza migranroman_t_betuilor roman_s_betui a gradului scãzut de absorbroman_t_betuie a finanroman_t_betuãrilor europene în unele state din estul UE, existã riscul reevaluãrii, dupã 2020, a Politicii de Coeziune roman_s_betui a Politicii Agricole Comune (PAC), iar România va fi unul dintre marii perdanroman_t_betui dacã acest lucru se va întâmpla, a atras atenroman_t_betuia deputatul european Iuliu Winkler, liderul UDMR Hunedoara, luni, la Deva, într-o conferinroman_t_betuã de presã.
Parlamentarul european a arãtat cã discuroman_t_betuia despre revizuirea la mijlocul perioadei bugetare de roman_s_betuapte ani (2014-2020), care va avea loc în 2017, a început deja în Parlamentul European (PE), motiv suficient pentru ca diviziunea dintre Est roman_s_betui Vest sã îroman_s_betui facã simroman_t_betuitã din nou prezenroman_t_betua. “Sãptãmâna trecutã, în PE, la Strasbourg, am votat prioritãroman_t_betuile bugetare ale anului 2017. Este un prim pas al procesului bugetar care stabileroman_s_betute bugetul pentru anul 2017. (…) S-a vãzut din nou diviziunea Est – Vest. (…) Cele mai importante politici roman_s_betui cele mai mari consumatoare de fonduri sunt PAC roman_s_betui Politica de Coeziune cu câte o treime. De aceste douã politici beneficiazã mai ales statele din estul UE”, a spus Winkler.
Deputatul european al UDMR a afirmat cã existã deja state membre care vehiculeazã ideea regrupãrii redistribuirii de fonduri din cadrul celor douã politici majore ale UE pentru a fi acoperite cheltuielile legate de mãsurile care sunt necesare în criza migranroman_t_betuilor. “UE a început deja sã aloce bani din cele 3 miliarde de euro promise Turciei, dar acum Turcia a mai cerut alte trei miliarde, trebuie realizatã paza de coastã, centrele de primire a refugiaroman_t_betuilor au nevoie de finanroman_t_betuare. În acest context, existã state membre care susroman_t_betuin cã aceste finanroman_t_betuãri se pot face luând din banii alocaroman_t_betui celor douã mari politici ale UE pentru cã oricum statele din Est nu performeazã în atragerea de fonduri. (…) Iar în a doua etapã, pentru cã deja au început discuroman_t_betuiile despre viitorul UE dupã 2020, se discutã de microman_s_betuorarea bugetelor pentru aceste politici, argumentul principal fiind slaba capacitate de absorbroman_t_betuie a fondurilor europene”, a declarat Iuliu Winkler.
Potrivit acestuia, astfel de probleme sunt discutate serios în România abia când se transformã în crize, iar în astfel de momente dezbaterile nu genereazã neapãrat cele mai bune soluroman_t_betuii pentru roman_t_betuara noastrã. “Noi nu avem rãbdare sã discutãm din timp despre astfel de probleme. În aceastã categorie intrã de exemplu recunoaroman_s_betuterea statutului de economie de piaroman_t_betuã pentru China, lucru care va însemna o loviturã pentru industriile roman_t_betuãrilor europene, mai ales pentru industria oroman_t_betuelului. O altã problemã este legatã de Uniunea Energeticã. Abia când apare criza, în momentul în care se rupe aroman_t_betua, începem sã dezbatem de ce avem sau nu o strategie în domeniu în România. (…) Urmãtoarea crizã va apãrea în România probabil anul viitor când se va discuta dacã bugetul UE va continua sã existe roman_s_betui dupã 2020 având acelearoman_s_betui politici. Sã nu uitãm cã, pentru perioada 2014-2020, României i-au fost alocate peste 20 de miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune. Nu vorbim despre asta din timp, dar apoi, când criza va apãrea, vom vedea o roman_s_betutire de genul <La Bruxelles s-a decis ca România sã nu mai primeascã bani>”, a adãugat Iuliu Winkler.