![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_001.jpg\")
<\/p>\nMisiunea pe care mi-am asumat-o \u00een \u00eendeplinirea mandatului de parlamentar european al UDMR are dou\u00e3 componente esen\u021biale. Prima se refer\u00e3 la promovarea, reprezentarea \u0219i ap\u00e3rarea, dac\u00e3 este nevoie, a intereselor \u021b\u00e3rii mele \u0219i ale comunit\u00e3\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia \u00een Parlamentul European \u0219i \u00een \u00eentreg sistemul institu\u021bional al UE. Am urm\u00e3rit s\u00e3 prezint Transilvania \u0219i Rom\u00e2nia, \u00een Parlamentul European, cu multiplele lor valen\u021be, cu bog\u00e3\u021bia cultural\u00e3 \u0219i istoric\u00e3, deoarece numai cei care ne cunosc \u0219i ne \u00een\u021beleg pot s\u00e3 ajung\u00e3 s\u00e3 sprijine obiectivele pe care le formul\u00e3m.\u00a0 Cea de-a doua component\u00e3 este legat\u00e3 de promovarea valorilor europene, a priorit\u00e3\u021bilor de dezvoltare ale Uniunii, a strategiilor \u0219i programelor care trebuie puse \u00een aplicare \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Pe scurt, am adus Europa acas\u00e3, pe p\u00e3m\u00e2ntul natal, contribuind astfel la valorificarea mai eficient\u00e3 a oportunit\u00e3\u021bilor care ni se deschid prin apartenen\u021ba la spa\u021biul comunitar.<\/p>\n
Ca purt\u00e3tor al unui mandat \u00eencredin\u021bat de c\u00e3tre cet\u00e3\u021beni prin alegeri directe, m-am sim\u021bit obligat s\u00e3 \u00eentocmesc anual c\u00e2te un raport de activitate, toate put\u00e2nd fi consultate pe site-ul personal, www.iuliuwinkler.ro.<\/p>\n
La final de mandat, \u00eencerc s\u00e3 sintetizez munca acestor cinci ani \u00een Parlamentul European. Desigur, munca mea nu se desf\u00e3\u0219oar\u00e3 doar la Bruxelles \u0219i Strasbourg, ci, \u00een egal\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, \u0219i acas\u00e3, la Hunedoara, \u00een Transilvania, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
1. Construirea noii Europe<\/b><\/p>\n
Comunitatea maghiar\u00e3 din Transilvania \u0219i UDMR, reprezentant legitim al acesteia, au ales calea european\u00e3 din primul moment dup\u00e3 schimbarea regimului \u00een 1989 \u0219i s-au manifestat ca atare \u00een \u00eentreaga perioad\u00e3 care s-a scurs de atunci. Ne dorim o Europ\u00e3 federal\u00e3 puternic\u00e3 \u0219i eficient\u00e3, o Europ\u00e3 a regiunilor \u0219i comunit\u00e3\u021bilor \u00een care colaborarea, toleran\u021ba, multilingvismul, dialogul dintre culturi s\u00e3 primeze \u0219i unde s\u00e3 domneasc\u00e3 libertatea \u0219i demnitatea. Viitorul comunit\u00e3\u021bii maghiare din Transilvania, dar \u0219i al Rom\u00e2niei este \u00een UE, iar activitatea mea \u00een Parlamentul European \u0219i acas\u00e3 s-a subsumat acestui crez.<\/p>\n
Ultimii cinci ani au fost extrem de dificili pentru UE. Efectele crizei globale s-au manifestat \u00een toate statele membre, \u00een fiecare comunitate \u0219i regiune, afect\u00e2nd majoritatea cet\u00e3\u021benilor europeni. Toat\u00e3 activitatea Parlamentului European, precum \u0219i a celorlalte institu\u021bii europene, a stat, \u00een ace\u0219ti ultimi ani, sub semnul crizei economice, financiare \u0219i sociale.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul anului 2009, \u00eempreun\u00e3 cu colegii mei, deputa\u021bi europeni reprezentan\u021bi ai comunit\u00e3\u021bii maghiare din Slovacia \u0219i cu reprezentan\u021bii organiza\u021biilor comunit\u00e3\u021bilor maghiarilor din Bazinul Carpatic salutam, de la Bruxelles, prin adoptarea unei declara\u021bii comune, intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona. Procesul de ratificare a acestui tratat de c\u00e3tre toate cele 27 de state membre ale UE a fost unul \u00eendelungat \u0219i anevoios, iar finalizarea lui a fost v\u00e3zut\u00e3 ca un moment de cotitur\u00e3 \u00een construc\u021bia european\u00e3.<\/p>\n
Efectele crizei globale au scos la suprafa\u021b\u00e3 o serie de neajunsuri la nivelul UE, fapt care a dus la intensificarea discursului pro-federalizare a Uniunii, discurs care a venit s\u00e3 combat\u00e3 \u0219i vocile, din ce \u00een ce mai puternice, ale populi\u0219tilor \u0219i extremi\u0219tilor europeni.<\/p>\n
La peste patru ani de la momentul Lisabona, \u00eempreun\u00e3 cu colegul meu Frank Engel, deputat european din Luxemburg, am realizat o carte intitulat\u00e3 “Noua Europ\u00e3 acum”, \u00een care ne-am exprimat viziunea cu privire la viitorul UE. \u00centr-un context european agitat, \u00een care, tot mai des, se vehiculeaz\u00e3 inclusiv ideea redeschiderii tratatelor europene, am considerat c\u00e3 \u0219i publicul din \u021bara mea, factorii politici responsabili, trebuie s\u00e3 se implice \u00een acest proces, care, \u00een cele din urm\u00e3, va modela viitorul Uniunii \u0219i implicit pe cel al Rom\u00e2niei, dar \u0219i al comunit\u00e3\u021bii mele. \u00cen iunie 2013, la Cluj, sub auspiciile Funda\u021biei “K\u00f3s K\u00e1roly Akad\u00e9mia” am lansat, al\u00e3turi de Frank Engel, volumul “Noua Europ\u00e3 acum”, iar \u00eempreun\u00e3 cu invita\u021bii am discutat despre viitorul Europei. Principala concluzie care s-a desprins din dezbatere a fost aceea c\u00e3 UE trebuie repus\u00e3 pe traiectoria sa ini\u021bial\u00e3, cea g\u00e2ndit\u00e3 de p\u00e3rin\u021bii s\u00e3i fondatori, \u0219i care, inevitabil, va duce la construc\u021bia Europei federale, unite din punct de vedere politic. Am mai prezentat cartea la T\u00e2rgu-Mure\u0219, unde a avut loc, de asemenea, o dezbatere, dar \u0219i la Deva.<\/p>\n
Ori de c\u00e2te ori am avut ocazia, fie la Bruxelles, fie acas\u00e3, am exprimat \u0219i argumentat op\u021biunea UDMR cu privire la consolidarea Europei regiunilor \u0219i comunit\u00e3\u021bilor.<\/p>\n
<\/p>\n
Una dintre temele care au reintrat \u00een for\u021b\u00e3 \u00een aten\u021bia autorit\u00e3\u021bilor \u0219i publicului UE \u00een ace\u0219ti ultimi cinci ani se refer\u00e3 la identitatea \u0219i cet\u00e3\u021benia european\u00e3. De altfel, anul 2013 a fost dedicat, la nivelul UE, cet\u00e3\u021beniei europene. \u00cen contextul evenimentelor destinate Anului european al cet\u00e3\u021benilor, am participat, al\u00e3turi de al\u021bi colegi deputa\u021bi europeni, la o dezbatere cu public care s-a desf\u00e3\u0219urat la Parlamentul European, \u00een luna mai 2013. Cu acest prilej, am salutat implicarea cet\u00e3\u021benilor europeni \u00een procesul de transformare al UE, fiind convins de faptul c\u00e3 nimic nu se poate construi \u00een lipsa sprijinului lor \u0219i am respins, \u00eenc\u00e3 odat\u00e3, discursul \u0219i ac\u021biunile populiste \u0219i extremiste ale unor politicieni pe care \u00eei pot b\u00e3nui, \u00een cel mai bun caz, doar de lips\u00e3 de responsabilitate. Av\u00e2nd certitudinea c\u00e3 cet\u00e3\u021benii europeni sunt cei care vor decide, \u00een cele din urm\u00e3, ce fel de Europ\u00e3 \u00ee\u0219i doresc, am considerat c\u00e3 ace\u0219tia trebuie s\u00e3 beneficieze de o informare corect\u00e3 cu privire la fenomenele \u0219i procesele care au stat la baza construc\u021biei europene. Pentru c\u00e3 nu ai cum s\u00e3 \u00een\u021belegi UE, dup\u00e3 cum nu po\u021bi \u00een\u021belege nici cauzele pentru actuala criz\u00e3 din Uniune, dac\u00e3 nu ai cuno\u0219tin\u021be minime de istorie a proiectului construc\u021biei europene, m-am raliat ideii cu privire la necesitatea elabor\u00e3rii unui manual de istorie a construc\u021biei europene. Cred c\u00e3 acesta ar trebui s\u00e3 cuprind\u00e3 toate datele \u0219i evenimentele semnificative care au dus la constituirea UE, din prima zi de pace de dup\u00e3 cel de-al doilea r\u00e3zboi mondial p\u00e2n\u00e3 azi. Istoria proiectului european ar trebui predat\u00e3 \u00een toate \u0219colile din statele membre ale UE. Aceste idei le-am exprimat \u0219i \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor pe care le-am avut, \u00een perioada care a trecut, \u00een Transilvania, dar \u0219i la Bucure\u0219ti, cu tineri, cu societatea civil\u00e3, cu mediul politic sau antreprenorial.<\/p>\n
2. Criza financiar\u00e3, economic\u00e3 \u0219i social\u00e3 \u00een Uniunea European\u00e3 <\/b><\/p>\n
Cea de-a \u0219aptea legislatur\u00e3 a Parlamentului European a stat sub semnul crizei globale, aproape \u00eentreaga activitate de legiferare fiind influen\u021bat\u00e3 de efectele acesteia. Deputa\u021bii europeni, \u00eempreun\u00e3 cu Comisia European\u00e3 \u0219i cu Consiliul, s-au str\u00e3duit s\u00e3 g\u00e3seasc\u00e3 cele mai eficiente solu\u021bii pentru diminuarea efectelor acesteia \u00een plan social, s\u00e3 identifice cele mai bune strategii pentru reluarea cre\u0219terii economice \u0219i crearea de noi locuri de munc\u00e3. Institu\u021biile europene au ajuns la concluzia c\u00e3 este nevoie de reorientarea \u00eentregii filosofii de dezvoltare a UE.<\/p>\n
Am fost membru al Comisiei temporare pentru criza economic\u00e3, financiar\u00e3 \u0219i social\u00e3 (CRIS) a Parlamentului European. CRIS a reprezentat un cadru favorabil pentru a transmite opiniile mele cu privire la revenirea cre\u0219terii economice \u00een UE. \u00cempreun\u00e3 cu Frank Engel am elaborat un document de lucru intitulat “Dincolo de guvernan\u021ba economic\u00e3 – Uniunea viitorului” care a fost dezb\u00e3tut \u00een CRIS. Prin acest document am propus o cre\u0219tere cuprins\u00e3 \u00eentre 5 \u0219i 10 procente din PIB-ul UE a bugetului Uniunii, aceast\u00e3 recomandare fiind inclus\u00e3 \u00een Raportul CRIS cu privire la criza economic\u00e3, financiar\u00e3 \u0219i social\u00e3, intitulat “Recomand\u00e3ri cu privire la m\u00e3surile \u0219i ini\u021biativele care trebuie luate”, document care a trecut de votul deputa\u021bilor europeni \u00een iulie 2011.<\/p>\n
La propunerea mea, \u00een raportul CRIS a fost introdus \u0219i un nou capitol care se refer\u00e3 la crearea de noi locuri de munc\u00e3 printr-o politic\u00e3 unitar\u00e3 de \u00eencurajare \u0219i sus\u021binere a sectorului IMM. Am propus Comisiei Europene s\u00e3 creeze instrumente financiare care s\u00e3 stimuleze crearea de noi locuri de munc\u00e3 de c\u00e3tre IMM-uri, conform principiulu “one SME – one job”. \u00cen Raportul CRIS a fost acceptat\u00e3 \u0219i introdus\u00e3 \u0219i propunerea mea de instituire de c\u00e3tre Comisie a unui sistem de burse \u00een vederea sus\u021binerii tinerilor care doresc s\u00e3-\u0219i aprofundeze studiile tehnice \u0219i voca\u021bionale. Am f\u00e3cut parte din Delega\u021bia CRIS care, \u00een februarie 2011, s-a \u00eent\u00e2lnit, la Frankfurt, cu reprezentan\u021bii B\u00e3ncii Centrale Europene (BCE). Una dintre cele mai importante idei care s-au desprins \u00een urma discu\u021biilor avute a fost cea legat\u00e3 de necesitatea consolid\u00e3rii guvernan\u021bei economice \u00een UE. De altfel, pe tema consolid\u00e3rii guvernan\u021bei economice, am avut mai multe interven\u021bii \u00een plenul PE, insist\u00e2nd asupra faptului c\u00e3 statele non-membre ale zonei euro, precum \u0219i noile state membre nu trebuie excluse din acest proces absolut necesar redres\u00e3rii UE ca \u00eentreg.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_002.jpg\")
<\/p>\n
Poate unul dintre cele mai importante r\u00e3spunsuri date problemelor ap\u00e3rute din cauza crizei este Strategia Europa 2020. Finalizat\u00e3 la \u00eenceputul anului 2010, “Strategia Europa 2020 pentru o cre\u0219tere inteligent\u00e3, ecologic\u00e3 \u0219i favorabil\u00e3 incluziunii” a devenit documentul c\u00e3ruia i-au fost \u0219i \u00eei vor fi \u0219i pe viitor subsumate toate deciziile, proiectele, programele, inclusiv Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al UE. \u00cen cadrul numeroaselor \u00eent\u00e2lniri \u0219i conferin\u021be la care am participat, de la Odorheiu Secuiesc p\u00e2n\u00e3 la Timi\u0219oara, Cluj, Arad sau Deva, am transmis \u0219i explicat participan\u021bilor, fie ei oameni de afaceri, reprezentan\u021bi ai administra\u021biei locale, tinerilor etc., principiile \u0219i scopurile acestei strategii.<\/p>\n
3. IMM-urile, coloana vertebral\u00e3 a economiei europene<\/b><\/p>\n
IMM-urile reprezint\u00e3 motorul economiei UE \u0219i trebuie s\u00e3 r\u00e3m\u00e2n\u00e3 puternice, competitive \u0219i inovatoare . \u00cen UE, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigur\u00e3 locuri de munc\u00e3 pentru 67 % din for\u021ba de munc\u00e3 din sectorul privat, acestea reprezent\u00e2nd peste 99 % din totalul \u00eentreprinderilor la nivelul UE \u0219i angajeaz\u00e3 peste 90 de milioane de persoane \u00een Europa. \u00centre anii 2002 \u0219i 2010, considerat anul de apogeu al crizei economice, 85% din totalul locurilor de munc\u00e3 nou-ap\u00e3rute \u00een Europa au fost generate de companiile mici \u0219i mijlocii. Din p\u00e3cate, nu doar din cauza crizei globale, dar \u0219i din cauza unei serii de piedici de ordin administrativ \u0219i economic at\u00e2t la nivelul UE, c\u00e2t \u0219i la nivelul fiec\u00e3rui stat membru \u00een parte, 50% dintre IMM-uri se \u00eenchid \u00een primii cinci ani de la \u00eenfiin\u021bare.<\/p>\n
Sprijinirea sectorului IMM a reprezentat pentru mine o preocupare constant\u00e3. Am devenit membru al Intergrupului pentru IMM-uri – SME Intergroup – din Parlamentul European, din care fac parte parlamentari interesa\u021bi de eficientizarea \u0219i promovarea politicilor europene \u00een vederea dezvolt\u00e3rii sectorului IMM. De altfel, la scurt\u00e3 vreme dup\u00e3 preluarea mandatului de deputat european am propus ca UDMR s\u00e3 se afilieze organiza\u021biei de lobby a Partidului Popular European (PPE) pentru sectorul IMM – SME Europe. \u00cen marja Congresului PPE de la Bucure\u0219ti din octombrie 2012, a avut loc Adunarea General\u00e3 a SME Europe, prilej cu care am fost ales vicepre\u0219edinte al acestei organiza\u021bii.<\/p>\n
\u00cen calitate de coraportor din partea Comisiei pentru Comer\u021b Interna\u021bional (INTA) am colaborat cu Paul R\u00fcbig, deputat european din Austria, la realizarea Raportului “Sectorul IMM: competitivitate \u0219i oportunit\u00e3\u021bi de afaceri”. Cu prilejul adopt\u00e3rii raportului, \u00een octombrie 2012, la sediul din Strasbourg al Parlamentului, s-a organizat o conferin\u021b\u00e3 de pres\u00e3 la care am participat al\u00e3turi de Paul R\u00fcbig \u0219i vicepre\u0219edintele Comisiei Europene Antonio Tajani, comisarul pentru industrie \u0219i antreprenoriat.<\/p>\n
Raportul stabile\u0219te o list\u00e3 de priorit\u00e3\u021bi \u0219i de m\u00e3suri \u00een sprijinul sectorului IMM din UE cu scopul sporirii oportunit\u00e3\u021bilor de afaceri \u0219i a competitivit\u00e3\u021bii IMM-urilor at\u00e2t pe pia\u021ba intern\u00e3, c\u00e2t \u0219i pe plan global. Documentul vine cu o serie de solu\u021bii pentru diminuarea diferen\u021belor dintre sectorul IMM din noile \u0219i vechile state membre. Primul este dezavantajat \u00een procesul de interna\u021bionalizare \u0219i are nevoie s\u00e3 i se asigure un acces sporit la informa\u021bie f\u00e3r\u00e3, ca prin aceasta s\u00e3 se ajung\u00e3 la distorsionarea competi\u021biei dintre IMM-urile europene.<\/p>\n
\u00cen cadrul dezbaterii cu tema “IMM-urile europene \u0219i comer\u021bul interna\u021bional” care a avut loc, la \u00eenceputul anului 2012, \u00een Parlamentul European am vorbit despre distan\u021ba care desparte sectorul IMM din noile state membre de cel din vechile state membre, precum \u0219i despre necesitatea de a se g\u00e3si solu\u021bii la dificult\u00e3\u021bile pe care primele le \u00eent\u00e2mpin\u00e3 \u00een dezvoltarea lor \u00een compara\u021bie cu \u00eentreprinderile mici \u0219i mijlocii din vestul Europei. Plec\u00e2nd de la ideea c\u00e3 interna\u021bionalizarea IMM-urilor europene reprezint\u00e3 un scop extrem de important pentru UE, am atras aten\u021bia asupra faptului c\u00e3 Comisia European\u00e3 trebuie s\u00e3 g\u00e3seasc\u00e3 echilibrul \u00eentre comunicarea \u0219i m\u00e3surile pe care le ia \u00een plan intern pentru sprijinirea IMM-urilor \u0219i efortul pe care \u00eel va depune \u00een vederea deschiderii pie\u021belor extra-comunitare pentru \u00eentreprinderile mici \u0219i mijlocii.<\/p>\n
\u00cen cadrul numeroaselor \u00eent\u00e2lniri \u0219i conferin\u021be pe care le-am avut acas\u00e3 cu omenii de afaceri m-a str\u00e3duit s\u00e3 le \u00eemp\u00e3rt\u00e3\u0219esc acestora tendin\u021bele care se manifest\u00e3 la nivelul UE \u00een domeniul economic, s\u00e3 diseminez informa\u021biile utile cuprinse \u00een Small Business Act care a fost reformat, s\u00e3 le aduc la cuno\u0219tin\u021b\u00e3 posibilit\u00e3\u021bile pe care le ofer\u00e3 COSME, precum \u0219i alte programe europene.<\/p>\n
4. Transilvania 2020, un plan de dezvoltare \u00een sinergie cu Uniunea European\u00e3<\/b><\/p>\n
Perspectiva noului Cadru Financiar Multianual 2014-2020 al UE \u0219i a nuan\u021b\u00e3rii celor mai importante politici europene – Politica Agricol\u00e3 Comun\u00e3, Politica de Coeziune \u0219i Dezvoltare Regional\u00e3 etc. – a determinat UDMR s\u00e3 ini\u021bieze elaborarea Planului de dezvoltare “Transilvania 2020”. M-am num\u00e3rat printre promotorii acestui plan. UDMR a ini\u021biat, \u00een vederea realiz\u00e3rii acestui proiect, un larg proces de consultare \u00een cadrul Uniunii, dar \u0219i cu mediul de afaceri, cu mediul universitar, cu ONG-urile care au preocup\u00e3ri \u00een domeniu. M-am implicat profund \u00een acest proces de elaborare \u0219i consultare. \u00cen realizarea planului, UDMR a pornit de la premisa c\u00e3 Transilvania poate s\u00e3 se dezvolte \u00een sinergie cu UE, urm\u00e3rind liniile directoare ale Strategiei Europa 2020. Planul “Transilvania 2020” a fost \u00eenm\u00e2nat mini\u0219trilor \u00een func\u021bie ai afacerilor europene, scopul fiind acela de a ob\u021bine introducerea m\u00e3surilor care vizeaz\u00e3 dezvoltarea sustenabil\u00e3 a Transilvaniei \u00een Planul na\u021bional de dezvoltare 2014-2020. Procesul de elaborare \u0219i, ulterior realiz\u00e3rii planului, diseminarea m\u00e3surilor pe care le propune, au constituit pentru mine prilejuri pentru a m\u00e3 \u00eent\u00e2lni \u0219i discuta cu reprezentan\u021bi ai mediului de afaceri \u0219i antreprenorial, cu tineri \u00eentreprinz\u00e3tori, cu reprezentan\u021bi ai sferei civile, cu profesori universitari \u0219i economi\u0219ti \u00een \u00eentreaga Transilvanie, dar chiar \u0219i \u00een Ungaria. Prin m\u00e3surile incluse \u00een Planul de dezvoltare “Transilvania 2020”, UDMR \u0219i-a propus s\u00e3 previn\u00e3 posibilitatea producerii unui nou e\u0219ec, \u00een urm\u00e3torii \u0219apte ani, \u00een privin\u021ba atragerii \u0219i absorb\u021biei de fonduri europene.<\/p>\n
\u00cen ciuda faptului c\u00e3 UDMR nu a primit un feed-back consistent din partea autorit\u00e3\u021bilor sesizate \u0219i a ministerului de resort, consider c\u00e3 ale\u0219ii locali ai UDMR pot s\u00e3 se orienteze, \u00een urm\u00e3torii \u0219apte ani, perioada de planificare bugetar\u00e3 a UE, dup\u00e3 direc\u021biile din Planul de dezvoltare Transilvania 2020. Practic, se va putea trece la implementarea acestui plan \u00een Transilvania.<\/p>\n
5. Politica de vecin\u00e3tate \u0219i rela\u021biile Uniunii Europene cu partenerii s\u00e3i globali<\/b><\/p>\n
UE este un spa\u021biu al stabilit\u00e3\u021bii \u0219i prosperit\u00e3\u021bii. For\u021ba UE vine inclusiv din politicile pe care le promoveaz\u00e3 \u00een imediata sa vecin\u00e3tate. Consolidarea parteneriatelor \u0219i a sprijinului pe care UE \u00eel acord\u00e3 statelor din Balcanii de Vest, dar \u0219i \u021b\u00e3rilor aflate la est de frontierele sale trebuie s\u00e3 fie \u0219i pe mai departe scopuri importante ale Uniunii. Odat\u00e3 cu aderarea Croa\u021biei la UE \u00een vara anului 2013, dar \u0219i \u00een perspectiva noilor evolu\u021bii din Ucraina, rela\u021biile Uniunii cu statele din Balcanii de Vest \u0219i statele din Parteneriatul Estic cap\u00e3t\u00e3 noi valen\u021be.<\/p>\n
La nivelul Parlamentului European, dar \u0219i \u00een cadrul reuniunilor interna\u021bionale la care am participat, cum a fost, de exemplu, cea de la cea de la Zagreb, din octombrie 2009, axat\u00e3 pe Acordul CEFTA, am pledat pentru continuarea extinderii UE spre Balcanii de Vest. De asemenea, m-am pronun\u021bat, \u0219i am ac\u021bionat \u00een ideea necesit\u00e3\u021bii orient\u00e3rii UE spre statele din imediata sa vecin\u00e3tate estic\u00e3, dar \u0219i din regiunea M\u00e3rii Caspice \u0219i a Caucazului.<\/p>\n
Am lucrat ca \u0219i raportor \u0219i raportor alternativ la deciziile cu privire la acordarea de asisten\u021b\u00e3 macrofinanciar\u00e3 Republicii Moldova \u0219i Ucrainei (2010). De asemenea, m-am ocupat ca \u0219i raportor din partea INTA de hot\u00e3r\u00e2rile privind acordarea de preferin\u021be comerciale Republicii Moldova \u00een 2011, iar \u00een acest an, de decizia Comisiei Europene de a liberaliza importul de vin moldovenesc \u00een UE ca r\u00e3spuns la anun\u021bul Rusiei de a interzice importurile de vin din acest stat.<\/p>\n
\u00cen octombrie 2012, Parlamentul European a adoptat raportul referitor la propunerea de regulament al PE \u0219i al Consiliului privind Procedurile de aplicare a Acordului de Stabilizare \u0219i Asociere (ASA) \u00eentre UE \u0219i Serbia pe care l-am realizat ca \u0219i raportor, precum \u0219i Recomandarea referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind \u00eencheierea Acordului \u00eentre UE \u0219i Republica Moldova cu privire la protec\u021bia indica\u021biilor geografice ale produselor agricole \u0219i alimentare, la care am contribuit ca \u0219i raportor din umbr\u00e3. De altfel, \u00een INTA am fost desemnat coordonator al Grupului de monitorizare al Republicii Moldova, iar \u00een aceast\u00e3 calitate am organizat \u0219i prezidat o serie de reuniuni de lucru la care au participat reprezentan\u021bii moldoveni, precum \u0219i cei ai Consiliului \u0219i Comisiei Europene.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_013.jpg\")
<\/p>\n
Comer\u021bul este, poate, unul dintre cei mai eficien\u021bi ambasadori, iar instrumentele comerciale \u0219i-au dep\u00e3\u0219it de mult\u00e3 vreme scopul, devenind adev\u00e3rate unelte ale diploma\u021biei. Din punct de vedere comercial, UE reprezint\u00e3 o pia\u021b\u00e3 cu jum\u00e3tate de miliard de consumatori v\u00e2nat\u00e3 de puterile economice ale lumii, fie c\u00e3 vorbim de SUA, China, Canada sau Brazilia. O bun\u00e3 parte din activitatea mea \u00een INTA s-a axat pe rela\u021biile comerciale ale Uniunii cu China. \u00cen mai 2012, Parlamentul European a adoptat Raportul “China-UE: Un comer\u021b dezechilibrat” la care am lucrat ca \u0219i raportor alternativ. \u00cen elaborarea acestui raport am sus\u021binut o serie de amendamente care vizeaz\u00e3 activarea principiului reciprocit\u00e3\u021bii care s\u00e3 guverneze politica comercial\u00e3 a UE \u00een rela\u021bia cu China, subliniind faptul c\u00e3 UE trebuie s\u00e3 priveasc\u00e3 mai atent\u00e3 la rela\u021biile economice cu statul chinez, un argument \u00een acest sens fiind enormul deficit comercial al Uniunii \u00een rela\u021bia cu China, care a trecut de la 49 de miliarde de euro (2000) la 168,8 miliarde de euro (2010). \u00cen acest raport, INTA a solicitat Comisiei Europe s\u00e3 adopte un set de m\u00e3suri care s\u00e3 reechilibreze rela\u021biile comerciale cu China, deputa\u021bii europeni consider\u00e2nd c\u00e3 aceste m\u00e3suri trebuie aplicate \u00een cel mai scurt timp, astfel \u00eenc\u00e2t s\u00e3-\u0219i produc\u00e3 efectele p\u00e2n\u00e3 \u00een 2016, anul \u00een care China ar urma s\u00e3 primeasc\u00e3 automat statutul de economie de pia\u021b\u00e3 func\u021bional\u00e3 de pia\u021b\u00e3 din partea Organiza\u021biei Mondiale a Comer\u021bului (OMC).<\/p>\n
\u00cen legislatura 2011-2012, o piatr\u00e3 de \u00eencercare pentru Parlamentul European a fost procesul de ratificare a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA. INTA a fost comisia de specialitate sesizat\u00e3 \u00een fond \u00een vederea elabor\u00e3rii unui raport care s\u00e3 propun\u00e3 sau nu ratificarea controversatului tratat. \u00cen sesiunea plenar\u00e3 din iulie 2012, al\u00e3turi de majoritatea colegilor mei parlamentari am votat \u00eempotriva ratific\u00e3rii ACTA. \u00cen opinia mea, votul parlamentarilor europeni a reprezentat sanc\u021bionarea tratativelor netransparente pe marginea acestui acord. Prin acest vot, noi, deputa\u021bii europeni, am ar\u00e3tat c\u00e3 a trecut vremea \u00een care era posibil ca guvernele s\u00e3 negocieze acorduri secrete sau s\u00e3 participe la procese multilaterale lipsite de transparen\u021b\u00e3 \u0219i care s\u00e3 ocoleasc\u00e3 controlul democratic parlamentar.<\/p>\n
6. Activitate \u00een comisiile parlamentare: INTA \u0219i REGI<\/b><\/p>\n
Securitatea energetic\u00e3 a UE \u0219i implicit a statelor sale membre a reprezentat un subiect important \u00een activitatea mea. Am pledat de la tribuna Parlamentului European \u00een favoarea realiz\u00e3rii unei politici energetice comune la nivelul UE, consider\u00e2nd c\u00e3 doar \u00een acest fel statele membre vor fi protejate, \u00een viitor, de \u0219antajul exercitat de marii furnizori de energie.<\/p>\n
\u00cen mai 2010, plenul a votat Raportul referitor la necesitatea unei strategii europene pentru Regiunea Caucazului de Sud, la care am lucrat ca \u0219i raportor alternativ de aviz. Acest raport subliniaz\u00e3 faptul c\u00e3 regiunile M\u00e3rii Caspice \u0219i M\u00e3rii Negre sunt vitale pentru securitatea energetic\u00e3 european\u00e3. Unul dintre amendamentele pe care le-am introdus \u00een aviz \u0219i care au fost adoptate invit\u00e3 Comisia European\u00e3 s\u00e3 sprijine \u0219i s\u00e3 consolideze implicarea autorit\u00e3\u021bilor locale \u0219i regionale din Georgia, Azerbaidjan \u0219i Armenia \u00een cooperarea transfrontalier\u00e3. Un alt amendament se refer\u00e3 la asisten\u021ba tehnic\u00e3 pe care Comisia ar trebui s\u00e3 o acorde Azerbaidjanului \u00een vederea \u00eencheierii de c\u00e3tre acesta a ader\u00e3rii la Organiza\u021bia Mondial\u00e3 a Comer\u021bului, iar un altul cere sprijin pentru consolidarea sistemului financiar \u0219i bancar din statele din Caucazul de Sud pentru a r\u00e3spunde la cerin\u021bele mediului de afaceri \u0219i ale investitorilor.<\/p>\n
Pornind de la ideea nevoii de securitate energetic\u00e3, am lucrat ca \u0219i raportor alternativ de aviz \u0219i la Raportul referitor la necesitatea unei strategii a UE pentru regiune M\u00e3rii Negre, care a fost adoptat de Parlament \u00een ianuarie 2010. Cu acest prilej, am reiterat ideea c\u00e3 Marea Neagr\u00e3 a devenit par\u021bial o mare intern\u00e3 a UE, iar importan\u021ba sa geo-strategic\u00e3 nu este exagerat\u00e3 lu\u00e2nd \u00een considerare securitatea energetic\u00e3, stabilitatea regional\u00e3, procesele de democratizare, chestiunile economice si comerciale.<\/p>\n
Preocup\u00e3rile mele \u00een domeniul dezvolt\u00e3rii regionale s-au concretizat \u0219i prin faptul c\u00e3 m-am num\u00e3rat printre ini\u021biatorii Rezolu\u021biei Parlamentului European referitoare la punerea \u00een aplicare a Strategiei UE pentru Regiunea Dun\u00e3rii, adoptat\u00e3 \u00een ianuarie 2010. Strategia Dun\u00e3rii \u00ee\u0219i propune ac\u021biuni \u00een domeniul transporturilor, \u00een cel economic, \u00een turism, \u00een protec\u021bia mediului etc., \u00eens\u00e3, \u00een opinia mea, trebuie privit\u00e3 mai mult dec\u00e2t suma unor strategii sectoriale, pentru c\u00e3 ea va avea valen\u021be politice deosebite pentru statele riverane care nu sunt membre ale UE. Cred c\u00e3 aplicarea Strategiei pentru Regiunea Dun\u00e3rii va putea contribui la \u00eembun\u00e3t\u00e3\u021birea condi\u021biilor de via\u021b\u00e3 a comunit\u00e3\u021bilor maghiare din Serbia \u0219i Ucraina. Rezolu\u021bia Parlamentului recomand\u00e3 protejarea \u0219i promovarea mo\u0219tenirii istorice \u0219i culturale ale comunit\u00e3\u021bilor riverane fluviului.<\/p>\n
\u00cen INTA ca \u0219i raportor am realizat avizul acestei comisii pentru Regulamentul PE \u0219i al Consiliului privind Fondul European de Ajustare la Globalizare (2014-2020) , iar \u00een REGI am lucrat pe acela\u0219i aviz ca \u0219i raportor alternativ. Raportul a fost adoptat \u00een vara anului 2012. Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) a fost instituit ini\u021bial pe durata perioadei de programare 2007 – 2013 prin Regulamentul (CE) nr. 1927\/20062 pentru a oferi Uniunii un instrument de a demonstra solidaritatea fa\u021b\u00e3 de lucr\u00e3torii concedia\u021bi ca urmare a schimb\u00e3rilor structurale majore din structura comer\u021bului mondial ca urmare a globaliz\u00e3rii. Obiectivul principal al acestei propuneri este de a asigura continuitatea func\u021bion\u00e3rii FEGA \u00een urm\u00e3toarea perioad\u00e3 de programare financiar\u00e3. \u00cen avizele pe care le-am redactat am propus extinderea FEAG \u0219i la IMM-uri. Adoptarea acestui raport, \u00een decembrie 2013, \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 \u0219i \u00een urm\u00e3torii \u0219apte ani persoanele care vor fi disponibilizate din \u00eentreprinderi care se \u00eenchid sub presiunea globaliz\u00e3rii, cum a fost \u0219i cazul fabricii Nokia de la Jucu, vor beneficia de fonduri europene \u00een vederea reorient\u00e3rii lor profesionale.<\/p>\n
O constant\u00e3 a activit\u00e3\u021bii mele a r\u00e3mas preocuparea pentru dezvoltarea regional\u00e3 din Rom\u00e2nia. \u00cen cadrul Comisiei de Dezvoltare Regional\u00e3 (REGI) am depus amendamente la rapoarte care, \u00een viitor, \u00ee\u0219i vor face sim\u021bit efectul asupra dezvolt\u00e3rii regionale din \u021bar\u00e3. Amintesc aici doar amendamentele depuse la proiectul de raport referitor la politica regional\u00e3 \u0219i finan\u021barea acesteia, prin care se recomanda autorit\u00e3\u021bilor de gestionare din statele membre s\u00e3 vin\u00e3 cu solu\u021bii pentru eficientizarea implement\u00e3rii Programului Opera\u021bional; la proiectul de raport referitor la contribu\u021bia politicii regionale a UE la combaterea crizei economice \u0219i financiare, cu referire la asigurarea unui acces c\u00e2t mai larg la instrumentele europene de inginerie financiar\u00e3 \u0219i valorificarea avantajelor pie\u021bei unice europene; cele de la proiectul de aviz al REGI pentru Raportul Comisiei pentru ocuparea for\u021bei de munc\u00e3, amendamente care au vizat implicarea autorit\u00e3\u021bilor locale \u0219i regionale \u00eentr-un dialog c\u00e2t mai str\u00e2ns cu unit\u00e3\u021bile de \u00eenv\u00e3\u021b\u00e3m\u00e2nt \u00een sensul ca acestea s\u00e3-\u0219i coreleze curricula \u0219colar\u00e3 \u00een func\u021bie de dinamica de pe pia\u021ba muncii, dar \u0219i referitor la nevoia ca autorit\u00e3\u021bile locale \u0219i regionale s\u00e3 \u00ee\u0219i adapteze strategiile de dezvoltare \u00een concordan\u021b\u00e3 cu obiectivele Strategiei UE 2020 \u00een vederea cre\u00e3rii de noi locuri de munc\u00e3 \u00eentr-o economie sustenabil\u00e3. Al\u00e3turi de colegi din PPE am sus\u021binut \u00een REGI amendamente la proiectul de raport referitor la propunerea de regulament al PE \u0219i al Consiliului privind dispozi\u021biile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regional\u00e3 \u0219i obiectivului referitor la investi\u021biile pentru cre\u0219tere economic\u00e3 \u0219i ocuparea for\u021bei de munc\u00e3 \u0219i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080\/2006.<\/p>\n
7. Europa tinerilor<\/b><\/p>\n
Colaborarea \u0219i dialogul cu tinerii fie studen\u021bi sau elevi a fost \u0219i a r\u00e3mas una dintre priorit\u00e3\u021bile mele. Men\u021binerea contactului direct cu tinerii, cu organiza\u021biile \u0219i asocia\u021biile lor, precum \u0219i cu exigen\u021bele lor sunt un reper esen\u021bial \u00een activitatea mea. Prin toate ac\u021biunile mele am \u00eencercat s\u00e3-i \u00eencurajez pe tineri s\u00e3 se implice mai mult \u00een via\u021ba comunit\u00e3\u021bilor lor. M-am str\u00e3duit s\u00e3 le imprim ideea c\u00e3 au, de pe acum, puterea de a modela societatea \u00een care tr\u00e3iesc.<\/p>\n
Din 2007 am o rela\u021bie de parteneriat \u0219i str\u00e2ns\u00e3 colaborare cu Conferin\u021ba Tinerilor Maghiari din Rom\u00e2nia (MI\u00c9RT). Aceast\u00e3 colaborare s-a concretizat printr-un program \u00een cadrul c\u00e3ruia numero\u0219i tineri, \u00een urma selec\u021biei f\u00e3cute de MI\u00c9RT, efectueaz\u00e3 stagii de practic\u00e3 \u00een biroul parlamentar de la Bruxelles \u0219i Strasbourg.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_009.jpg\")
<\/p>\n
Conducerea MI\u00c9RT s-a reunit, la invita\u021bia mea, de mai multe ori la Bruxelles, pe agenda \u00eentrunirilor sale de aici figur\u00e2nd subiecte legate de ini\u021biativele UE \u00een privin\u021ba tineretului, de consolidarea rela\u021biilor dintre MI\u00c9RT \u0219i YEPP – Organiza\u021bia de tineret a PPE, organiza\u021bia de tineret a PPE, dar \u0219i despre modul \u00een care tinerii se pot implica mai profund \u00een via\u021ba comunit\u00e3\u021bii noastre din Transilvania. \u00cen ultimii cinci ani, am r\u00e3spuns invita\u021biilor MI\u00c9RT de a participa la EU Tabor, var\u00e3 de var\u00e3 \u00eent\u00e2lnirea cu tinerii \u00een cadrul acestei tabere fiind pentru mine un prilej extraordinar de a dialoga cu ei, de a le asculta \u00eengrijor\u00e3rile \u0219i problemele, str\u00e3duindu-m\u00e3 , la r\u00e2ndul meu, s\u00e3 le \u00eemp\u00e3rt\u00e3\u0219esc din experien\u021ba mea, s\u00e3 \u00eei \u00eencurajez \u0219i s\u00e3 \u00eei sprijin.<\/p>\n
Anul trecut, m-am implicat \u00een sus\u021binerea ac\u021biunilor de lobby ale Grupului PONT \u00een favoarea desemn\u00e3rii Clujului Capital\u00e3 European\u00e3 a Tineretului \u00een 2015. \u00cen acest sens, m-am al\u00e3turat colegului meu S\u00f3gor Csaba, \u0219i \u00een 9 mai 2012, am organizat la Parlamentul European o mas\u00e3 rotund\u00e3 care a avut ca scop promovarea Clujului \u0219i a ini\u021biativelor tineretului din acest ora\u0219.<\/p>\n
De asemenea, am intrat \u00een dialog cu tinerii \u0219i la Strasbourg, unde, \u00eentre 2010 \u0219i 2012, am primit vizitele studen\u021bilor francezi de la Institutul Universitar Belfort – Montbeliard (IUTBM), dar \u0219i ale tinerilor din Rom\u00e2nia care studiaz\u00e3 \u00een capitala Alsaciei.<\/p>\n
La invita\u021bia studen\u021bilor europeni\u0219ti din Cluj, \u00een aprilie 2013, am participat la deschiderea ac\u021biunii “Simularea Parlamentului European 2013”, un prilej extraordinar de a intra \u00een dialog cu ace\u0219tia. Cu acest prilej, i-am \u00eendemnat pe ace\u0219tia s\u00e3 se implice \u00een construc\u021bia noii Europe, fiind convins de faptul c\u00e3 au puterea de a schimba lumea.<\/p>\n
\u00cen contextul \u00een care tot mai multe voci au \u00eenceput s\u00e3 vorbeasc\u00e3 despre tinerii care \u00eenc\u00e3 nu au \u00eemplinit v\u00e2rsta de 25 de ani ca despre o genera\u021bie pierdut\u00e3, \u00een mai multe r\u00e2nduri am atras aten\u021bia asupra faptului c\u00e3, la nivel european, se pot g\u00e3si solu\u021bii pentru sprijinirea acestora. Cu prilejul Biroului politic al Grupului PPE reunit \u00een aprilie 2013, la Dubrovnik (Croa\u021bia) \u00een cadrul unei dezbateri, care s-a bucurat \u0219i de participarea comisarului pentru buget, Jan Lewandowski, am vorbit despre necesitatea g\u00e3sirii de solu\u021bii pentru reducerea \u0219omajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor, propun\u00e2nd realizarea unui program Erasmus pentru stagii profesionale.<\/p>\n
8. Protejarea drepturilor minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale \u00een statele membre ale UE <\/b><\/p>\n
Ca politician maghiar din Transilvania, de-a lungul carierei mele, m-am str\u00e3duit s\u00e3 reprezint interesele comunit\u00e3\u021bii mele fie la nivel jude\u021bean, \u00een Hunedoara, fie la Bucure\u0219ti, \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei sau \u00een Guvern, iar \u00een ultimii ani, \u00een Parlamentul European \u0219i \u00een mediul politic din Bruxelles.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_014.jpg\")
<\/p>\n
Fac parte dintre membrii fondatori ai Intergrupului pentru Minorit\u00e3\u021bi Tradi\u021bionale, Comunit\u00e3\u021bi \u0219i Limbi Na\u021bionale din Parlament. Scopul principal al acestui grup de lucru, din care fac parte deputa\u021bi din Rom\u00e2nia, Slovacia \u0219i Ungaria sunt prezen\u021bi deputa\u021bii basci \u0219i catalani din Spania, finlandezi din Suedia etc., este acela de a aduce \u00een aten\u021bia parlamentarilor europeni problemele cu care se confrunt\u00e3 minorit\u00e3\u021bile na\u021bionale \u0219i lingvistice \u00een statele membre ale UE. To\u021bi membrii Intergrupului pentru Minorit\u00e3\u021bi ne dorim s\u00e3 convingem, \u00een primul r\u00e2nd Parlamentul European, cu privire la necesitatea realiz\u00e3rii unui cadru european de reglementare pentru protec\u021bia drepturilor minorit\u00e3\u021bilor din UE. Uniunea a l\u00e3sat la latitudinea statelor membre problematica drepturilor minorit\u00e3\u021bilor, iar solu\u021biile promovate \u00een statele membre difer\u00e3 foarte mult \u00eentre ele. Exist\u00e3 state membre ale UE care nu recunosc existen\u021ba minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale, \u00een timp ce altele le acord\u00e3 acestora diferite forme de autonomie – de la autonomie cultural\u00e3, p\u00e2n\u00e3 la cea teritorial\u00e3. Din p\u00e3cate, fragilitatea instrumentelor europene este dat\u00e3 de \u00eensu\u0219i faptul c\u00e3, de prea multe ori, g\u00e3sirea unui consens la nivelul UE, duce la eliminarea esen\u021bei normelor care ar trebui aplicate.<\/p>\n
L\u00e3rgirea UE la 28 de state a adus \u00een acela\u0219i spa\u021biu majoritatea comunit\u00e3\u021bilor maghiare din Bazinul Carpatic. Acum, majoritatea maghiarilor tr\u00e3ie\u0219te \u00eentre grani\u021bele UE. Inclusiv statele foste iugoslave au ales calea integr\u00e3rii europene, Croa\u021bia ader\u00e2nd la UE, \u00een vara lui 2013. Sunt convins c\u00e3 noi, cei care tr\u00e3im deja \u00een s\u00e2nul UE, purt\u00e3m o responsabilitate fa\u021b\u00e3 de cona\u021bionalii no\u0219tri r\u00e3ma\u0219i \u00een afara ei. \u00cen acest sens, un eveniment \u00eembucur\u00e3tor faptul c\u00e3, din decembrie 2010, s-a trecut la eliminarea vizelor pentru cet\u00e3\u021benii Serbiei, Macedoniei \u0219i Muntenegrului. UE trebuie s\u00e3 se extind\u00e3 spre Balcanii de Vest, statele de aici fiind europene prin defini\u021bie.<\/p>\n
Am fost membru \u00een comisia care a lucrat, \u00een preajma celui de-al X-lea Congres al UDMR, care a avut loc la Oradea, la modificarea Programului Uniunii, contribuind \u0219i la elaborarea documentului de politic\u00e3 extern\u00e3 intitulat “Ocrotirea comunit\u00e3\u021bilor minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale – o politic\u00e3 la nivel european”.<\/p>\n
Ini\u021biativa Cet\u00e3\u021beneasc\u00e3 European\u00e3 (ICE), instituit\u00e3 prin Tratatul de la Lisabona, a fost identificat\u00e3 ca unul dintre instrumentele care pot s\u00e3 vin\u00e3 \u00een sprijinul muncii noastre cu privire la ob\u021binerea unui cadru european de reglementare pentru protec\u021bia drepturilor minorit\u00e3\u021bilor din UE . ICE d\u00e3 posibilitatea unui milion de cet\u00e3\u021beni, care provin din minim 7 state membre, s\u00e3 cear\u00e3 direct Comisiei Europene elaborarea unei reglement\u00e3ri \u00eentr-un anumit domeniu sau cu privire la un anumit subiect.<\/p>\n
P\u00e2n\u00e3 la elaborarea \u0219i depunerea ICE pentru protec\u021bia minorit\u00e3\u021bilor la Comisia European\u00e3 am avut de parcurs un drum anevoios. Pe parcursul acestuia, UDMR \u0219i-a g\u00e3sit alia\u021bi \u00een Uniunea Federal\u00e3 a Na\u021bionalit\u00e3\u021bilor Europene (FUEN), dar \u0219i \u00een Integrupul pentru Minorit\u00e3\u021bi din cadrul PE. \u00cen prim\u00e3vara anului 2013, s-a creat parteneriatul dintre FUEN, UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud – SVP \u0219i Tineretul Na\u021bionalit\u00e3\u021bilor Europene – YEN, care a \u0219i lansat MinoritySafePack -Pachetul de salvgardare a minorit\u00e3\u021bilor. Prin ini\u021biativa noastr\u00e3 solicitam m\u00e3suri \u0219i instrumente noi \u0219i efective \u00een urm\u00e3toarele domenii de ac\u021biune ale UE: limbile regionale sau minoritare, educa\u021bie, cultur\u00e3 \u0219i diversitate cultural\u00e3; Politica de Dezvoltare Regional\u00e3; participarea \u0219i implicarea societ\u00e3\u021bii civile; egalitate \u0219i anti-discriminare; media audio-vizual\u00e3 \u0219i con\u021binutul digital; sprijin pentru comunit\u00e3\u021bile minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale.<\/p>\n
Congresul al XI-lea al UDMR, din 25 mai 2013, de la Miercurea Ciuc, a adoptat Rezolu\u021bia privind ICE pentru protec\u021bia minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale, tradi\u021bionale \u0219i lingvistice din UE. Iar, la cel de-al 58-lea Congres al FUEN, care a avut loc la Brixen (Tirolul de Sud, Italia) a fost lansat\u00e3 oficial ini\u021biativa noastr\u00e3.
\nCu acest prilej, am propus ca FUEN s\u00e3 devin\u00e3 organ consultativ al Parlamentului European, aceast\u00e3 organiza\u021bie av\u00e2nd de mult\u00e3 vreme statut participativ pe l\u00e2ng\u00e3 Consiliul Europei \u0219i statut consultativ \u00een cadrul Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite.<\/p>\n
Din p\u00e3cate, Comisia European\u00e3 a respins ICE pentru protec\u021bia drepturilor minorit\u00e3\u021bilor \u00een UE preval\u00e2ndu-se, \u00een primul r\u00e2nd, de principiul subsidiarit\u00e3\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te acest domeniu. UDMR, al\u00e3turi de celelalte organiza\u021bii ale minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale sau lingvistice din statele membre ale UE, nu a renun\u021bat la ideea de a continua ac\u021biunile menite s\u00e3 ob\u021bin\u00e3 acea reglementare unic\u00e3 european\u00e3 care s\u00e3 garanteze continuitatea comunit\u00e3\u021bilor minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale \u0219i lingvistice, care s\u00e3 le ofere acestora protec\u021bie \u00een fa\u021ba asimil\u00e3rii de c\u00e3tre majoritate. Demersul UDMR \u0219i al partenerilor s\u00e3i europeni a generat cea mai important\u00e3 \u0219i str\u00e2ns\u00e3 colaborare, din ultimii ani, \u00eentre comunit\u00e3\u021bile minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale, istorice \u0219i lingvistice care tr\u00e3iesc \u00een UE. ICE a devenit o platform\u00e3 de solidaritate a minorit\u00e3\u021bilor din UE, de la est la vest, de la nord la sud, comunit\u00e3\u021bi mici \u0219i mari, minorit\u00e3\u021bi care tr\u00e3iesc \u00een cele mai diverse condi\u021bii de via\u021b\u00e3 fiind unite \u00eentr-un efort comun.<\/p>\n
\nLansarea ini\u021biativei cet\u00e3\u021bene\u0219ti la Brixen, Tirolul de Sud<\/b><\/p>\n
La cel de-al 57-lea Congres al FUEN de la Moscova (mai 2012) am ob\u021binut adoptarea unei rezolu\u021bii de urgen\u021b\u00e3 prin care delega\u021bii \u00ee\u0219i manifestau \u00eengrijorarea fa\u021b\u00e3 de limitarea, \u00een Rom\u00e2nia, a unui drept al minorit\u00e3\u021bii maghiare prin anularea deciziei referitoare la \u00eenfiin\u021barea Facult\u00e3\u021bii de Medicin\u00e3 \u0219i Farmacie \u00een limba maghiar\u00e3 la T\u00e2rgu Mure\u0219.<\/p>\n
\u00cen toamna anului 2012, al\u00e3turi de colegul meu S\u00f3gor Csaba, am adus \u00een aten\u021bia parlamentarilor europeni din cadrul Intergrupului pentru Minorit\u00e3\u021bi Tradi\u021bionale, Comunit\u00e3\u021bi \u0219i Limbi Na\u021bionale situa\u021bia creat\u00e3 de rena\u021bionalizarea imobilului \u00een care func\u021bioneaz\u00e3 Liceul “Sz\u00e9kely Mik\u00f3” din Sf\u00e2ntu Gheorghe care apar\u021bine de drept Bisericii Reformate din Ardeal. Ca urmare a demersului f\u00e3cut, Intergrupul a adoptat o rezolu\u021bie \u00een acest caz, deputa\u021bii europeni manifest\u00e2ndu-\u0219i astfel solidaritatea fa\u021b\u00e3 de ac\u021biunile comunit\u00e3\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia cu privire la rena\u021bionalizarea imobilului respectiv. Membrii Intergrupului pentru Minorit\u00e3\u021bi din PE au c\u00e3zut de acord asupra faptului c\u00e3 Bruxelles-ul, respectiv Comisia European\u00e3 trebuie s\u00e3 renun\u021be la practicarea de dublu standard \u00een privin\u021ba abord\u00e3rilor pe care le are \u00een privin\u021ba respect\u00e3rii dreptului minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale \u00een statele membre. Deputa\u021bii europeni prezen\u021bi la \u00eentrunire au mai decis s\u00e3 sprijine demersurile UDMR referitoare la continuarea \u0219i accelerarea procesului de restituire a propriet\u00e3\u021bilor confiscate abuziv de regimul comunist. \u00cen aceea\u0219i perioad\u00e3, am intervenit \u00een plenul reunit la Strasbourg, \u00een cadrul unei dezbateri pe marginea situa\u021biei politice din Rom\u00e2nia, semnal\u00e2nd faptul c\u00e3 reforma constitu\u021bional\u00e3 \u0219i o real\u00e3 reform\u00e3 \u00een justi\u021bie sunt solu\u021bia pentru diminuarea conflictelor institu\u021bionale, exemplific\u00e2nd cu situa\u021bia aberant\u00e3 creat\u00e3 \u00een jurul Liceului “Sz\u00e9kely Mik\u00f3”. \u00cempreun\u00e3 cu colegul meu S\u00f3gor Csaba, am informat-o, prin intermediul unei scrisori, \u0219i pe Viviane Reding, comisarul responsabil cu justi\u021bia \u0219i drepturile fundamentale, despre rena\u021bionalizarea Liceului “Sz\u00e9kely Mik\u00f3” \u0219i abuzurile comise \u00een acest caz prin \u00eenc\u00e3lcarea principiilor statului de drept. Acest caz fiind adus \u0219i \u00een aten\u021bia PPE, \u00een cadrul unei adun\u00e3ri generale care s-a desf\u00e3\u0219urat la Bruxelles.<\/p>\n
\u00cen mai 2013, am mai avut o interven\u021bie \u00een plenul Parlamentului European, avertiz\u00e2nd asupra pericolului care planeaz\u00e3 la nivelul UE \u0219i al institu\u021biilor sale \u00een privin\u021ba diminu\u00e3rii unor drepturi \u0219i a renun\u021b\u00e3rii la principii fundamentale, cum ar fi folosirea limbilor na\u021bionale, \u00een numele politicii de austeritate.<\/p>\n
\u00cen septembrie 2013, \u00eempreun\u00e3 cu FUEN, am organizat, la Bruxelles, \u00een Parlamentul European, o mas\u00e3 rotund\u00e3 cu prilejul Zilei europene a limbilor. Cu acest prilej, a avut loc \u0219i un eveniment menit s\u00e3 informeze \u0219i s\u00e3 con\u0219tientizeze deputa\u021bii europeni cu privire la importan\u021ba folosirii limbii materne \u00een institu\u021biile europene.<\/p>\n
9. Ac\u021biunea extern\u00e3 a UDMR pus\u00e3 \u00een slujba comunit\u00e3\u021bii maghiare <\/b><\/p>\n
UDMR este afiliat\u00e3 PPE, fiind \u00een ultima vremea din ce \u00een ce mai activ\u00e3 \u00een cadrul celui mai mare \u0219i mai puternic partid pan-european. \u00cen ultimii ani, datorit\u00e3 prezen\u021bei UDMR \u00een Parlamentul European, activitatea Uniunii \u00een cadrul PPE s-a intensificat \u0219i chiar am ob\u021binut succese notabile.<\/p>\n
Din punct de vedere al dezideratelor noastre specifice, Congresul PPE de la Bonn, din decembrie 2009, a fost un succes. Cea mai mare forma\u021biune politic\u00e3 din Europa a adoptat \u00een unanimitate Rezolu\u021bia intitulat\u00e3 “Drepturile minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale – respectul european pentru cultur\u00e3, pentru tradi\u021biile na\u021bionale \u0219i regionale”, document ini\u021biat de UDMR \u0219i MKP – Partidul Comunit\u00e3\u021bii Maghiare – din Slovacia. Prin aceast\u00e3 rezolu\u021bie, PPE \u00ee\u0219i reafirma ata\u0219amentul fa\u021b\u00e3 de valorile fundamentale ale UE, drepturile minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale fiind parte a acestora. Adoptarea rezolu\u021biei \u00een unanimitate a fost un succes fiind cunoscut faptul c\u00e3, p\u00e2n\u00e3 la Congresul de la Bonn, PPE a ezitat \u00een a avea o opinie tran\u0219ant\u00e3 \u00een privin\u021ba drepturilor minorit\u00e3\u021bilor.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_003.jpg\")
\nPre\u0219edintele UDMR Kelemen Hunor \u0219i fostul pre\u0219edinte PPE Wilfried Martens \u00een 2012 la congresul PPE din Bucure\u0219ti<\/b><\/p>\n
Aceast\u00e3 rezolu\u021bie poate fi considerat\u00e3 piatra care a fost pus\u00e3 la temelia capitolului referitor la ap\u00e3rarea drepturilor minorit\u00e3\u021bilor na\u021bionale autohtone introdus \u00een Programul politic al PPE adoptat la Congresul care a avut loc \u00een octombrie 2012 la Bucure\u0219ti. Astfel, pentru prima dat\u00e3, Programul politic al PPE recunoa\u0219te rolul important jucat de minorit\u00e3\u021bile na\u021bionale \u00een Europa, iar acest fapt se datoreaz\u00e3 muncii constante depuse de UDMR \u00een ultimii ani \u00een cadrul forma\u021biunii politice pan-europene. De altfel, cu prilejul Congresului PPE de la Bucure\u0219ti, pre\u0219edintele Kelemen Hunor a avut o \u00eent\u00e2lnire cu Wilfried Martens, liderul din acea vreme al PPE, prilej cu care acesta a apreciat c\u00e3 politica dus\u00e3 de UDMR, la nivel european, \u00een domeniul minorit\u00e3\u021bilor este una de succes, afirm\u00e2nd c\u00e3, \u00een opinia sa, UDMR este singurul reprezentant legitim al intereselor maghiarilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Am adus viziunea UDMR \u00een PPE \u0219i \u00een domeniul economic, contribuind la toate documentele programatice din acest domeniu. Aici a\u0219 aminti documentul de baz\u00e3 al Congresului PPE de la Bonn intitulat, “Economia social\u00e3 de pia\u021b\u00e3 \u00eentr-o lume globalizat\u00e3”, introducerea \u00een cadrul documentului-program al PPE a unei prevederi cu privire la asigurarea unei integr\u00e3ri dinamice \u0219i eficiente \u00een UE a statelor membre din Europa Central\u00e3 \u0219i de Est sau contribu\u021bia la documentul alternativ al PPE la Strategia 2020. Am participat la grupurile de discu\u021bii \u0219i think-thank ale PPE \u00een urma c\u00e3rora au fost elaborate punctele de vedere ale popularilor europeni pe marginea subiectelor majore din UE.<\/p>\n
La \u00eenceputul lunii iunie 2013, am reu\u0219it s\u00e3 realizez un proiect mai vechi, \u0219i anume acela de a organiza, la Bruxelles, o \u0219edin\u021b\u00e3 a grupurilor reunite ale senatorilor \u0219i deputa\u021bilor UDMR. Deputa\u021bii \u0219i senatorii UDMR, condu\u0219i de pre\u0219edintele Kelemen Hunor, au avut, timp de dou\u00e3 zile, \u00eentre 5 \u0219i 7 iunie, un program extrem de \u00eenc\u00e3rcat, marcat de \u00eent\u00e2lniri la v\u00e2rf cu liderii PPE, dar \u0219i la sediul Comisiei Europene cu comisarii Dacian Ciolo\u0219, (Agricultur\u00e3 \u0219i Dezvoltare rural\u00e3) \u0219i Andor L\u00e1szl\u00f3 (Ocuparea For\u021bei de Munc\u00e3, Afaceri Sociale \u0219i Incluziune), precum \u0219i cu membri ai cabinetului comisarului Johannes Hahn (Politic\u00e3 Regional\u00e3). Discu\u021biile purtate la Comisie au fost extrem de utile pentru parlamentarii Uniunii, \u021bin\u00e2nd cont de reformarea politicilor agricol\u00e3 \u0219i de dezvoltare regional\u00e3, dar \u0219i pentru interlocutorii lor, care, \u00een acest fel, au putut afla, direct de la surs\u00e3, problemele cu care se confrunt\u00e3 Rom\u00e2nia \u00een domeniul agriculturii, politicii regionale, dar \u0219i a neajunsurilor \u00een privin\u021ba politicilor sociale.<\/p>\n
Am organizat \u00eentrevederea colegei mele senatorul UDMR de Bihor Bir\u00f3 Roz\u00e1lia cu deputatul european Doris Pack, pre\u0219edinta Organiza\u021biei de femei a PPE. \u00cen cursul \u00eentrevederii pe care a avut-o la Bruxelles, Bir\u00f3 Roz\u00e1lia a informat-o pe aceasta despre faptul c\u00e3, la Congresul al XI-lea al UDMR, delega\u021bii au inclus \u00een statutul Uniunii \u00eenfiin\u021barea Organiza\u021biei de Femei, iar aceasta dore\u0219te s\u00e3 se afilieze Organiza\u021biei de femei a PPE. Doris Pack a salutat ini\u021biativa UDMR \u0219i i-a asigurat pe parlamentarii Uniunii de sprijinul s\u00e3u.<\/p>\n
\u00cen prim\u00e3vara anului 2013, am contribuit la organizarea, la Parlamentul European, a unei reuniuni a Secretariatului General al UDMR.<\/p>\n
La invita\u021bia mea, conducerea Organiza\u021biei de Femei din UDMR a efectuat o vizit\u00e3 la Parlamentul European, \u00een ianuarie 2014. Aceast\u00e3 vizit\u00e3 a prilejuit \u00eent\u00e2lnirea cu deputatul european Doris Pack (Germania), pre\u0219edintele Organiza\u021biei de Femei a PPE.<\/p>\n
10. Transilvania \u00een Europa<\/b><\/p>\n
Spa\u021biul multicultural ardelenesc reprezint\u00e3 locul \u00een care m\u00e3 reg\u00e3sesc ca maghiar n\u00e3scut \u00een Hunedoara. Transilvania \u0219i marea sa comunitate sunt elemente esen\u021biale pe care se fundamenteaz\u00e3 identitatea mea. De-a lungul ultimilor cinci ani, una dintre preocup\u00e3rile mele a fost s\u00e3 aduc cr\u00e2mpeie din Transilvania la Bruxelles \u0219i Strasbourg. Am considerat c\u00e3 Europa trebuie s\u00e3 cunoasc\u00e3, \u0219i astfel s\u00e3 \u00een\u021beleag\u00e3, bog\u00e3\u021bia cultural\u00e3 \u0219i spiritul ardelenesc.
\n\u00cen mai 2010, Parlamentul European a g\u00e3zduit la Strasbourg un concert de muzic\u00e3 baroc\u00e3 \u0219i renascentist\u00e3 sus\u021binut de Huniadi Cantores \u0219i Cimpoierii din Transilvania, acestea fiind trupe de arti\u0219ti din ora\u0219ul meu natal, Hunedoara. Concertul a fost \u00eembog\u00e3\u021bit de spectacolul oferit de Ansamblul folcloric al elevilor de la Liceul “Sigismund Todu\u021b\u00e3” din Deva.<\/p>\n
\u00cen toamna aceluia\u0219i an, la sediul Parlamentului European din Bruxelles am organizat cu sprijinul Uniuni Arti\u0219tilor Plastici Deva-Hunedoara o expozi\u021bie de pictur\u00e3 \u0219i sculptur\u00e3 extrem de apreciat\u00e3.<\/p>\n
\u00cen iunie 2011, Agora Bronislaw Geremek din Parlamentul European din Strasbourg s-a umplut de ritmurile concertului sus\u021binut de arti\u0219tii ardeleni reuni\u021bi sub egida proiectului “Theater Music” \u0219i de sunetele vioarei sub arcu\u0219ul m\u00e2nuit de R\u00e3zvan Anem\u021boaei, un t\u00e2n\u00e3r talentat din Hunedoara.<\/p>\n
\u00cen octombrie 2011, ceapa din Pericei (jude\u021bul S\u00e3laj) a fost vedeta unei expozi\u021bii inedite intitulate “Pericei, Transilvania – agricultur\u00e3 de Cartea Recordurilor”, evenimentul bucur\u00e2ndu-se \u0219i de prezen\u021ba comisarului pentru Agricultur\u00e3, Dacian Ciolo\u0219.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_008.jpg\")
<\/p>\n
\u00cen octombrie 2012, concertul din muzic\u00e3 de B\u00e9la B\u00e1rt\u00f3k \u0219i George Enescu care a avut loc, la invita\u021bia mea, \u00een Parlamentul European din Bruxelles, s-a bucurat de un real succes.<\/p>\n
\u00cen luna martie a anului 2013, la invita\u021bia mea, Funda\u021bia “Inter-Art” din Aiud a organizat la Bruxelles, \u00een Parlamentul European, expozi\u021bia de art\u00e3 plastic\u00e3 intitulat\u00e3 “Libertate \u0219i art\u00e3 f\u00e3r\u00e3 frontiere”. Expozi\u021bia a cuprins lucr\u00e3ri de pictur\u00e3 \u0219i sculptur\u00e3 realizate de 82 de arti\u0219ti din 52 de \u021b\u00e3ri de pe \u00eentreg mapamondul, precum \u0219i lucr\u00e3ri semnate de 16 tineri arti\u0219ti, sub 16 ani, din 5 \u021b\u00e3ri. Evenimentul de la Bruxelles a reprezentat un popas remarcabil al expozi\u021biei “Libertate \u0219i Art\u00e3 f\u00e3r\u00e3 frontiere” \u00een periplul s\u00e3u pe la sediul ONU de la New York, \u00een Viena, Vichy sau Rabat.<\/p>\n
Tot \u00een luna martie, \u00eempreun\u00e3 cu Institutul Cultural Maghiar din Bruxelles, am organizat un nou concert de muzic\u00e3 baroc\u00e3 \u0219i renascentist\u00e3 al grupului Huniadi Cantores.<\/p>\n
\n11. Noua Europ\u00e3 se construie\u0219te \u0219i acas\u00e3<\/b><\/p>\n
Activitatea din Parlamentul European nu m-a decuplat de realit\u00e3\u021bile de acas\u00e3, ba din contr\u00e3, mi-a oferit o perspectiv\u00e3 mult mai nuan\u021bat\u00e3 cu privire la evolu\u021biile politice, economice \u0219i sociale din \u021bar\u00e3. Ori de c\u00e2te ori am avut ocazia, cu prilejul conferin\u021belor de pres\u00e3, a dezbaterilor, a conferin\u021belor economice la care am participat, mi-am f\u00e3cut publice opiniile \u0219i m-am str\u00e3duit s\u00e3 propun solu\u021bii.<\/p>\n
\u00cenc\u00e3 de la debutul crizei \u00een UE, am atras aten\u021bia asupra efectelor dezastruoase pe care criza le poate avea \u00een Rom\u00e2nia \u0219i am vorbit despre necesitatea conect\u00e3rii politicilor economice, financiare \u0219i a celor din plan social la tendin\u021bele europene \u0219i globale. \u00cen cadrul unei conferin\u021be sus\u021binut\u00e3 la Deva, am adus critici Guvernului de larg\u00e3 coali\u021bie de la Bucure\u0219ti pentru incompeten\u021ba manifestat\u00e3 \u00een abordarea politicilor de diminuare a efectelor crizei. Nu am ezitat s\u00e3 critic inten\u021bia, apoi chiar decizia, Guvernului de la Bucure\u0219ti, cu privire la m\u00e3sura de reducere a TVA la p\u00e2ine, argument\u00e2nd c\u00e3 aceasta nu va sc\u00e3dea pre\u021bul p\u00e2inii \u0219i nici nu va duce la reducerea evaziunii fiscale \u00een sectorul de panifica\u021bie. Am criticat, de asemenea, slaba capacitate de absorb\u021bie a fondurilor europene \u0219i am punctat ceea ce eu am crezut c\u00e3 sunt motivele fundamentale care ne-au adus \u00een situa\u021bia de a fi ultimii \u00een privin\u021ba atragerii finan\u021b\u00e3rilor de la UE.<\/p>\n
\u00cen numeroasele discu\u021bii avute cu \u00eentreprinz\u00e3torii din Transilvania le-am vorbit acestora, \u00een ultimii ani, despre evolu\u021biile din cadrul UE, de la competi\u021bia fiscal\u00e3 \u00een UE, despre guvernan\u021ba economic\u00e3, despre Pactul Euro Plus, despre Small Business Act, Strategia Europa 2020, dar \u0219i despre cota unic\u00e3 din Rom\u00e2nia ca \u0219i avantaj de competitivitate, despre nevoia de reindustrializare. Ori de c\u00e2te ori am avut ocazia mi-am exprimat opinia c\u00e3 destinul Rom\u00e2niei se reg\u00e3se\u0219te \u00een zona euro.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_006.jpg\")
<\/p>\n
Convins de faptul c\u00e3 \u021bara noastr\u00e3 trebuie s\u00e3-\u0219i valorifice tradi\u021bia industrial\u00e3 \u0219i s\u00e3 refuze tenta\u021bia de a-\u0219i cl\u00e3di o economie bazat\u00e3 doar pe servicii, cunosc\u00e2nd, de asemenea, foarte bine situa\u021bia mineritului din valea Jiului, \u00een 2010, am contribuit cu amendamente la Raportul Rapkay, adoptat de plenul reunit la Strasbourg, prin care termenul limit\u00e3 pentru subven\u021bionarea produc\u021biei de c\u00e3rbune se extinde p\u00e2n\u00e3 \u00een 31 decembrie 2018. Prin adoptarea acestui raport s-a evitat, pentru moment, eliminarea, de la 31 decembrie 2014, a subven\u021biei la minerit propus\u00e3 de Comisia European\u00e3.<\/p>\n
Din 2011, am \u00eenceput s\u00e3 ac\u021bionez \u00een vederea realiz\u00e3rii unei colabor\u00e3ri \u00eentre Regiunea Franche-Comte din Fran\u021ba \u0219i jude\u021bul Hunedoara. Le-am propus autorit\u00e3\u021bilor jude\u021bene \u0219i celor locale, actorilor economici \u0219i din mediul universitar din jude\u021bul meu s\u00e3 \u00eencerce s\u00e3 coopereze orient\u00e2ndu-se dup\u00e3 modelul alsacian de dezvoltare \u00eenceput \u00een ora\u0219ul Belfort, o fost\u00e3 comunitate minier\u00e3 din Alsacia. La ini\u021biativa mea, la sf\u00e2r\u0219itul lunii iunie 2012, o delega\u021bie format\u00e3 din reprezentan\u021bi ai Prim\u00e3riei \u0219i Universit\u00e3\u021bii din Petro\u0219ani a participat la o conferin\u021b\u00e3 economic\u00e3 organizat\u00e3 \u00een Belfort. \u00cen urma discu\u021biilor purtate, o delega\u021bie din Belfort a efectuat, apoi, o vizit\u00e3 \u00een jude\u021bul Hunedoara. Am participat la o parte dintre \u00eent\u00e2lnirile pe care francezii le-au avut cu reprezentan\u021bi ai mediului de afaceri din jude\u021b, dar \u0219i cu oficiali din administra\u021bie. \u00cen urma discu\u021biilor purtate, au fost g\u00e3site trei mari direc\u021bii pentru o colaborare eficient\u00e3, respectiv identificarea unor metode de exploatare eficient\u00e3 a huilei din Valea Jiului, stabilirea unor parteneri din jude\u021bul Hunedoara care ar putea produce subansamble pentru instala\u021biile energetice din asocierea cu clusterul “Valea Energiei” Belfort \u0219i g\u00e3sirea modalit\u00e3\u021bilor practice prin care mediul academic se poate implica \u00een activitatea de cercetare. Unul dintre scopurile principale ale acestei cooper\u00e3ri este revitalizarea componentei industriale din Valea Jiului si transformarea acestei regiuni \u00eentr-o veritabil\u00e3 vale a energiei.<\/p>\n
Dintotdeauna comunitatea maghiar\u00e3 din jude\u021bul meu a dat dovad\u00e3 de voca\u021bia sa european\u00e3. Valorile \u0219i principiile multiculturalit\u00e3\u021bii \u0219i a unit\u00e3\u021bii \u00een diversitate stau la baza existen\u021bei comunit\u00e3\u021bii c\u00e3reia \u00eei apar\u021bin. \u00cen calitatea mea de lider al Organiza\u021biei Jude\u021bene Hunedoara a UDMR, dar \u0219i ca deputat european, m-am str\u00e3duit s\u00e3 imprim comunit\u00e3\u021bii un nou suflu european, fiind convins de faptul c\u00e3 apartenen\u021ba noastr\u00e3 la marea familie european\u00e3 reprezint\u00e3 un element de baz\u00e3 \u00een consolidarea acesteia.<\/p>\n
Ca atare, am \u00eencurajat \u0219i promovat ideea organiz\u00e3rii \u00een Hunedoara a unui festival al maghiarilor, care s\u00e3 devin\u00e3 o manifestare de tradi\u021bie \u00een jude\u021b. Astfel, \u00een iunie 2010, a avut loc prima edi\u021bie a “Zilelor Maghiare din jude\u021bul Hunedoara”. De atunci, \u00een fiecare an, membrii comunit\u00e3\u021bii c\u00e3reia \u00eei apar\u021bin ies din casele \u0219i bisericile maghiare \u0219i aduc cu ei \u00een pie\u021bele \u0219i pe str\u00e3zile ora\u0219elor \u0219i comunelor hunedorene istoria, tradi\u021biile, obiceiurile, cultura \u0219i folclorul nostru.<\/p>\n
\n12. Misiunea de consolidare a comunit\u00e3\u021bilor sz\u00f3rv\u00e1ny
\n<\/b>
\nComunit\u00e3\u021bile sz\u00f3rv\u00e1ny din Transilvania sunt acele comunit\u00e3\u021bi maghiare a c\u00e3ror pondere demografic\u00e3 \u00een unit\u00e3\u021bile administrativ-teritoriale \u00een care acestea tr\u00e3iesc nu dep\u00e3\u0219e\u0219te 10%. Se mai folose\u0219te no\u021biunea de “diaspor\u00e3 intern\u00e3” pentru a desemna aceste comunit\u00e3\u021bi, \u00eens\u00e3, aceast\u00e3 traducere este inexact\u00e3 pentru c\u00e3 diaspora presupune formarea unor comunit\u00e3\u021bi prin emigra\u021bie, iar comunit\u00e3\u021bile transilv\u00e3nene maghiare din sz\u00f3rv\u00e1ny tr\u00e3iesc pe p\u00e3m\u00e2ntul lor natal de genera\u021bii, realit\u00e3\u021bile demografice fiind cele care le imprim\u00e3 specificul.<\/p>\n
![](\"..\/..\/images\/report\/2014\/beszamolo_2014_010.jpg\")
<\/p>\n
\u00cen cadrul \u0219edin\u021bei de re\u00eennoire a Consiliului Reprezentan\u021bilor Unionali (CRU) al UDMR, care a avut loc \u00een iunie 2011, Grupul Sz\u00f3rv\u00e1ny, al c\u00e3rui lider sunt, a fost re\u00eenregistrat. Acesta este compus din reprezentan\u021bii \u00een CRU din jude\u021bele Bra\u0219ov, Sibiu, Hunedoara, Cara\u0219-Severin \u0219i Bistri\u021ba-N\u00e3s\u00e3ud, scopul acestuia fiind promovarea intereselor specifice comunit\u00e3\u021bilor din sz\u00f3rv\u00e1ny \u00een dezbaterile \u0219i deciziile privind documentele elaborate \u00een cadrul CRU. Perioada scurs\u00e3 din iunie 2011 \u0219i p\u00e2n\u00e3 acum a fost una extrem de dens\u00e3 pentru via\u021ba din sz\u00f3rv\u00e1ny.<\/p>\n
\u00cen februarie 2011, la cel de-al X-lea Congres al UDMR, m-am num\u00e3rat printre promotorii deciziei prin care data de 15 noiembrie – ziua de na\u0219tere a principelui Transilvaniei Bethlen G\u00e1bor – a fost desemnat\u00e3 Ziua Sz\u00f3rv\u00e1ny. UDMR a mai decis s\u00e3-\u0219i \u00eennoiasc\u00e3 strategia pentru comunit\u00e3\u021bile maghiare care tr\u00e3iesc \u00een minoritate absolut\u00e3, iar parteneriatele sz\u00f3rv\u00e1ny – sz\u00f3rv\u00e1ny \u00bai sz\u00f3rv\u00e1ny – \u00deinutul Secuiesc au c\u00e3p\u00e3tat noi valen\u021be.<\/p>\n
\u00cen luna noiembrie 2011, la Deva, a avut loc prima conferin\u021b\u00e3 dedicat\u00e3 sz\u00f3rv\u00e1ny, aceasta fiind \u0219i un bun prilej pentru consolidarea colabor\u00e3rii dintre UDMR, bisericile maghiare \u0219i organiza\u021biile societ\u00e3\u021bii civile maghiare. La Deva s-a inaugurat o tradi\u021bie \u00een privin\u021ba conferin\u021belor sz\u00f3rv\u00e1ny, \u00een 2012 manifestarea fiind g\u00e3zduit\u00e3 de UDMR Bra\u0219ov, iar \u00een 2013 av\u00e2nd loc la Aiud. \u00cen cadrul Strategiei \u0219i Planului de ac\u021biune Sz\u00f3rv\u00e1ny, \u00een luna iunie 2012, la Hunedoara \u0219i Or\u00e3\u0219tie a fost lansat Programul “Protectorii patrimoniului – \u00cenfiaz\u00e3 un monument”, un program care se adreseaz\u00e3, \u00een primul r\u00e2nd, elevilor \u0219i tinerilor.<\/p>\n
Hunedoara, 10 februarie 2014<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Misiunea pe care mi-am asumat-o \u00een \u00eendeplinirea mandatului de parlamentar european al UDMR are dou\u00e3 componente esen\u021biale. Prima se refer\u00e3 la promovarea, reprezentarea \u0219i ap\u00e3rarea, dac\u00e3 este nevoie, a intereselor \u021b\u00e3rii mele \u0219i ale comunit\u00e3\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia \u00een Parlamentul European \u0219i \u00een \u00eentreg sistemul institu\u021bional al UE. Am urm\u00e3rit s\u00e3 prezint Transilvania \u0219i Rom\u00e2nia, … <\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":584,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[],"class_list":["post-1875","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sinteza-activitatii"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t