Viitorul Politicii de Coeziune dup\u0103 2020 este cea mai important\u0103 miz\u0103 pe care Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu alte state din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, o are \u00een dezbaterea urm\u0103torului cadru financiar multianual (MFF) pentru anii 2021-2027. Aceast\u0103 dezbatere este \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare \u00een institu\u021biile UE. Dincolo de viitorul fondurilor structurale exist\u0103 \u0219i alte mize, mai cu seam\u0103 viitorul finan\u021b\u0103rii Politicii Agricole Comune (PAC), dar Politica de coeziune are o semnifica\u021bie aparte.<\/p>\n
Ajunge s\u0103 arunc\u0103m privirea \u00een jurul nostru pentru a constata dezvoltarea care a avut loc \u00een multe dintre ora\u0219ele, jude\u021bele sau regiunile Rom\u00e2niei. O bun\u0103 parte din noile investi\u021bii \u00een infrastructur\u0103, \u00een diferitele moderniz\u0103ri ce au avut loc \u00een Rom\u00e2nia \u00een cei 11 ani de dup\u0103 aderarea la UE au fost finan\u021bate din fonduri structurale. Sigur, trebuia mai mult \u0219i trebuia mai bine. Ar fi \u00eens\u0103 o gre\u0219eal\u0103 s\u0103 subestim\u0103m ceea ce avem. \u00cen Rom\u00e2nia, \u0219tirile legate de Politica de Coeziune au o abordare preponderent cantitativ\u0103. Aceast\u0103 abordare unilateral\u0103 este o gre\u0219eal\u0103.<\/p>\n
Este important s\u0103 \u0219tim c\u0103 propunerea pentru MFF 2021-2027 a Comisiei Europene a fost construit\u0103 pe premisa reducerii finan\u021b\u0103rii generale a Politicii de Coeziune cu 7 procente. Pe bun\u0103 dreptate, av\u00e2nd \u00een vedere nevoile lor de dezvoltare, nici Rom\u00e2nia, nici celelalte state din Europa Central\u0103 \u0219i de Est nu pot accepta o asemenea perspectiv\u0103. A venit, apoi, \u0219tirea din partea Comisiei Europene care a anun\u021bat c\u0103 Rom\u00e2nia va beneficia de o cre\u0219tere cu 8 procente a fondurilor structurale dup\u0103 2020. Concret, de la cele 25,2 miliarde euro rezervate Rom\u00e2niei \u00een actualul MFF, urc\u0103m la 27,2 miliarde euro. Este o veste bun\u0103, dar nu este \u00eenc\u0103 o decizie definitiv\u0103. Suntem departe de finalizarea bugetului multianual prev\u0103zut\u0103 pentru prim\u0103vara anului viitor, \u00een varianta optimist\u0103.<\/p>\n
Ne amintim cu u\u0219urin\u021b\u0103 de dezbaterile intense din ultimii ani legate \u00eentotdeauna de gradul de absorb\u021bie. Aici trebuie punctat faptul c\u0103, dup\u0103 3 ani de prelungire a execu\u021biei bugetare 2007-2013, am reu\u0219it s\u0103 utiliz\u0103m circa 90% din fondurile structurale \u00een valoare de 19,2 miliarde euro puse la dispozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00een acel exerci\u021biu bugetar, primul pentru noi dup\u0103 aderare. Am pierdut aproape 2 miliarde de euro. Din p\u0103cate, nu st\u0103m bine deloc nici \u00een exerci\u021biul bugetar curent. \u00cent\u00e2rzierile sunt mari, degringolada este aproape total\u0103, iar coeficientul de absorb\u021bie este mizerabil. \u00cen Parlamentul European, aceste realit\u0103\u021bi ne sunt mereu reamintite de c\u0103tre colegii din vestul Europei c\u00e2nd ne exprim\u0103m \u00een favoarea men\u021binerii unei finan\u021b\u0103ri solide a Politicii de Coeziune.<\/p>\n
Ce ar fi dac\u0103 \u00een locul abord\u0103rii strict cantitative am pune accentul pe cea calitativ\u0103? Banii mai mul\u021bi au rost dac\u0103 rezultatele cheltuirii lor sunt mai vizibile, dac\u0103 eficien\u021ba utiliz\u0103rii cre\u0219te \u0219i dac\u0103 putem demonstra oric\u00e2nd faptul c\u0103 aceast\u0103 politic\u0103 european\u0103 aduce valoare ad\u0103ugat\u0103.<\/p>\n
Toate consult\u0103rile publice \u00eentreprinse de Comisia European\u0103 \u00een ultimele luni arat\u0103 c\u0103 cet\u0103\u021benii doresc prosperitate, mai mult\u0103 securitate, avansul mai rapid c\u0103tre economia digital\u0103 \u0219i c\u0103tre finan\u021barea european\u0103 a inov\u0103rii \u0219i a moderniz\u0103rii ora\u0219elor \u0219i regiunilor \u00een care tr\u0103iesc. \u00cen aceala\u0219i timp \u00eens\u0103 apare un fenomen alarmant \u00een multe dintre regiunile Uniunii Europene. Este vorba despre cre\u0219terea reticen\u021bei autorit\u0103\u021bilor locale, dar \u0219i a companiilor fa\u021b\u0103 de accesarea fondurilor structurale. Sporirea continu\u0103 a complexit\u0103\u021bii regulamentelor \u0219i a intensit\u0103\u021bii diferitelor forme de control \u0219i audit consum\u0103 energia poten\u021bialilor beneficiari. Ace\u0219tia, \u00een loc s\u0103 se concentreze pe rezultatul final al proiectelor implementate, consum\u0103 sute \u0219i mii de ore de munc\u0103 pentru a \u00eentocmi raport\u0103ri, situa\u021bii, eviden\u021be, pentru a completa tabele \u0219i raport\u0103ri intermediare solicitate de cele mai multe ori de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale, dar destul de mult \u0219i de Comisia European\u0103. Avem urgent nevoie de reducerea birocra\u021biei pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi eficien\u021ba Politicii de Coeziune \u0219i pentru a rec\u00e2\u0219tiga \u00eencrederea autorit\u0103\u021bilor locale \u0219i regionale \u00een aceast\u0103 politic\u0103 european\u0103.<\/p>\n
Fondurile structurale au un impact direct asupra posibilit\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bilor locale \u0219i regionale de a finan\u021ba investi\u021bii. \u00a0Repet\u0103m de multe ori argumentul arhicunoscut c\u0103 fiecare euro cheltuit pe plan local din fondurile europene produce un important efect de multiplicare economic\u0103. Acest argument risc\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 puterea \u00een fa\u021ba birocratiz\u0103rii excesive. Avem nevoie de mai mult\u0103 claritate \u00een privin\u021ba viitorului Politicii de Coeziune. Parlamentul European se opune centraliz\u0103rii Politicii de Coeziune \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care lupt\u0103 \u00eempotriva reducerii cuantumului finan\u021b\u0103rilor. Avem nevoie de o Politic\u0103 de Coeziune descentralizat\u0103 pentru c\u0103 numai a\u0219a putem eficientiza investi\u021biile \u00een regiunile \u0219i ora\u0219ele noastre. Descentralizarea a\u0219eaz\u0103 \u00eens\u0103 responsabilitatea debirocratiz\u0103rii \u0219i pe umerii autorit\u0103\u021bilor din fiecare stat membru.<\/p>\n
Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este inacceptabil, iar Guvernul trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 m\u0103surile de simplificare \u0219i transparentizare a\u0219teptate de mult\u0103 vreme pentru c\u0103 doar \u00een acest fel vom putea \u00a0construi argumente solide \u00een favoarea pozi\u021biei noastre \u00een dezbaterea urm\u0103torului MFF. \u00cen eforturile sale at\u00e2t Guvernul, c\u00e2t \u0219i Parlamentul trebuie s\u0103 dialogheze mai mult cu Comisia European\u0103. S-ar putea evita astfel situa\u021biile jenante cum este cea recent\u0103 \u00een care Comisia European\u0103 aten\u021bioneaz\u0103 Parlamentul Rom\u00e2niei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modific\u0103rile pl\u0103nuite la legea de func\u021bionare a Cur\u021bii de Conturi.<\/p>\n
Debirocratizarea \u0219i simplificarea nu \u00eenseamn\u0103 mai pu\u021bin\u0103 rigoare sau un control superficial, ci mai mult\u0103 eficien\u021b\u0103 \u0219i mai mult\u0103 concentrare pe rezultatul final.<\/p>\n
\u00cen favoarea aloc\u0103rii unei finan\u021b\u0103ri consistente din fondurile structurale pentru Rom\u00e2nia, cel mai bun argument este realitatea. Exist\u0103 investi\u021bii finalizate \u0219i predate spre folosin\u021ba cet\u0103\u021benilor \u0219i economiei. De la analiza obsesiv\u0103 a cifrelor cu privire la absorb\u021bie trebuie s\u0103 trecem la evaluarea \u0219i eviden\u021bierea impactului obiectivelor importante realizate din fonduri structurale \u00een fiecare dintre regiunile Rom\u00e2niei. Scopul este modernizarea, nu cheltuirea banilor. Astfel, putem s\u0103 ne aducem \u00een modul cel mai eficient contribu\u021bia la deciziile majore care se vor na\u0219te la Bruxelles \u00een urm\u0103toarele luni \u0219i care vor determina viitorul UE pentru deceniile care urmeaz\u0103.<\/p>\n
Politica de Coeziune este o politic\u0103 de investi\u021bii, iar Rom\u00e2nia are mare nevoie de valoarea ad\u0103ugat\u0103 pe care aceasta o aduce ca aport european pe drumul nostru c\u0103tre convergen\u021b\u0103.<\/p>\n
ziare.com, https:\/\/bit.ly\/2tkJcbx<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Viitorul Politicii de Coeziune dup\u0103 2020 este cea mai important\u0103 miz\u0103 pe care Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu alte state din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, o are \u00een dezbaterea urm\u0103torului cadru financiar multianual (MFF) pentru anii 2021-2027. Aceast\u0103 dezbatere este \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare \u00een institu\u021biile UE. Dincolo de viitorul fondurilor structurale exist\u0103 \u0219i alte mize, mai … <\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2421,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[112,86],"class_list":["post-2420","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-in-mass-media","tag-mff","tag-politica-de-coeziune"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t