Paralizia a cuprins, aroman_s_betua cum se întâmplã de obicei în România, roman_s_betui o bunã parte a administraroman_t_betuiei centrale, a organismelor guvernamentale. Supuse testului alegerilor din iunie roman_s_betui a schimbãrilor inerente în astfel de ocazii, nici la nivelul autoritãroman_t_betuilor locale nu s-a întâmplat mare lucru. Preocuparea la toate nivelurile a fost centratã doar pe aspectele politice. Astfel, s-a acoperit o crizã mult mai gravã, cea generatã de lipsa de capacitate a României de a gestiona roman_s_betui utiliza fondurile europene puse la dispoziroman_t_betuia roman_t_betuãrii noastre.

Se foloseroman_s_betute mult în sens generic termenul de absorbroman_t_betuie eludându-se caracterul extraordinar de complex al întregului flux al finanroman_t_betuãrilor europene. Acest flux cuprinde procedurile legate de întocmirea proiectelor, de analiza eligibilitãroman_t_betuii roman_s_betui selecroman_t_betuia acestora, de derularea procedurilor privind achiziroman_t_betuiile publice, realizarea efectivã a proiectelor, asigurarea surselor de cofinanroman_t_betuare, efectuarea plãroman_t_betuilor interne în România, decontarea acestora roman_s_betui obroman_t_betuinerea rambursãrilor acordate de Comisia Europeanã (CE) roman_s_betui apoi verificarea ulterioarã a legalitãroman_t_betuii roman_s_betui corectitudinii întregului proces. În hãroman_t_betuiroman_s_betuul birocraroman_t_betuiei de la Bruxelles criza economicã a impus anumite simplificãri, e drept nu foarte multe, cu începere din anul 2009. Acest proces nu a fost urmat, din pãcate, de o uroman_s_betuurare a birocraroman_t_betuiei noastre autohtone. Dimpotrivã, atriburoman_t_betuiile autoritãroman_t_betuilor rãspunzãtoare de gestionarea fondurilor europene au fost folosite în sensul majorãrii poverii birocratice. Pe fondul capacitãroman_t_betuii administrative reduse roman_s_betui a unui nivel scãzut de competenroman_t_betuã a personalului care se ocupã de gestionarea fondurilor europene, dar roman_s_betui din cauza coruproman_t_betuiei roman_s_betui a lacunelor legislative în special în domeniul achiziroman_t_betuiilor publice, ne-am trezit, la sfârroman_s_betuitul lunii august, cu un grad efectiv de absorbroman_t_betuie de 9,69% la nivelul plãroman_t_betuilor efectuate de CE în cadrul programelor operaroman_t_betuionale aferente fondurilor structurale roman_s_betui de coeziune. S-au fãcut primele anunroman_t_betuuri oficiale cu privire la “corecroman_t_betuiile” financiare definitive aplicate de CE României, de fapt un eufemism pentru primele sume de bani pierdute definitiv de cãtre roman_t_betuara noastrã. Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) a început diverse proceduri de conciliere cu CE, primii paroman_s_betui dintr-o serie lungã de asemenea încercãri la care autoritãroman_t_betuile vor fi supuse nu numai în ceea ce priveroman_s_betute fondurile structurale roman_s_betui de coeziune, dar roman_s_betui în domeniul plãroman_t_betuilor cãtre agricultori efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune.

Autoritãroman_t_betuile de la Bruxelles evidenroman_t_betuiazã, în general, douã obiective pe care trebuie sã le urmãrim: creroman_s_betuterea capacitãroman_t_betuii administrative roman_s_betui clarificarea procedurilor cu privire la achiziroman_t_betuiile publice. S-au lansat multe iniroman_t_betuiative roman_s_betui s-au anunroman_t_betuat multe mãsuri în vederea corectãrii situaroman_t_betuiei dezastruoase în care ne aflãm. Cred cã acestea, multe dintre ele corecte, ar trebui ordonate într-o strategie pe termen mediu roman_s_betui lung, care trebuie sã hotãrâtã, în primul rând, la nivel politic roman_s_betui apoi, fãrã compromisuri, pusã în practicã. O asemenea strategie ar trebui sã urmeze simultan douã obiective: pe de-o parte salvarea a ceea ce se mai poate din finanroman_t_betuãrile aferente cadrului financiar multianual (MFF) 2007-2013, pe de altã parte crearea unui nou sistem de coordonare a fondurilor UE aferente noului MFF 2014-2020.

În ceea ce priveroman_s_betute primul obiectiv, al maximizãrii utilizãrii finanroman_t_betuãrilor din actualul ciclu bugetar al UE, mãsurile administrative, dar roman_s_betui cele legislative sunt în general cunoscute. Deblocarea impasului actual, rezolvarea situaroman_t_betuiilor de crizã ne-ar putea duce, roman_t_betuinând cont de aplicarea regulii n+2, la un grad de absorbroman_t_betuie general situat undeva între 50 roman_s_betui 60 de procente din alocãrile disponibile României pânã la finele anului 2015, atunci când prevederile MFF 2007-2013 îroman_s_betui vor înceta aplicabilitatea. Acest lucru va însemna pentru România pierderea definitivã a cel puroman_t_betuin 10 miliarde de euro care ar fi putut fi accesaroman_t_betui în cei 7 ani. Este vorba de o sumã foarte importantã a cãrei pierdere înseamnã mii de ocazii ratate pentru a finanroman_t_betua proiecte cu adevãrat necesare pentru comunitãroman_t_betuile locale, mediul de afaceri roman_s_betui, în general, pentru obiectivul modernizãrii României roman_s_betui al convergenroman_t_betuei noastre cu UE.

Pentru a nu mai repeta o asemenea contraperformanroman_t_betuã este nevoie sã ne concentrãm pe cel de-al doilea obiectiv enunroman_t_betuat roman_s_betui anume pe performanroman_t_betua sporitã în MFF 2014-2020. Poate pãrea paradoxal, dar realizarea acestui obiectiv implicã simultan mãsuri drastice de centralizare a coordonãrii roman_s_betui de descentralizare atriburoman_t_betuiilor aferente gestionãrii fondurilor europene.

Centralizarea coordonãrii presupune întãrirea competenroman_t_betuelor MAEur. Cred cã ministrul Afacerilor Europene trebuie sã deroman_t_betuinã o poziroman_t_betuie de vicepremier în toate guvernele viitoare, iar “coordonarea” autoritãroman_t_betuilor de management ale programelor operaroman_t_betuionale sectoriale – POS nu este suficientã. Aceste autoritãroman_t_betui de management trebuie sã treacã în subordinea MAEur. Evident o asemenea abordare implicã un proces complex de reacreditare a noilor structuri roman_s_betui de asigurare a tranziroman_t_betuiei administrative de la actuala structurã cãtre cea nouã pentru perioada 2013-2015, dar mai cred roman_s_betui cã doar un asemenea efort administrativ precedat de o decizie politicã îndrãznearoman_t_betuã pot aduce o schimbare în sistem.

Descentralizarea atriburoman_t_betuiilor înseamnã întãrirea structurilor la nivel regional, singura cale prin care se poate atinge obiectivul cheltuirii eficiente a fondurilor roman_s_betui împlinirea menirii acestora, roman_s_betui anume modernizarea roman_s_betui în cele din urmã creroman_s_betuterea nivelului de trai a membrilor comunitãroman_t_betuilor locale. Avem nevoie de o schimbare de paradigmã. Am ajuns sã vorbim de creroman_s_betuterea gradului de absorbroman_t_betuie roman_s_betui de cheltuirea banilor europeni ca roman_s_betui când aceasta ar fi un scop în sine, uitând cã finanroman_t_betuãrile europene sunt doar un mijloc de atingere a scopului politicilor comune ale UE : convergenroman_t_betua roman_s_betui ridicarea gradului de coeziune. Suntem blocaroman_t_betui în contemplarea gradului de absorbroman_t_betuie (e adevãrat cã 9,69% dupã aproape 6 ani este un procent destul de roman_s_betuocant), uitând sã evaluãm eficienroman_t_betua cheltuirii banilor.

Avem nevoie de reforme numeroase roman_s_betui complexe. Funcroman_t_betuionalizarea regiunilor de dezvoltare în România implicã realizarea simultanã a reformelor administrativã roman_s_betui a cadrului dezvoltãrii regionale. Cred cã, în paralel cu menroman_t_betuinerea actualelor juderoman_t_betue roman_s_betui redefinirea competenroman_t_betuelor administrative roman_s_betui bugetare ale acestora trebuie, sã regândim cu atenroman_t_betuie structura roman_s_betui competenroman_t_betuele regiunilor de dezvoltare. Ele, astãzi, nu îroman_s_betui îndeplinesc menirea. O abordare pragmaticã roman_s_betui o dezbatere publicã realã ar duce la constituirea unor regiuni de dezvoltare care sã prezinte trãsãturi economice roman_s_betui sociale apte sã genereze identitate regionalã roman_s_betui susroman_t_betuinere la nivelul cetãroman_t_betuenilor. Aceste noi regiuni înzestrate cu competenroman_t_betue administrative roman_s_betui bugetare conduse de cãtre consilii regionale rezultate prin alegeri directe ar fi noile entitãroman_t_betui capabile de a asigura proiecte viabile, utile, de a genera cheltuirea eficientã a fondurilor roman_s_betui de a asigura împlinirea obiectivelor politicilor UE, convergenroman_t_betua roman_s_betui ridicarea nivelului de trai al membrilor comunitãroman_t_betuilor.

Parlamentul roman_s_betui guvernul care se vor constitui dupã decembrie 2012 se vor confrunta cu aceste probleme. Curajul deciziei politice, iar apoi consecvenroman_t_betua în implementarea legislativã roman_s_betui administrativã a acesteia va fi singura cale cãtre succes.

Bruxelles, 26 septembrie 2012