Discursul despre starea Uniunii al preroman_s_betuedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, ar fi trebuit sã fie cel mai important eveniment al recentei încheiate sesiuni plenare de la Strasbourg a Parlamentului European.
Este vorba despre o procedurã de import adoptatã dupã model american. Preroman_s_betuedintele Barroso s-a adresat Parlamentului pentru al patrulea an consecutiv. Dar dacã tot vorbim despre un import american am putea mãcar sã aplicãm standardele de comunicare de peste ocean, fapt ce ne obligã sã constatãm cã discursul sãu este un bun exemplu pentru eroman_s_betuecul abilitãroman_t_betuilor de comunicare ale instituroman_t_betuiilor europene.
Chiar dacã formal este rostit în faroman_t_betua plenului Parlamentului European, discursul despre starea Uniunii ar trebui sã se adreseze tuturor europenilor, fiecãruia dintre cei 500 de milioane de cetãroman_t_betueni ai UE. Or, o eroare elementarã a constat în chiar ora la care a fost programat, respectiv 9 diminearoman_t_betua. Alegerea momentului pentru a rosti un discurs, care se doreroman_s_betute a fi de maximã importanroman_t_betuã, este esenroman_t_betuial. Din acest punct de vedere, o orã de prime-time ar fi creat mãcar elementarele premise pentru ca europenii sã perceapã mesajul dat de Barroso ca fiind unul extrem de important.
Preroman_s_betuedintele Comisiei, acum José Manuel Durão Barroso, dar oricare ar fi acesta, este un personaj politic extrem de important pentru întreaga UE. Astfel ar trebui sã fie perceput de toroman_t_betui cetãroman_t_betuenii Uniunii, nu doar de noi, cei care suntem într-o formã sau alta parte a eroman_s_betuafodajului politic european. În acest context, instituroman_t_betuiile europene trebuie sã înroman_t_betueleagã cã nu ajunge doar ca acestea aibã conturi de Facebook roman_s_betui Twitter pentru a penetra, din punct de vedere al comunicãrii, peisajul public european. Exerciroman_t_betuiul comunicãrii trebuie sã fie umplut cu conroman_t_betuinut relevant, iar ideile roman_s_betui mesajele trebuie formulate pe înroman_t_betuelesul tuturor, europeni de la estul sau vestul continentului, din sud roman_s_betui din nord. Nu ajunge sã afirmi, din nou roman_s_betui din nou, cã Uniunea este a noastrã, ci trebuie sã gãseroman_s_betuti acele cãi de comunicare, acele mijloace roman_s_betui mesaje care sã-i mobilizeze, din nou, pe europeni în jurul ideilor fondatoare, în jurul unei Uniuni mai profund integrate.
Cu opt luni înaintea alegerilor europene, preroman_s_betuedintele Comisiei este clar în a defini Europa de care avem nevoie: “Noi toroman_t_betui avem nevoie de o Europã unitã, puternicã roman_s_betui deschisã”. Sunt unul dintre susroman_t_betuinãtorii unei asemenea viziuni roman_s_betui cred cã aceastã reafirmare a nevoii de a construi o Uniune Politicã este cel mai important mesaj din discursul sãu. Reprezintã roman_s_betui decizia cea mai importantã care trebuie sã se materializeze, în urmãtorii ani, din dezbaterile politice, din luptele dintre guvernele europene roman_s_betui din veroman_s_betunica competiroman_t_betuie dintre instituroman_t_betuiile europene. Alegerile pentru Parlamentul European din luna mai a anului viitor vor da un semnal esenroman_t_betuial în acest sens. Peste opt luni vom afla voinroman_t_betua cetãroman_t_betuenilor europeni, vom roman_s_betuti atunci dacã revirimentul sentimentului antieuropean este unul real sau pur roman_s_betui simplu acea tabãrã este mai vocalã decât tabãra noastrã, a celor care credem în viitorul UE.
În favoarea unei federaroman_t_betuii laxe, interguvernamentale, condusã prin summit-uri trimestriale, acestea fiind asemãnãtoare conclavurilor de tainã, în care, la miez de noapte, liderii europeni negociazã virgulele din comunicatul de presã, argumentele au fost deja rostite. Și în favoarea realizãrii proiectului pãrinroman_t_betuilor fondatori roman_s_betui anume pentru o construirea unei uniuni din ce în ce mai profunde, mai apropiatã, au fost deja rostite multe argumente. Însã, în ultimii ani, au slãbit argumentele în favoarea unei Europe a regiunilor, o viziune care pãrea sã capete din ce în ce mai mult sprijin în anii premergãtori crizei economice. Sub presiunea crizei, cetãroman_t_betuenii, politicienii, societatea civilã par sã fi uitat de argumentele pertinente care susroman_t_betuin o Europã construitã, în primul rând, pe regiunile sale, o Europã care, astfel, ar putea sã avanseze spre Uniunea politicã, acordând, simultan, puteri decizionale sporite cetãroman_t_betuenilor sãi. O Europã a subsidiaritãroman_t_betuii, în care culturile noastre, limbile noastre, tradiroman_t_betuiile roman_s_betui valorile multiple ar contribui toate la consolidarea construcroman_t_betuiei europene, reprezintã o viziune care trebuie sã renascã.
Deficitul democratic al UE nu poate fi diminuat prin fortificarea statelor – naroman_t_betuiune europene cãzute în desuetudine, ci, dimpotrivã, prin aplicarea, într-un mod sincer roman_s_betui eficient, a descentralizãrii, a aducerii deciziei cât mai aproape de fiecare dintre cetãroman_t_betuenii Europei unite.
Criza a readus la suprafaroman_t_betuã reflexele extreme, xenofobia, demagogia naroman_t_betuionalistã. Însã, nu ne este permis sã uitãm cã nu vom putea avansa separat continuând sã “naroman_t_betuionalizãm succesele roman_s_betui sã europenizãm eroman_s_betuecurile”.
Europa, astãzi, are multe lacune de umplut, Europa are multe deficienroman_t_betue de reparat, Europa, astãzi, se ocupã prea mult de lucruri mãrunte roman_s_betui prea puroman_t_betuin de marile probleme, care cer imperativ soluroman_t_betuii europene. Dar, în acelaroman_s_betui timp, Europa, astãzi, nu poate sã-roman_s_betui permitã sã nu observe cã vecina sa de la est, sub conducerea din ce în ce mai autoritarã a unui Putin renãscut roman_s_betui el odatã cu relansarea preroman_t_betuului internaroman_t_betuional al roman_t_betuiroman_t_betueiului, reconstruieroman_s_betute un imperiu. Apar tot mai multe semnale cu privire la faptul cã state membre ale Parteneriatului Estic cu UE privesc cu tot mai mult interes spre Uniunea Economicã Eurasiaticã, care nu este altceva decât o nouã denumire pentru un vechi imperiu.
Nu cred cã grupurile sau chiar roman_t_betuãrile în care, astãzi, predominã euroscepticismul vor sã renunroman_t_betue la valorile europene. Nu cred cã euroscepticii vor sã arunce la coroman_s_betuul de gunoi economia socialã de piaroman_t_betuã, grija faroman_t_betuã de om sau respectul pentru tradiroman_t_betuia culturalã roman_s_betui istoricã pe care o are Europa. Cred cã aceroman_s_betutia se aflã într-o eroare. Au impresia cã pot pãstra toate aceste valori mai uroman_s_betuor izolându-se în propriul stat naroman_t_betuiune roman_s_betui întorcând spatele vecinilor roman_s_betui prietenilor.
Cred cã trebuie sã ne trezim roman_s_betui mai cred cã urmãtoarele opt luni pânã la alegerile europene pot fi decisive dacã noi, politicienii europeni, vom aplica o politicã a sinceritãroman_t_betuii, dacã vom reaminti cetãroman_t_betuenilor noroman_s_betutri tot ceea ce am realizat împreunã în ultimele decenii roman_s_betui le vom spune tot ceea ce am putea realiza împreunã în anii urmãtori, relevându-le roman_s_betui costurile înspãimântãtoare ale renunroman_t_betuãrii la proiectul european. Cred cã mai presus de alegerea între dreapta sau stânga ideologicã, în mai 2014, vom avea de ales între Europa unitã a secolului 21 sau revenirea la Europa începutului de secol 20. Aceasta va fi alegerea europeanã.

Deva, 13 septembrie 2013