<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eCarta Alb\u0103\u201d prezentat\u0103 de Pre\u015fedintele Juncker a readus \u00een prim plan dezbaterile privind reformarea Uniunii Europene, av\u00e2nd ca reper valorile \u015fi principiile fondatoare. Acumularea momentelor de criz\u0103 pentru Uniunea European\u0103 a divizat \u0219i mai mult statele membre, \u00eengreun\u00e2nd continuarea construc\u021biei Uniunii Europene \u00eentr-o singur\u0103 direc\u021bie. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 valorile \u015fi principiile construc\u0163iei europene au r\u0103mas, ast\u0103zi, \u00een vigoare? Care este impactul momentelor de criz\u0103 care au traversat UE \u00een ultimii ani asupra solidarit\u0103\u0163ii statelor membre?<\/p>\n
<\/p>\n
Eurodeputatul Iuliu Winkler, din grupul Partidului Popular European (Cre\u0219tin Democrat) (PPE), a r\u0103spuns acestor \u00eentreb\u0103ri \u00een interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.<\/p>\n
Vladimir Adrian Costea: Focaliz\u00e2ndu-v\u0103 aten\u0163ia asupra procesului de reconstruire a identit\u0103\u0163ii spa\u0163iului european, considera\u0163i c\u0103 Europa dispune \u00een acest moment de o identitate uniform\u0103 la nivelul statelor membre?<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Iuliu Winkler: Ca s\u0103 fim c\u00e2t mai exac\u021bi cred c\u0103 ar trebui s\u0103 vorbim de un proces de construire a identit\u0103\u021bii comune \u00een spa\u021biul Uniunii Europene. Crearea identit\u0103\u021bii europene a devenit o preocupare constant\u0103 a liderilor europeni \u00eenc\u0103 din a \u0219aptea decad\u0103 a secolului trecut. Pe parcurs,\u00a0 acest lucru s-a transformat \u00eentr-un adev\u0103rat obiectiv, care odat\u0103 atins ar trebui s\u0103 conduc\u0103 la o unitate cu adev\u0103rat consolidat\u0103 a construc\u021biei europene. Deceniile care au trecut ne-au ar\u0103tat c\u0103 procesul de construire a identit\u0103\u021bii europene este unul anevoios \u0219i extrem de sensibil la toate evolu\u021biile economice, sociale \u0219i politice din Europa, dar \u0219i de la nivel global. Nu trebuie uitat faptul c\u0103 acest proces de creare a identit\u0103\u021bii europene a fost declan\u0219at \u00eentr-un spa\u021biu marcat de o diversitate incredibil\u0103, iar aici m\u0103 refer la diversitatea statelor membre, la cea dintre regiunile lor \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd la diversitatea cet\u0103\u021benilor. Dac\u0103 privim UE, vedem un mozaic imens din punct de vedere al diferen\u021belor social-economice, demografice, politice, culturale, religioase etc. Diversitatea UE s-a accentuat cu fiecare val de aderare.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen cei 60 de ani de la fondarea sa, UE a reu\u0219it s\u0103 aib\u0103 un steag propriu, un imn, o zi \u00een care Europa s\u0103 fie celebrat\u0103 \u0219i chiar o moned\u0103 unic\u0103. Toate acestea sunt simboluri identitare, \u00eens\u0103, dup\u0103 cum ne demonstreaz\u0103 realitatea, nu sunt suficiente pentru a crea \u00een r\u00e2ndul tuturor cet\u0103\u021benilor europeni un sentiment profund de apartenen\u021b\u0103. Probabil unul dintre motive este lipsa unui mit fondator care s\u0103 ne transporte \u00een timpuri imemoriale a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul statelor na\u021bionale.<\/p>\n <\/p>\n Dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cred c\u0103 identitatea european\u0103 trebuie doar s\u0103 se adauge multiplelor identit\u0103\u021bi pe care aproape orice cet\u0103\u021bean \u0219i le asum\u0103. Un cet\u0103\u021bean al Italiei poate fi m\u00e2ndru c\u0103 este sud-tirolez de limb\u0103 german\u0103 \u0219i cet\u0103\u021bean european. Niciuna dintre identit\u0103\u021bile sale nu intr\u0103 \u00een conflict. Obiectivul nu este de a uniformiza identitatea la nivelul statelor membre, at\u00e2ta vreme c\u00e2t un stat membru \u00een interiorul s\u0103u este extrem de divers, iar cet\u0103\u021benii s\u0103i au identit\u0103\u021bi multiple.<\/p>\n <\/p>\n Din acest punct de vedere, motto-ul \u201dUni\u021bi \u00een diversitate\u201d trebuie s\u0103 fie tratat ca un obiectiv al UE.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen ce m\u0103sur\u0103 contrastul dintre Orient \u015fi Occident produce o fragmentare a identit\u0103\u0163ii Uniunii, av\u00e2nd ca reper modul \u00een care statele membre ale UE se raporteaz\u0103 la valorile \u015fi principiile europene?<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Dac\u0103 prin Orient se \u00een\u021belege estul Europei \u0219i Balcanii cu toate traumele, mentalit\u0103\u021bile distorsionate \u0219i decalajele de dezvoltare acumulate \u00een perioada comunist\u0103, atunci pot s\u0103 afirm c\u0103 entuziasmul generat de perspectiva ader\u0103rii la UE, precum \u0219i aderarea \u00een sine, a generat un euro-optimism care, \u00een condi\u021bii de cre\u0219tere economic\u0103 \u0219i prosperitate, nu a impietat \u00een niciun fel valorile \u0219i principiile europene. Ba, din contr\u0103. Cele dou\u0103 valuri de aderare succesive, din 2004 \u0219i din 2007, au adus un suflu nou UE, imprim\u00e2nd chiar o nou\u0103 vitalitate valorilor fundamentale europene.<\/p>\n <\/p>\n Din nefericire, criza economic\u0103, transformat\u0103 rapid \u00eentr-o criz\u0103 social\u0103 de mare amploare, a scos la iveal\u0103 fracturi ad\u00e2nci \u00een interiorul UE. La sf\u00e2r\u0219itul primei decade a anilor 2000, pe harta Europei ap\u0103reau linii de demarca\u021bie nu doar \u00eentre est \u0219i vest, ci \u0219i \u00eentre nord \u0219i sud. Criza nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 reliefeze faptul c\u0103 procesul de integrare european\u0103 nu era \u00eencheiat nici m\u0103car pentru vechea Europ\u0103.<\/p>\n <\/p>\n A\u0219a c\u0103, \u00een opinia mea, contrastul la care face\u021bi referire nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se adauge celor deja existente \u00een UE.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen continuare, v\u0103 propun s\u0103 analiza\u0163i \u00een orizont comparativ decalajul de percep\u0163ie a identit\u0103\u0163ii europene ca urmare a analogiilor \u015fi contrastrelor existente \u00eentre Orient \u015fi Occident av\u00e2nd ca reper dimensiunea solidarit\u0103\u0163ii. Av\u00e2nd \u00een vedere contextul interna\u0163ional \u015fi divergen\u0163ele existente la nivelul statelor din spa\u0163iul european, \u00een ce m\u0103sur\u0103 considera\u0163i c\u0103 ascensiunea populismului \u015fi curentelor eurosceptice au fr\u00e2nat \u00een mod semnificativ dezvoltarea uniform\u0103 a solidarit\u0103\u0163ii \u00een spa\u0163iul european?<\/strong><\/p>\n <\/p>\n De-a lungul istoriei, teritoriile Europei au cunoscut unific\u0103ri succesive sub forma imperiilor realizate prin cucerire sau prin construc\u021bia statelor na\u021bionale. Construc\u021bii ale secolului XIX, statele na\u021bionale au reu\u0219it, \u00een multe cazuri prin constr\u00e2ngere, prin epur\u0103ri etnice sau prin asimilare, prin rescrierea istoriei \u0219i printr-o propagand\u0103 asidu\u0103, s\u0103-\u0219i creeze identitatea na\u021bional\u0103.<\/p>\n <\/p>\n N\u0103scut\u0103 \u00een urma unui tratat economic \u00eencheiat \u00eentre \u0219ase state vecine, UE a ajuns, \u00een timp, o construc\u021bie politic\u0103 unic\u0103 fondat\u0103 pe principiul solidarit\u0103\u021bii statelor membre care de bun\u0103voie decid s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00een comun o parte din suveranitate. \u00cen UE se lucreaz\u0103 de prea pu\u021bin timp la construc\u021bia propriei identit\u0103\u021bi. Nu pot s\u0103 m\u0103 hazardez s\u0103 afirm, din punct de vedere al percep\u021biei identit\u0103\u021bii europene, care dintre state \u0219i cet\u0103\u021benii c\u0103rui stat sunt mai europeni dec\u00e2t al\u021bii.<\/p>\n <\/p>\n Azi, constat\u0103m c\u0103, la nivel practic, solidaritatea european\u0103 \u0219chioap\u0103t\u0103, \u0219i chiar principiul solidarit\u0103\u021bii comune \u00een sine este pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii de for\u021be eurosceptice. Euroscepticismul nu este un curent nou \u00een interiorul UE. El a luat \u00eens\u0103 un nou av\u00e2nt pe fondul creat de criza economic\u0103 declan\u0219at\u0103 \u00een 2008 \u0219i \u00een multe cazuri a \u00eembr\u0103cat hainele na\u021bionalismului, populismului \u0219i chiar xenofobiei. Am convingerea c\u0103 existen\u021ba unei identit\u0103\u021bi europene mult mai solide ar fi constituit un obstacol serios \u00een ascensiunea euroscepticismului \u0219i a tuturor formelor sale.<\/p>\n <\/p>\n Dac\u0103 statele na\u021bionale au depus eforturi sus\u021binute \u00een construirea propriilor lor identit\u0103\u021bi, cred c\u0103 va trebui s\u0103 consolid\u0103m identitatea european\u0103 dac\u0103 dorim ca UE s\u0103 fie un proiect de succes, s\u0103 fie o uniune durabil\u0103 de solidaritate. \u00cen opinia mea, identitatea na\u021bional\u0103 nu intr\u0103 \u00een coliziune cu identitatea european\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen acest proces este esen\u021bial\u0103 cunoa\u0219terea \u0219i \u00een\u021belegerea istoriei europene. \u00cen acest sens, m-am num\u0103rat printre cei care, de la Bruxelles, au atras aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii studierii istoriei UE \u00een \u0219colile din toate statele membre ca materie de sine st\u0103t\u0103toare \u0219i nu doar ca pe un capitol legat de aderarea la UE introdus \u00eentr-un manual de istorie.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen ce m\u0103sur\u0103 suntem martorii apusului solidarit\u0103\u0163ii \u00een spa\u0163iul european? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 discu\u0163iile privind reformarea Uniunii Europene trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la identificarea unui nou set de valori \u015fi principii care s\u0103 reprezinte baza noii construc\u0163ii europene?<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Mai degrab\u0103 dec\u00e2t la apusul solidarit\u0103\u021bii, suntem martorii revirimentului egoismelor de tot soiul \u2013 statale, na\u021bionale, regionale \u0219i implicit etnice \u2013 \u00een UE. Travers\u0103m o perioad\u0103 deosebit de dificil\u0103, dar nu este pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een istoria Uniunii. Este \u00eentr-adev\u0103r important s\u0103 vorbim despre solidaritate \u0219i s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m nevoia de salvgardare a acesteia, deoarece colapsul solidarit\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 sf\u00e2r\u0219itul UE.<\/p>\n <\/p>\n Vocile ra\u021bionale, care arat\u0103 c\u0103 \u00een plin\u0103 globalizare, \u00een afara UE, oricare dintre statele membre, p\u00e2n\u0103 \u0219i puternica Germanie, va deveni extrem de vulnerabil din punct de vedere economic \u0219i financiar, se fac auzite cu greu \u00een vacarmul creat de populismul demagog \u0219i na\u021bionalismul de\u0219\u0103n\u021bat. UE este singura noastr\u0103 \u0219ans\u0103, fie c\u0103 vorbim de Rom\u00e2nia, Ungaria, Polonia, Germania, Italia sau Fran\u021ba, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem semnificativi pe scena global\u0103.<\/p>\n <\/p>\n De reformarea UE se vorbe\u0219te de foarte mult timp. Reforma UE este esen\u021bial\u0103, dar, \u00een primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 \u0219tii spre ce vrei s\u0103 te \u00eendrep\u021bi. Nu a\u0219 vorbi despre o nou\u0103 construc\u021bie european\u0103. Nu este nevoie de a\u0219a ceva. Ceea ce avem este mult prea pre\u021bios \u0219i nu cred c\u0103 ne putem permite s\u0103 arunc\u0103m la gunoi munca din ultimii 60 de ani. Ast\u0103zi, dilema o reprezint\u0103 direc\u021bia \u00een care vom continua construc\u021bia european\u0103. Unii spun c\u0103 ar fi nevoie de deconstruc\u021bie \u0219i de simplificarea institu\u021bional\u0103 care s\u0103 fac\u0103 mai u\u0219or inteligibil\u0103 UE, al\u021bii sunt \u00een c\u0103utare de noi valori \u0219i principii. Dar, m\u0103 \u00eentreb, ce nevoie ar fi de a\u0219a ceva? Care este problema cu valorile pe care, azi, le consider\u0103m fondatoare. Libertatea, respectul demnit\u0103\u021bii umane, egalitatea de \u0219anse, statul de drept, separa\u021bia puterilor \u00een stat \u0219i democra\u021bia parlamentar\u0103 sunt oare dep\u0103\u0219ite? P\u0103rerea mea este c\u0103 nu. Valorile noastre \u0219i principiile europene sunt durabile \u0219i ele constituie \u00een continuare o temelie solid\u0103. Avem o construc\u021bie european\u0103 care ast\u0103zi este unicat pe \u00eentregul glob, iar dorin\u021ba milioanelor de oameni de prin toate col\u021burile P\u0103m\u00e2ntului care \u00ee\u0219i doresc un viitor pentru ei \u0219i familiile lor \u00een Uniunea noastr\u0103 European\u0103 este cea mai gr\u0103itoare dovad\u0103 c\u0103 nu avem nevoie de deconstruc\u021bie, ci de o dezbatere ampl\u0103 care s\u0103 dea direc\u021bia spre care vom continua. Cred c\u0103 aceast\u0103 dezbatere este la \u00eenceputul ei. Cartea alb\u0103 publicat\u0103 recent de Comisa European\u0103 \u0219i apoi Declara\u021bia de la Roma prilejuit\u0103 de cea de 60-a aniversare a fond\u0103rii Comunit\u0103\u021bii Europene deschid o perioad\u0103 de analiz\u0103 \u0219i dezbatere, care nu va fi lipsit\u0103 nici de violen\u021b\u0103 \u00een limbaj \u0219i nici de duritate \u00een confrunt\u0103ri.<\/p>\n Interviu acordat Europunkt, <\/a>1 mai 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eCarta Alb\u0103\u201d prezentat\u0103 de Pre\u015fedintele Juncker a readus \u00een prim plan dezbaterile privind reformarea Uniunii Europene, av\u00e2nd ca reper valorile \u015fi principiile fondatoare. Acumularea momentelor de criz\u0103 pentru Uniunea European\u0103 a divizat \u0219i mai mult statele membre, \u00eengreun\u00e2nd continuarea construc\u021biei Uniunii Europene \u00eentr-o singur\u0103 direc\u021bie. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 valorile \u015fi principiile construc\u0163iei europene … <\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2022,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"class_list":["post-2021","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-in-mass-media"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t