{"id":1871,"date":"2010-06-15T00:00:00","date_gmt":"2010-06-15T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/winklergyula.ro\/ro\/un-an-marcat-de-criza-globala-activitatea-mea-in-parlamentul-european-in-perioada-2009-2010\/"},"modified":"2017-01-11T12:18:29","modified_gmt":"2017-01-11T12:18:29","slug":"un-an-marcat-de-criza-globala-activitatea-mea-in-parlamentul-european-in-perioada-2009-2010","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/winklergyula.ro\/ro\/un-an-marcat-de-criza-globala-activitatea-mea-in-parlamentul-european-in-perioada-2009-2010\/","title":{"rendered":"Un an marcat de criza global\u00e3 – Activitatea mea \u00een Parlamentul European \u00een perioada 2009-2010 –"},"content":{"rendered":"

1. Reprezentarea comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia<\/a>
\n2. Activitatea parlamentar\u0103 – sub semnul crizei globale<\/a>
\n3. Alte perspective asupra activit\u0103\u021bii parlamentare \u0219i politice<\/a><\/p>\n

\u00cen mod tradi\u021bional, campaniile electorale reprezint\u0103 momentele cheie \u00een care politicienii vin \u00een fa\u021ba cet\u0103\u021benilor cu bilan\u021bul activit\u0103\u021bii din precedentul mandat. Tot atunci se consum\u0103 cele mai intense clipe de comunicare direct\u0103 sau intermediat\u0103 cu aleg\u0103torii, se prezint\u0103 proiectele \u0219i se tr\u0103ie\u0219te un timp al promisiunilor.
\nCred, \u00eens\u0103, c\u0103 realizarea periodic\u0103 a bilan\u021bului activit\u0103\u021bii \u0219i comunicarea acestuia c\u0103tre aleg\u0103tori te men\u021bin pe traiectoria propus\u0103 \u0219i te ajut\u0103 \u00een \u00eendeplinirea misiunii primite de la electorat.\u00a0\u00a0\u00a0 De aceea, \u00een acest document m-am str\u0103duit s\u0103 vin cu un bilan\u021b al activit\u0103\u021bii mele din primul an de mandat din cea de-a VII-a legislatur\u0103 a Parlamentului European (PE).<\/p>\n

Acesta este cel de-al doilea document care sintetizeaz\u0103 activitatea mea ca deputat european al Uniunii Democrate Maghiare din Rom\u00e2nia (UDMR), dup\u0103 cel elaborat \u00een vara anului 2009 \u0219i care reflecta munca pe care am depus-o \u00een primul meu mandat \u00een PE(decembrie 2007 – iunie 2009). Consider c\u0103 informarea aleg\u0103torilor, precum \u0219i comunicarea spre \u0219i dinspre ei, este parte integrant\u0103 a muncii mele \u00een PE, la Bruxelles sau Strasbourg, dar \u0219i a celei de acas\u0103, unde conduc Organiza\u021bia Jude\u021bean\u0103 Hunedoara a UDMR. Tocmai de aceea, la fiecare final de an parlamentar din acest mandat, voi veni \u00een fa\u021ba cet\u0103\u021benilor cu bilan\u021bul activit\u0103\u021bii mele.<\/p>\n

Rezultatul alegerilor pentru PE din iunie 2009 a \u00eensemnat pentru maghiarii din Rom\u00e2nia un important succes. Victoria Solidarit\u0103\u021bii Maghiare a \u00eensemnat c\u00e2\u0219tigarea a trei mandate de deputat, ob\u021bin\u00e2ndu-se astfel o reprezentare consistent\u0103 a comunit\u0103\u021bii maghiare \u00een Legislativul european. Noi, cei care am lucrat \u00een campania electoral\u0103, ne exprim\u0103m gratitudinea \u00een fa\u021ba aleg\u0103torilor care au sus\u021binut lista noastr\u0103 electoral\u0103. Personal am fost deosebit de onorat, fiind primul nominalizat pe lista UDMR. Am primit \u0219ansa ca, \u00eempreun\u0103 cu colegii mei, \u00een urm\u0103torii cinci ani, s\u0103 lucrez la \u00eendeplinirea programului electoral al UDMR, intitulat “Uniunea noastr\u0103, Europa noastr\u0103”.<\/p>\n

\u00cen campania electoral\u0103 din vara anului 2009 am fost purt\u0103torul mesajului UDMR \u0219i al Solidarit\u0103\u021bii Maghiare. \u00cen patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, am parcurs mai mult de 12.000 de kilometri, ajung\u00e2nd \u00een 130 de localit\u0103\u021bi \u00een care m-am \u00eent\u00e2lnit cu mii de oameni c\u0103rora le-am str\u00e2ns m\u00e2na \u0219i le-am vorbit despre viitorul nostru european. A fost o munc\u0103 de echip\u0103 cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fiecare dat\u0103 \u00een Uniunea noastr\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een acela\u0219i mod \u0219i \u00een viitor.<\/p>\n

Statornic \u00een credin\u021ba c\u0103 munca \u00een echip\u0103 d\u0103 cele mai bune rezultate, am continuat s\u0103 am un contact permanent cu liderii UDMR, cu deputa\u021bii \u0219i senatorii, cu reprezentan\u021bii din administra\u021bia public\u0103 ai Uniunii, iar ca pre\u0219edinte al Organiza\u021biei Jude\u021bene Hunedoara, cu ceilal\u021bi colegi pre\u0219edin\u021bi de filiale UDMR.
\n\u00cen urma alegerilor europene, Partidul Popular European (PPE) a r\u0103mas cea mai important\u0103 for\u021b\u0103 politic\u0103 din Europa, av\u00e2nd cel mai mare grup politic din PE, precum \u0219i for\u021ba necesar\u0103 s\u0103 modeleze politicile publice europene. De altfel, PPE a desemnat pre\u0219edintele Legislativului european \u0219i pe cel al Comisiei Europene (CE).<\/p>\n

\u00cen cadrul PPE al c\u0103rui membru este, UDMR a avut o activitate politic\u0103 intens\u0103, iar buna coordonare intern\u0103 cu colegii din Uniune a dat roade. \u00cens\u0103rcinat de UDMR, am participat la procesul de elaborare a documentelor care au fost adoptate \u00een Congresul PPE, care a avut loc la Bonn, \u00een luna decembrie 2009. Am contribuit cu propuneri \u00een favoarea Rom\u00e2niei \u0219i a comunit\u0103\u021bii maghiare care au fost incluse \u00een\u00a0 documentele Congresului PPE. O realizare important\u0103 a politicii externe a UDMR a fost adoptarea la acest congres a Rezolu\u021biei cu privire la drepturile minorit\u0103\u021bilor autohtone din Europa, document care va sta la baza politicii privind minorit\u0103\u021bile na\u021bionale a PPE. Rezolu\u021bia stipuleaz\u0103 ca \u00een UE s\u0103 se realizeze treptat un set de practici \u0219i de norme cu valoare juridic\u0103 privind protec\u021bia drepturilor persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. A\u0219 dori s\u0103 eviden\u021biez \u0219i faptul c\u0103 Programul economic al PPE include, ca urmare a amendamentelor pe care le-am depus, referirea la integrarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 de succes a noilor state membre din centrul \u0219i sud-estul Europei, sprijinirea \u00eentreprinderilor mici \u0219i mijlocii (IMM), a reconversiei profesionale precum \u0219i dezvoltarea politicilor agricole comune.<\/p>\n

Apreciez c\u0103, \u00een decursul ultimului an, am reu\u0219it s\u0103 consolid\u0103m prezen\u021ba UDMR la Bruxelles, printr-o participare pro-activ\u0103, un exemplu \u00een acest sens, fiind elaborarea unui document de referin\u021b\u0103 \u00een domeniul protec\u021biei minorit\u0103\u021bilor. Prezen\u021ba noastr\u0103 \u00een grupurile de lucru ale PPE s-a dovedit eficient\u0103, urm\u00e2nd ca pe viitor s\u0103 intensific\u0103m angajamentul UDMR \u00een perspectiva model\u0103rii politicilor publice europene.
\nNoul mandat de cinci ani a debutat imediat dup\u0103 alegerile din iunie 2009. Experien\u021ba acumulat\u0103, \u00eentre 2007 \u0219i 2009, \u00een PE s-a dovedit a fi extrem de important\u0103. Av\u00e2nd avantajul continuit\u0103\u021bii \u00eentr-un sistem ce deja \u00eemi era familiar, am decis s\u0103 merg mai departe \u00een comisiile de specialitate \u00een care deja activasem. Practic, \u00een vara anului 2009, mi-am reluat activitatea \u00een Comisia pentru Comer\u021b Interna\u021bional (INTA) \u0219i \u00een Comisia pentru Dezvoltare Regional\u0103 (REGI). Forma\u021bia mea de economist a fost un argument pentru a opta pentru cele dou\u0103 comisii, \u00eens\u0103, o motiva\u021bie la fel de important\u0103 a fost legat\u0103 de faptul c\u0103 aspectele economice \u0219i de dezvoltare sunt extrem de importante \u0219i pentru comunitatea mea.<\/p>\n

Criza global\u0103 a devenit, \u00een perioada 2009-2010, preocuparea major\u0103 a institu\u021biilor europene. Strategiile de diminuare a efectelor ei \u00een plan economic, financiar \u0219i social au intrat \u0219i \u00een sfera de ac\u021biune a PE. R\u0103spunz\u00e2nd provoc\u0103rilor, dar \u0219i dorind ca, pe viitor, Europa s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine astfel de crize, \u00een Legislativul european s-a creat Comisia special\u0103 pentru criza financiar\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103 (CRIS). Implicarea mea \u00een activitatea CRIS a venit ca un gest absolut firesc, reflect\u00e2nd preocup\u0103rile \u0219i \u00eengrijor\u0103rile mele. Rom\u00e2nia este unul dintre cele mai afectate state membre ale UE. Pe fondul unei crize morale \u0219i sistemice cu r\u0103d\u0103cini profunde, efectele crizei globale au luat \u00een Rom\u00e2nia forme perverse care au prejudiciat marea mas\u0103 a popula\u021biei. \u00aaubrezirea \u00eencrederii cet\u0103\u021benilor \u00een institu\u021biile democratice cred c\u0103 reprezint\u0103 una dintre cele mai grave consecin\u021be care va avea urm\u0103ri pe termen lung \u00een planul coeziunii \u0219i solidarit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Tocmai de aceea, mesajul cu privire la necesitatea unui nou contract social \u00een Rom\u00e2nia transmis, \u00een toamna anului 2009, de candidatul UDMR la Pre\u0219edin\u021bie, Kelemen Hunor, nu a fost unul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
\n
\n<\/a>
\n<\/p>\n

1. Reprezentarea comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia<\/b><\/p>\n

Alegerile europene<\/b>
\nRezultatul alegerilor europene din 2009 ne-a asigurat de sprijinul f\u0103r\u0103 echivoc al comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia. Aleg\u0103torii au sus\u021binut formula Solidarit\u0103\u021bii Maghiare, iar acest lucru ne d\u0103 putere de munc\u0103 \u0219i determinare \u00een activit\u0103\u021bile pe care le desf\u0103\u0219ur\u0103m ca parlamentari europeni ai UMDR – astfel am comentat rezultatele alegerilor imediat dup\u0103 anun\u021barea lor \u00een 6 iunie 2009. Crearea unei platforme unite, solidare a fost un imperativ al aleg\u0103torilor no\u0219tri. Prin votul lor, ace\u0219tia au demonstrat c\u0103 dau \u00eent\u00e2ietate solidarit\u0103\u021bii \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u021bii, resping\u00e2nd disensiunile.<\/p>\n

Este deosebit de important faptul c\u0103 UDMR a fost singura forma\u021biune politic\u0103 care s-a prezentat la alegerile europene cu un discurs \u00een care a vorbit despre Europa, despre modelul comunitar \u00een care dorim s\u0103 tr\u0103im, despre rolul comunit\u0103\u021bilor maghiare \u00een UE. Aleg\u0103torii au apreciat campania pragmatic\u0103 \u0219i sincer\u0103 \u0219i \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba solidarit\u0103\u021bii politice. Am sus\u021binut \u00eenc\u0103 din campania electoral\u0103 c\u0103 voi lucra pentru cre\u0219terea nivelului de trai al comunit\u0103\u021bii\u00a0 maghiare din Rom\u00e2nia, precum \u0219i al \u00eentregii societ\u0103\u021bi, pentru modernizarea economiei \u0219i integrarea ei \u00een circuitul european \u0219i pentru \u00eent\u0103rirea clasei de mijloc \u0219i a sectorului IMM.
\n
\nDe asemenea, am atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 UE se va schimba mult \u00een cei cinci ani ai mandatului parlamentar, c\u0103 se vor lua \u0219i m\u0103suri care vor avea un efect pe termen lung asupra viitorului comunit\u0103\u021bii maghiare din Transilvania, a \u00eentregii Rom\u00e2nii.<\/p>\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2007, trebuia s\u0103 conform\u0103m criteriilor existente \u00een spa\u021biul comunitar, dup\u0103 aderare a venit momentul ca \u0219i noi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 model\u0103m UE. Cele 1,5 milioane de maghiari din Rom\u00e2nia reprezint\u0103 o comunitate mai numeroas\u0103 dec\u00e2t popula\u021bia total\u0103 a unor state europene, \u00een acela\u0219i timp ca minoritate etnic\u0103 suntem una dintre cele 300 de comunit\u0103\u021bi minoritare din Europa. Programul electoral “Uniunea noastr\u0103, Europa noastr\u0103” adoptat \u00een cadrul lucr\u0103rilor congresului UDMR desf\u0103\u0219urat la Cluj-Napoca \u00een 25 aprilie 2009 declar\u0103 faptul c\u0103 noi credem \u00een realizarea Europei regiunilor \u0219i a comunit\u0103\u021bilor, pentru c\u0103 numai \u00een acest fel se creeaz\u0103 premisele cre\u0103rii structurilor de autoguvernare \u0219i a condi\u021biilor necesare realiz\u0103rii diferitelor forme de autodeterminare \u0219i autonomie. Dorim ca prin aprofundarea coeziunii sociale, UE s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat o Europ\u0103 a regiunilor \u00een care decentralizarea bazat\u0103 pe principiile subsidiarit\u0103\u021bii s\u0103 asigure luarea deciziilor la nivelul regiunilor.<\/p>\n

Intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona<\/b>
\nOdat\u0103 cu 1 decembrie 2009, data intr\u0103rii \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona, atribu\u021biile diferitelor institu\u021bii ale UE au suferit modific\u0103ri semnificative \u00een direc\u021bia materializ\u0103rii viziunii noastre despre o Europ\u0103 a regiunilor \u0219i a comunit\u0103\u021bilor, care nu r\u0103m\u00e2ne o simpl\u0103 uniune a statelor na\u021bionale, ci ad\u00e2nce\u0219te \u0219i mai mult integrarea. Conform Tratatului, PE a primit puteri sporite, au fost introduse mecanisme de co-decizie \u00eentre CE, Consiliul European \u0219i PE. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 mai mult\u0103 democra\u021bie \u00een UE, dar \u0219i reprezentarea intereselor noilor state membre \u00een mod egal cu cele ale vechilor state membre.<\/p>\n

Aderarea Rom\u00e2niei la UE s-a produs \u00een 2007, dar procesul de integrare efectiv\u0103 a \u021b\u0103rii noastre \u00een UE va fi un proces \u00eendelungat, tocmai de aceea este primordial interesul nostru ca printre c\u00e2\u0219tig\u0103torii acestui proces s\u0103 se afle \u0219i comunitatea noastr\u0103 al\u0103turi de to\u021bi cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei. \u00cen 11 iunie 2009, la primirea mandatului de membru al PE, mi-am exprimat speran\u021ba ca parlamentarii UDMR s\u0103 ating\u0103 c\u00e2t mai multe obiective esen\u021biale pentru maghiarii din Transilvania, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eentreaga societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Una dintre cutumele PE este aceea de a g\u0103zdui evenimente ale unor organiza\u021bii pan-europene, care pot aduce astfel \u00een aten\u021bia parlamentarilor temele proprii. Un astfel de eveniment a fost cel de-al 60-lea Congres al Uniunii Federale a Na\u021biunilor din Europa – FUEN, care a avut loc \u00een luna octombrie a anului 2009. Atunci, am dezb\u0103tut situa\u021bia minorit\u0103\u021bilor etnice din UE \u00eempreun\u0103 cu Hans Heinrich Hansen, pre\u0219edintele FUEN. \u00cen opinia acestuia, anul 2009 a \u00eenregistrat un regres \u00een privin\u021ba \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii situa\u021biei minorit\u0103\u021bilor din Europa, \u00een unele state f\u0103c\u00e2ndu-se pa\u0219i \u00eenapoi \u00een privin\u021ba respect\u0103rii conven\u021biilor europene referitoare la protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor. \u00cen cadrul \u00eent\u00e2lnirii s-a men\u021bionat \u00een mod special Legea limbii na\u021bionale din Slovacia, ca fiind cel mai elocvent caz de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor minorit\u0103\u021bilor etnice, mai ales prin faptul c\u0103 Slovacia este membr\u0103 a UE, \u0219i \u00eenc\u0103 \u00eenainte de aderare a acceptat respectarea criteriilor de la Copenhaga. Am\u00e2ndoi am fost de p\u0103rere c\u0103 invoc\u00e2nd principiul subsidiarit\u0103\u021bii, UE evit\u0103 s\u0103 se pronun\u021be cu privire la dreptul utiliz\u0103rii limbii materne de c\u0103tre maghiarii din Slovacia.<\/p>\n

\n“Dintre toate institu\u021biile Uniunii Europene (UE), Parlamentul European este cel care trebuie s\u0103-\u0219i asume responsabilit\u0103\u021bi privind protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Parlamentul European este constituit din deputa\u021bi ale\u0219i direct de cet\u0103\u021benii Uniunii, printre ace\u0219tia num\u0103r\u00e2ndu-se \u0219i cei care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Tocmai de aceea, Parlamentul European trebuie s\u0103 ia ini\u021biativa \u00een ceea ce prive\u0219te protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor \u00een UE. Este necesar s\u0103-i convingem pe colegii no\u0219tri deputa\u021bi c\u0103 Parlamentul trebuie s\u0103 pun\u0103 pe ordinea de zi proiectul referitor la crearea unui cadru juridic european privind minorit\u0103\u021bile na\u021bionale”.<\/p>\n

Interven\u021bia deputatului european Iuliu Winkler \u00een cadrul\u00a0 plenarei Congresului al 60-lea al FUEN, Bruxelles, 29 octombrie 2009<\/i><\/div>\n

A\u0219ezarea, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-o paradigm\u0103 de normalitate a rela\u021biei dintre majoritate \u0219i minoritate se va putea realiza numai prin \u00eenf\u0103ptuirea diverselor forme de autonomie a maghiarilor, \u00eens\u0103, pentru dob\u00e2ndirea acestora este nevoie \u0219i de o schimbare de mentalitate, nu numai de instrumente juridice. \u00cen perioada 2007-2009, \u00een cadrul PE au avut loc mai multe dezbateri despre drepturile minorit\u0103\u021bilor. Spre exemplu, evolu\u021bia statutului provinciei Kosovo, declararea independen\u021bei acesteia, procesul – ne\u00eencheiat deocamdat\u0103 – de recunoa\u0219tere a acestei noi realit\u0103\u021bi geopolitice \u00een Balcani, precum \u0219i schimbarea statutului comunit\u0103\u021bii albaneze \u0219i a celei s\u00e2rbe din minoritate \u00een majoritate \u0219i invers au dovedit, \u00eenc\u0103 odat\u0103, necesitatea cre\u0103rii unui cadru unitar de reglementare pentru protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor etnice.<\/p>\n

Ca membru al comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia este firesc s\u0103 ridic vocea \u00een sprijinul unei alte comunit\u0103\u021bi etnice \u00eentr-un context \u00een care drepturile omului, dar \u00eentr-un sens mai strict drepturile unei comunit\u0103\u021bi etnice, au fost flagrant \u00eenc\u0103lcate. Un exemplu \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 propunerea de rezolu\u021bie a PE privind denun\u021barea execu\u021biei \u00een China a etnicilor uiguri persecuta\u021bi de autorit\u0103\u021bi, \u00een ini\u021bierea c\u0103reia am colaborat cu colegii mei, S\u00f3gor Csaba \u0219i T\u0151k\u00e9s L\u00e1szl\u00f3. Ca deputat \u00een PE realizez din ce \u00een ce mai des c\u0103 UE este mai sensibil\u0103 la \u00eenc\u0103lcarea drepturilor minorit\u0103\u021bilor de pe alte continente, dar \u00eent\u00e2rzie punerea pe agenda sa a problematicii drepturilor colective ale minorit\u0103\u021bilor tradi\u021bionale din UE \u0219i de a dezbate \u00een mod responsabil aceast\u0103 chestiune.<\/p>\n

\u00cen ziua intr\u0103rii \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, organiza\u021biile comunit\u0103\u021bilor maghiare din Bazinul Carpatic au adoptat o declara\u021bie comun\u0103. Reprezentan\u021bii organiza\u021biilor maghiarilor din Rom\u00e2nia, Slovacia, Serbia \u0219i Ucraina, reuni\u021bi la Bruxelles, au subliniat \u00een documentul amintit faptul c\u0103 ziua intr\u0103rii \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona este o s\u0103rb\u0103toare \u0219i pentru statele candidate \u0219i pentru cele aflate \u00een vecin\u0103tatea UE. Din partea UDMR, declara\u021bia a fost semnat\u0103 de c\u0103tre mine \u0219i S\u00f3gor Csaba. Documentul consider\u0103 deosebit de important faptul c\u0103 \u00een Tratatul de la Lisabona este stipulat faptul c\u0103 Uniunea se \u00eentemeiaz\u0103 inclusiv pe respectarea drepturilor persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor.
\n\u00cen Tratatul de la Lisabona se mai arat\u0103 faptul c\u0103 minorit\u0103\u021bile na\u021bionale \u0219i etnice reprezint\u0103 valori \u0219i resurse europene. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, dar \u0219i a faptului c\u0103 Tratatul de la Lisabona se refer\u0103 la drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd unor minorit\u0103\u021bi na\u021bionale, reprezentan\u021bii acestora consider\u0103 c\u0103 se poate porni pe calea structur\u0103rii unui set de norme juridice eficiente \u0219i de lung\u0103 durat\u0103 privind minorit\u0103\u021bile na\u021bionale, elimin\u00e2nd dublul standard, respectiv cerin\u021ba ca statele candidate trebuie s\u0103 respecte criteriile de la Copenhaga, \u00eens\u0103 \u021b\u0103rile membre nu trebuie s\u0103 respecte acel document.<\/p>\n

Din vara anului 2009, la Bruxelles func\u021bioneaz\u0103 Biroul de Reprezentare a Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale Maghiare din Bruxelles. Acesta, ca organiza\u021bie non-guvernamental\u0103, este promotorul unor ini\u021biative privind minorit\u0103\u021bile na\u021bionale. UDMR a sprijinit de la bun \u00eenceput deschiderea acestui birou \u0219i s-a oferit a-i fi partener cu scopul ob\u021binerii de rezultate concrete.<\/p>\n

\u00aai \u00een aceast\u0103 legislatur\u0103, \u00een cadrul PE s-a format Intergrupul Minorit\u0103\u021bilor Etnice, Tradi\u021bionale, al Comunit\u0103\u021bilor \u0219i Limbilor Minoritare. De\u0219i, ini\u021biativa de constituire a intergrupului nu a primit suficiente semn\u0103turi de sus\u021binere din cadrul PPE, totu\u0219i, \u0219i-a putut continua existen\u021ba datorit\u0103\u00a0 suportului celorlalte grupuri din PE. Cred c\u0103, \u00een r\u00e2ndul deputa\u021bilor europeni, este important s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m necesitatea unui angajament pentru ap\u0103rarea drepturilor minorit\u0103\u021bilor, iar \u00een acest sens Intergrupul este un important instrument de lucru. \u00cen cadrul Intergrupului pentru minorit\u0103\u021bi, al\u0103turi de reprezentan\u021bii maghiari din Rom\u00e2nia, Slovacia \u0219i Ungaria sunt prezen\u021bi deputa\u021bii basci \u0219i catalani din Spania, finlandezi din Suedia etc. To\u021bi colabor\u0103m la realizarea unui cadru normativ obligatoriu de protec\u021bie a drepturilor minorit\u0103\u021bilor din UE. Uniunea a l\u0103sat la latitudinea statelor membre problematica drepturilor minorit\u0103\u021bilor, iar solu\u021biile promovate \u00een statele membre difer\u0103 foarte mult \u00eentre ele. Exist\u0103 state membre ale UE care nu recunosc existen\u021ba minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, \u00een timp ce altele le acord\u0103 acestora diferite forme de autonomie – de la autonomie cultural\u0103, p\u00e2n\u0103 la cea teritorial\u0103. Din p\u0103cate, fragilitatea instrumentelor europene este dat\u0103 de \u00eensu\u0219i faptul c\u0103, de prea multe ori, g\u0103sirea unui consens la nivelul UE, duce la eliminarea esen\u021bei normelor care ar trebui aplicate.
\nL\u0103rgirea UE la 27 de state a adus \u00een acela\u0219i spa\u021biu majoritatea comunit\u0103\u021bilor maghiare din Bazinul Carpatic. Acum, majoritatea maghiarilor tr\u0103ie\u0219te \u00eentre grani\u021bele UE. Inclusiv statele foste iugoslave au ales calea integr\u0103rii europene, iar maghiarii din Ucraina \u00ee\u0219i vor putea formula \u0219i ei aspira\u021biile europene chiar dac\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai \u00eendep\u0103rtat\u0103. Sunt convins c\u0103 noi, cei care tr\u0103im deja \u00een s\u00e2nul UE, purt\u0103m o responsabilitate fa\u021b\u0103 de cona\u021bionalii no\u0219tri r\u0103ma\u0219i \u00een afara ei. Tocmai de aceea este un eveniment \u00eembucur\u0103tor faptul c\u0103, din decembrie 2010, se va trece la eliminarea vizelor pentru cet\u0103\u021benii Serbiei, Macedoniei \u0219i Muntenegrului. UE trebuie s\u0103 se extind\u0103 spre Balcanii de Vest, statele de aici fiind europene prin defini\u021bie. Criza economic\u0103 nu ar trebui s\u0103 \u00eent\u00e2rzie procesul de aderare al acestor state, extinderea UE \u00eensemn\u00e2nd inclusiv consolidarea rolului s\u0103u \u00een plan global.<\/p>\n

\nMinorit\u0103\u021bile maghiare salut\u0103 intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona<\/p>\n

La ini\u021biativa Biroului European de Reprezentare a Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale Maghiare (HUNINEU), deputa\u021bii europeni ai minorit\u0103\u021bilor maghiare din Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia, precum \u0219i liderii politici prezen\u021bi ai maghiarilor din Slovenia, Serbia \u0219i Ucraina au dezb\u0103tut \u00eempreun\u0103 la Bruxelles, \u00een 1 decembrie 2009, situa\u021bia nou creat\u0103 odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona, \u00een special aspectele legate de ap\u0103rarea drepturilor minorit\u0103\u021bilor. \u00cen cursul convorbirilor au ajuns la urm\u0103torul consens:
\n(…)
\nConsider\u0103 ca deosebit de important faptul c\u0103 uniunea de valori care st\u0103 la baza UE prin modificarea articolului doi al Tratatului de la Lisabona, a primit noi valen\u021be, astfel: “Uniunea se \u00eentemeiaz\u0103 pe valorile respect\u0103rii demnit\u0103\u021bii umane, libert\u0103\u021bii, democra\u021biei, egalit\u0103\u021bii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor. Aceste valori sunt comune statelor membre \u00eentr-o societate caracterizat\u0103 de pluralism, nediscriminare, toleran\u021b\u0103, justi\u021bie, solidaritate \u0219i egalitate \u00eentre femei si b\u0103rba\u021bi.” (…)
\n\u00cen opinia noastr\u0103, pasajul care se refer\u0103 la drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale poate sta la baza unui set de m\u0103suri juridice privind protec\u021bia eficient\u0103 a minorit\u0103\u021bilor autohtone, na\u021bionale. (…)
\nPentru minorit\u0103\u021bile etnice din statele din imediata vecin\u0103tate a UE – maghiarii din Serbia \u0219i Ucraina – este important faptul c\u0103 noua politic\u0103 extern\u0103 a UE face posibil\u0103 o colaborare mai eficient\u0103. Astfel \u021b\u0103rile candidate, precum \u0219i cele cuprinse \u00een politica de bun\u0103 vecin\u0103tate pot privi la UE ca la un partener mai dedicat, mai coerent \u0219i astfel mai previzibil. (…)<\/p>\n

Bruxelles, 1 decembrie 2009<\/i><\/div>\n

Succese politice la Congresul PPE de la Bonn<\/b>
\nDin punct de vedere al dezideratelor noastre specifice, Congresul PPE de la Bonn (8-10 decembrie 2009) a fost un\u00a0 succes. Cea mai mare forma\u021biune politic\u0103 din Europa a adoptat \u00een unanimitate Rezolu\u021bia intitulat\u0103 “Drepturile minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale – respectul european pentru cultur\u0103, pentru tradi\u021biile na\u021bionale \u0219i regionale”, document ini\u021biat de UDMR \u0219i MKP – Partidul Coali\u021biei Maghiare – din Slovacia. Potrivit Rezolu\u021biei adoptate, PPE \u00ee\u0219i reafirm\u0103 ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de valorile fundamentale ale UE, drepturile minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale fiind parte a acestora. \u00cen acest sens, se recomand\u0103 promovarea celor mai bune practici \u00een domeniul drepturilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale la nivelul UE. Adoptarea rezolu\u021biei \u00een unanimitate este un succes fiind bine \u0219tiut faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum PPE s-a distan\u021bat \u00een a avea o opinie tran\u0219ant\u0103 \u00een privin\u021ba drepturilor minorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Adoptarea acestui document de c\u0103tre PPE este f\u0103r\u0103 precedent, acesta f\u0103c\u00e2nd pentru prima dat\u0103 referire clar\u0103 la minorit\u0103\u021bile autohtone din UE. De asemenea, este foarte important faptul c\u0103 aceast\u0103 rezolu\u021bie face o diferen\u021biere clar\u0103 \u00eentre minorit\u0103\u021bile tradi\u021bionale \u0219i cele imigrante din statele UE. Acest document reprezint\u0103 un prim pas pe anevoiosul drum la care s-au angajat, \u00een campania electoral\u0103, parlamentarii europeni ai UDMR \u00een vederea cre\u0103rii cadrului unic de reglementare a protec\u021biei minorit\u0103\u021bilor tradi\u021bionale \u00een cadrul UE.<\/p>\n

PPE recomand\u0103 guvernelor, prin intermediul acestei rezolu\u021bii, s\u0103 aib\u0103 un dialog permanent cu minorit\u0103\u021bile na\u021bionale \u0219i s\u0103 asigure un acces efectiv al acestora \u00een procesul decizional la nivel local, regional \u0219i na\u021bional. De asemenea, popularii europeni \u00eendeamn\u0103 guvernele s\u0103-\u0219i intensifice colaborarea cu societatea civil\u0103 \u00een vederea con\u0219tientiz\u0103rii la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u021bi europene a faptului c\u0103 minorit\u0103\u021bile na\u021bionale reprezint\u0103 un factor activ \u00een dezvoltarea Europei, acestea reprezent\u00e2nd \u0219i o garan\u021bie pentru p\u0103strarea unit\u0103\u021bii \u00een diversitate – element de baz\u0103 \u00een construc\u021bia european\u0103. Se subliniaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een lumina Tratatului de la Lisabona, potrivit c\u0103ruia, drepturile persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor sunt valori fundamentale ale construc\u021biei europene, la nivelul UE se poate dezvolta un set de standarde \u0219i norme care s\u0103 reglementeze \u00een mod unitar drepturile minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i document, PPE reafirm\u0103 faptul c\u0103 sprijinirea minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i lingvistice \u00een vederea protec\u021biei lor \u0219i a p\u0103str\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii identit\u0103\u021bii, culturii proprii \u0219i a limbii materne trebuie s\u0103 reprezinte una dintre cele mai importante responsabilit\u0103\u021bi ale statelor membre ale UE. \u00cen rezolu\u021bie se mai arat\u0103 c\u0103 m\u0103surile pozitive adoptate cu scopul protej\u0103rii minorit\u0103\u021bilor nu intr\u0103 \u00een categoria discrimin\u0103rii. Membrii PPE reitereaz\u0103 faptul c\u0103 fiecare persoan\u0103 apar\u021bin\u00e2nd unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptul de a primi educa\u021bie \u00een limba matern\u0103 \u00een cadrul sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt public la toate nivelurile.<\/p>\n

Politici publice europene \u00een perioada crizei globale<\/b>
\nOdat\u0103 cu numirea, \u00een februarie 2010, a celei de a doua Comisii Barroso s-a \u00eencheiat procesul de reorganizare a institu\u021biilor UE \u00eenceput cu adoptarea Tratatului de la Lisabona. Conform rezultatelor alegerilor europene, cele mai multe func\u021bii de comisari au revenit PPE, acesta fiind cel mai mare partid paneuropean. Astfel, la baza activit\u0103\u021bii CE st\u0103 politica economic\u0103 de centru dreapta, economia social\u0103 de pia\u021b\u0103. Prin c\u00e2\u0219tigarea portofoliului agriculturii, Rom\u00e2nia \u0219i-a \u00eent\u0103rit pozi\u021bia \u00een executivul de la Bruxelles. \u00cenainte de votul de \u00eenvestitur\u0103 al CE, Legislativul european a adoptat noul cadru inter-institu\u021bional al UE. Conform acestuia, PE a devenit mai puternic \u00een sistemul de decizie european, fiindu-i sporit rolul \u00een procesul de co-decizie. Tratatul de la Lisabona introduce \u0219i institu\u021bia “ini\u021biativei cet\u0103\u021bene\u0219ti”, adic\u0103 cel pu\u021bin un milion de cet\u0103\u021beni ai UE pot semna o peti\u021bie prin care solicit\u0103 CE elaborarea unei directive pe un anumit subiect legat de politicile europene.<\/p>\n

Liderii grupurilor partidelor parlamentare care sunt afiliate la PPE din cadrul parlamentelor na\u021bionale au dezb\u0103tut, la summit-ul care a avut loc \u00eentre 16-17 noiembrie 2009, schimb\u0103rile aduse rolului pe care \u00eel au legislativele na\u021bionale prin intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona. Temele principale abordate s-au referit la colaborarea dintre parlamentele na\u021bionale \u0219i la economia social\u0103 de pia\u021b\u0103. Odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona, parlamentele na\u021bionale au dob\u00e2ndit noi atribute, ele fiind consultate \u00een procesul legislativ european. \u00cen noua construc\u021bie, se ofer\u0103 condi\u021bii egale de ac\u021biune pentru toate statele membre indiferent de dimensiunea lor, a popula\u021biei etc. Totodat\u0103, se pare c\u0103 parlamentele na\u021bionale nu sunt preg\u0103tite s\u0103 ac\u021bioneze \u00een spiritul noi arhitecturi de decizie, unde li se acord\u0103 posibilitatea interven\u021biei \u00een procesul legislativ european sau chiar \u00een cel al unui alt stat membru.<\/p>\n

Participan\u021bii la summit au apreciat c\u0103 aplicarea doctrinei social-economice a PPE, economia social\u0103 de pia\u021b\u0103, reprezint\u0103 o provocare important\u0103 pentru \u021b\u0103rile membre. S-a ajuns la concluzia c\u0103 \u00eent\u0103rirea pie\u021bei interne europene cre\u0219te \u0219ansele contracar\u0103rii efectelor crizei globale. \u00cen acela\u0219i timp, s-a mai constatat faptul c\u0103 unele dintre vechile state membre au preferat s\u0103 recurg\u0103 la protec\u021bionism \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si solu\u021bii individuale de gestionare a crizei. Joseph Daul, pre\u0219edintele Grupului PPE din PE, consider\u0103 c\u0103 acest tip de abordare este gre\u0219it, pentru c\u0103 sl\u0103be\u0219te interven\u021bia unitar\u0103 a UE, \u00eent\u00e2rzie aplicarea proiectelor comune, a principiilor fundamentale ale economiei sociale de pia\u021b\u0103 \u0219i ale Tratatului de la Lisabona. El a pledat pentru \u00eent\u0103rirea pie\u021bei interne \u0219i elaborarea unor politici sociale echilibrate.<\/p>\n

La r\u00e2ndul meu, \u00een cadrul summit-ului amintit, am vorbit despre importan\u021ba pe care sectorul IMM o are \u00een dep\u0103\u0219irea crizei, inclusiv a celei din Rom\u00e2nia, \u0219i \u00een reluarea ciclului de cre\u0219tere economic\u0103. Am ar\u0103tat c\u0103 dac\u0103, \u00een urm\u0103torii doi ani, fiecare dintre cele 23 de milioane de IMM-uri din UE ar \u00eenfiin\u021ba c\u00e2te un nou loc de munc\u0103, atunci s-ar rezolva problema \u0219omajului \u00een UE. Aceast\u0103 idee am reluat-o \u00een decursul primului an de mandat ori de c\u00e2te ori am avut ocazia. De altfel, acesta s-a constituit \u0219i \u00eentr-o propunere pe care am \u00eenaintat-o \u00een cadrul grupului de lucru al PPE privind Strategia Europa 2020.<\/p>\n

Am contribuit totodat\u0103 \u0219i la realizarea documentului de baz\u0103 al congresului PPE de la Bonn intitulat, “Economia social\u0103 de pia\u021b\u0103 \u00eentr-o lume globalizat\u0103”. Propunerile formulate \u00een numele UDMR s-au reg\u0103sit \u00een documentul final al PPE. Documentul adoptat de Congresul PPE este unul extrem de important, deoarece prevederile acestuia vor sta la baza tuturor politicilor economice \u0219i sociale pe care popularii europeni le vor promova \u00een urm\u0103torii ani la nivelul UE.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere este foarte important c\u0103 acest program include recomand\u0103ri \u00een privin\u021ba IMM-urilor, mai ales pentru aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een care criza economic\u0103 a dus la falimentarea a numeroase afaceri \u0219i implicit la pierderea a sute de mii de locuri de munc\u0103, Rom\u00e2nia av\u00e2nd una dintre cele mai afectate economii.
\nSprijinirea sectorului IMM se va face prin implementarea activ\u0103 a prevederilor din Small Business Act \u0219i con\u0219tientizarea rolului pe care \u00eel au IMM-urile \u00een generarea de noi locuri de munc\u0103 \u00een UE. Datorit\u0103 structurii organiza\u021bionale, dar \u0219i a dimensiunilor lor, IMM-urile sunt mult mai flexibile \u0219i mai dinamice dec\u00e2t marile companii, dar, \u00een acela\u0219i timp, sunt \u0219i mult mai vulnerabile, adesea accesul lor la capital \u0219i surse de finan\u021bare fiind dificil. \u00cen acest sens, trebuie luate toate m\u0103surile pentru \u00eencurajarea activit\u0103\u021bii IMM-urilor (ex: reducerea barierelor administrative \u0219i de reglementare pentru IMM-uri; crearea unei legisla\u021bii care s\u0103 protejeze interesele IMM-urilor; \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accesului la finan\u021bare etc.)<\/p>\n

Reprezentan\u021bii UDMR au solicitat introducerea expres\u0103 \u00een cadrul documentului-program al PPE a unei
\nprevederi cu privire la asigurarea unei integr\u0103ri dinamice \u0219i eficiente \u00een UE a statelor membre din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. “O integrare mai eficient\u0103 \u0219i dinamic\u0103 a statelor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, precum \u0219i un grad mai ridicat al convergen\u021bei lor sunt de dorit cu scopul de a avea o politic\u0103 social\u0103 \u0219i de coeziune cu adev\u0103rat echitabil\u0103 \u00een UE”, se afirm\u0103 \u00een documentul PPE. Alte dou\u0103 prevederi redactate de reprezentan\u021bii UDMR se refer\u0103 la reconversia profesional\u0103 \u0219i la Politica Agricol\u0103 Comun\u0103: “Programele de recalificare profesional\u0103 trebuie s\u0103 fie accesibile tuturor cet\u0103\u021benilor cu scopul integr\u0103rii lor \u00een sectoarele economice restructurate. Politica Agricol\u0103 Comun\u0103 trebuie s\u0103 fie un instrument eficient pentru asigurarea independen\u021bei alimentare a UE”.<\/p>\n

Gestionarea crizei a fost prezent\u0103 \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een abord\u0103rile institu\u021biilor europene. \u00aai Strategia Europa 2020 poate fi inclus\u0103 \u00eentre aceste abord\u0103ri. Strategia a reprezentat o provocare pentru PPE \u00een sensul \u00een care membrii acestuia, \u00eentruni\u021bi \u00een grupuri tematice de lucru, au realizat o strategie alternativ\u0103, un document important care va sta la baza viitoarelor politice ale PPE. Am lucrat la r\u00e2ndul meu \u00een grupul pe teme economice al PPE, unde am reu\u0219it s\u0103 impun punctul de vedere al UDMR, care a fost inclus \u00een documentul final, \u0219i care se refer\u0103 la pachetul de m\u0103suri \u00een sprijinul IMM-urilor europene.
\nModificarea regiunilor de dezvoltare r\u0103m\u00e2ne o provocare politic\u0103 important\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru Parlamentul Rom\u00e2niei. UDMR sus\u021bine remodelarea actualelor regiuni de dezvoltare, scopul primordial fiind un acces facil la fondurile europene \u00een noua perioad\u0103 bugetar\u0103 de \u0219apte ani, care va debuta \u00een 2013. \u00cen viziunea UDMR, noile regiuni ar fi mai viabile, func\u021bion\u00e2nd ca adev\u0103rate instrumente de realizare a coeziunii sociale la nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri. Din cauza unor dezbateri nesf\u00e2r\u0219ite, propunerea legislativ\u0103 a UDMR nu a avut sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103. Noi propunem mai pu\u021bine regiuni, dar mai bine conturate, 16 \u00een total. Consider c\u0103 aceste regiuni trebuie s\u0103 primeasc\u0103 atribu\u021bii suplimentare, inclusiv administrative \u0219i s\u0103 fie conduse de un consiliu ales direct de cet\u0103\u021beni. Pentru a realiza o dezbatere public\u0103 legat\u0103 de aceast\u0103 propunere, UDMR consider\u0103 necesar\u0103 antrenarea societ\u0103\u021bii civile, a sferei academice \u0219i a celei economice pentru a purta un dialog pe aceast\u0103 tem\u0103. Din p\u0103cate anul 2010 cu convulsiile sale politice \u0219i sociale nu a fost propice pentru un asemenea demers.<\/p>\n

\nDialog cu Iuliu Winkler la Bruxelles
\n“\u00cen Rom\u00e2nia trebuie reg\u00e2ndite mai multe lucruri”<\/p>\n

Am avut ocazia de a face o vizit\u0103 la sediul Parlamentului Europei de la Bruxelles. Cu acest prilej am discutat, la “locul faptei”, cu hunedoreanul Iuliu Winkler (foto), europarlamentar UDMR, care, cu amabilitatea-i recunoscut\u0103, a r\u0103spuns unor \u00eentreb\u0103ri pentru cititorii cotidianului “Servus Hunedoara”.
\n– Ce mai face\u021bi, domnule Winkler?
\n– Muncesc, \u0219i cred c\u0103 muncesc cu spor. Doar \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (cea recent \u00eencheiat\u0103, n.r.) am avut c\u00e2teva activit\u0103\u021bi importante. Bun\u0103oar\u0103, sunt “raportor din umbr\u0103” la un proiect care este coordonat de Partidul Popular European (PPE). (…) Am prezentat “Stategia Europa 2020” \u0219i am participat la conferin\u021ba “Thinking Economy” organizat\u0103 la Madrid de Centrul pentru Studii Europene. (…)
\n– Ce mai pute\u021bi spune despre “Strategia Europa 2020”?
\n– Va trebui s\u0103 \u0219tim mai bine despre tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Europa \u0219i nu numai. PPE a lansat o dezbatere pe marginea Strategiei Europa 2020, urm\u00e2nd ca \u00een urma acesteia s\u0103 fie elaborat\u0103 o pozi\u021bie a acestui partid, iar UDMR \u00ee\u0219i va aduce contribu\u021bia la elaborarea acestei pozi\u021bii. O eventual\u0103 diminuare a fondurilor pe agricultur\u0103 \u0219i dezvoltare regional\u0103 ar d\u0103una \u021b\u0103rii noastre. Banii pentru modernizarea Rom\u00e2niei, pentru mult timp de acum \u00eencolo, trebuie s\u0103 vin\u0103 de la UE.
\n– Cum se vede Rom\u00e2nia de la Bruxelles?
\n– Din punctul meu de vedere, trebuie reg\u00e2ndite mai multe lucruri. \u00cen primul r\u00e2nd trebuie redus\u0103 birocra\u021bia. Apoi ar trebui ref\u0103cute regiunile de dezvoltare. Cele opt actuale regiuni de dezvoltare nu sunt viabile, ele nereu\u0219ind s\u0103 atrag\u0103 fonduri. \u00cen plus, \u00een multe cazuri, nu exist\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre jude\u021bele componente ale regiunilor. Am s\u0103 dau \u0219i c\u00e2teva exemple concrete \u00een acest sens. Prin \u00eenfiin\u021barea regiunilor de dezvoltare s-a dorit reducerea decalajelor dintre jude\u021be, dar \u00eentre Timi\u0219 \u0219i Hunedoara s-au m\u0103rit, noi regres\u00e2nd din punct de vedere economic. Mai mult, nu exist\u0103 nici un proiect comun al celor patru jude\u021be din regiunea Vest, din care face parte \u0219i Hunedoara. Apoi nu \u00een\u021beleg ce leg\u0103turi ar fi \u00eentre un mo\u021b de la C\u00e2mpeni cu un secui de la Sf\u00e2ntu Gheorghe… Nu vreau s\u0103 fiu acuzat de ceva, dar consider c\u0103 este vorba de rea voin\u021b\u0103 \u00een unele situa\u021bii. Astfel, se pot promova \u0219i moderniza Bucovina sau Dobrogea, de exemplu, dar pentru \u021binutul Secuiesc nu se poate face nimic. (…)<\/p>\n

Servus Hunedoara, 19 aprilie 2010.<\/i><\/div>\n

\u00cen paralel cu activitatea mea ca deputat european, mi-am continuat mandatul de pre\u0219edinte al Organiza\u021biei Jude\u021bene Hunedoara a UDMR, m-am ocupat de coordonarea organiza\u021biei \u0219i am participat la consf\u0103tuirile pre\u0219edin\u021bilor organiza\u021biilor teritoriale ale UDMR. Fac parte din grupul de lucru pe teme economice din cadrul UDMR. Astfel, am participat la realizarea pachetului de propuneri ale UDMR privind relansarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei. Sunt \u00een continuare liderul grupului care reprezint\u0103 diaspora intern\u0103 \u00een cadrul Consiliului Reprezentan\u021bilor Uniunii (CRU), fiind convins de faptul c\u0103 trebuie g\u0103site r\u0103spunsuri aparte pentru provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 comunit\u0103\u021bile maghiare din diaspor\u0103. Am participat \u00een echipa UDMR pentru campania preziden\u021bial\u0103 din anul 2009, sus\u021bin\u00e2ndu-l pe Kelemen Hunor, candidat UDMR pentru Pre\u0219edin\u021bie.<\/p>\n

Colaborare cu organiza\u021biile de tineret<\/b>
\nRela\u021bia str\u00e2ns\u0103 pe care am \u00eenceput-o \u00eenc\u0103 din 2007 cu organiza\u021biile tineretului maghiar din Rom\u00e2nia a fost continuat\u0103 \u0219i \u00een acest an. Liderii \u0219i voluntarii Conferin\u021bei Tinerilor Maghiari din Rom\u00e2nia (MI\u00c9RT) au fost sus\u021bin\u0103tori puternici \u0219i dedica\u021bi \u00een\u00a0 alegerile europene din 2009. Colaborarea noastr\u0103 a continuat \u0219i dup\u0103 \u00eenceperea noului meu mandat. Cel mai important eveniment \u00een acest sens a fost vizita conducerii MI\u00c9RT la sediul PE din Bruxelles, care a culminat cu o \u0219edin\u021b\u0103 a acestui for de conducere. \u00cen cadrul \u0219edin\u021bei, care s-a desf\u0103\u0219urat \u00een PE, am f\u0103cut \u0219i o trecere \u00een revist\u0103 a rezultatelor cooper\u0103rii din ultimii ani \u0219i am c\u0103zut de acord asupra faptului c\u0103 eforturile \u0219i ac\u021biunile comune sunt destinate motiv\u0103rii tinerilor maghiari din Rom\u00e2nia s\u0103 se implice mai profund \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii, dar \u0219i a cultiv\u0103rii unei intelectualit\u0103\u021bi maghiare competitive \u00een Transilvania. Le-am explicat tinerilor c\u0103 interesul nostru comun este s\u0103 nu renun\u021b\u0103m la comunit\u0103\u021bile maghiare care se afl\u0103 \u00een pericolul de a fi asimilate, deoarece risc\u0103m s\u0103 pierdem \u0219i celelalte comunit\u0103\u021bi maghiare, \u0219i am salutat totodat\u0103 ini\u021biativa MI\u00c9RT de a se implica \u00een via\u021ba tinerilor maghiari din diaspora intern\u0103.<\/p>\n

Agenda reuniunii MI\u00c9RT a inclus o analiz\u0103 a prevederilor din Strategia Europa 2020 care vizeaz\u0103 politicile \u00een privin\u021ba tineretului, accentul fiind pus pe ini\u021biativa “Youth on the Move” din cadrul strategiei amintite. \u00cen acest context, MI\u00c9RT mi-a solicitat sprijinul \u00een vederea promov\u0103rii \u0219i inform\u0103rii tinerilor cu privire la Strategia Europa 2020 \u0219i a Ini\u021biativei “Youth on the Move” . Am anun\u021bat cu acest prilej o serie de conferin\u021be prin intermediul c\u0103rora voi informa mediul de afaceri cu privire la priorit\u0103\u021bile Strategiei Europa 2020. La aceste evenimente sunt invita\u021bi s\u0103 participe antreprenori, tineri \u00eentreprinz\u0103tori, precum
\n\u0219i reprezentan\u021bi ai MI\u00c9RT, ace\u0219tia din urm\u0103 av\u00e2nd \u0219i rolul de a disemina informa\u021bia prin propria re\u021bea de organiza\u021bii.<\/p>\n

\nAbandonarea \u00een fa\u021ba asimil\u0103rii a comunit\u0103\u021bilor de maghiari din diaspora intern\u0103 risc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva \u00eentregii comunit\u0103\u021bi maghiare din Rom\u00e2nia, a avertizat, mar\u021bi, \u00eentr-o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103, parlamentarul european Iuliu Winkler (PPE), pre\u0219edinte al Organiza\u021biei Jude\u021bene Hunedoara a UDMR.
\n“Interesul nostru comun este s\u0103 nu renun\u021b\u0103m la comunit\u0103\u021bile maghiare care se afl\u0103 \u00een pericolul de a fi asimilate, deoarece risc\u0103m s\u0103 pierdem \u0219i celelalte comunit\u0103\u021bi maghiare”, a declarat parlamentarul european. El a salutat ini\u021biativa Conferin\u021bei Tinerilor Maghiari din Rom\u00e2nia – MI\u00c9RT de a se implica \u00een via\u021ba tinerilor maghiari din diaspora intern\u0103. Parlamentarul european a mai ar\u0103tat faptul c\u0103 una dintre cele mai importante preocup\u0103ri ale sale o reprezint\u0103 men\u021binerea \u00een aten\u021bia UDMR, dar \u0219i a societ\u0103\u021bii civile maghiare a problemelor cu care se confrunt\u0103 micile comunit\u0103\u021bi de maghiari.
\nConferin\u021ba de pres\u0103 a fost prilejuit\u0103 de reuniunea, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, la invita\u021bia lui Iuliu Winkler, a membrilor conducerii MI\u00c9RT. (….)
\n\u00cen cadrul \u0219edin\u021bei de la Bruxelles, conducerea MI\u00c9RT a mai decis calendarul ac\u021biunilor pe care le va organiza \u00een acest an \u00een diaspora intern\u0103, acestea av\u00e2nd menirea s\u0103 coaguleze \u0219i s\u0103 mobilizeze tinerii maghiari din aceste zone. \u00cen acest sens, MI\u00c9RT va organiza o conferin\u021b\u0103 dedicat\u0103 diasporei interne, urm\u00e2nd s\u0103 ofere un num\u0103r sporit de locuri participan\u021bilor din diaspora la seria de seminarii intitulate “Construim Transilvania”.
\nMI\u00c9RT a mai decis ca, \u00een 2010, s\u0103 aloce fonduri \u00een vederea realiz\u0103rii unui real schimb de experien\u021b\u0103 \u00eentre organiza\u021biile de tineret din \u021binutul Secuiesc \u0219i cele din diaspora.<\/p>\n

Comunicat de pres\u0103, 23 martie 2010<\/i><\/div>\n

O parte important\u0103 a activit\u0103\u021bii mele o constituie prezentarea tendin\u021belor, temelor dezb\u0103tute \u00een UE \u00een cadrul unor seminarii \u0219i conferin\u021be din Rom\u00e2nia. Un astfel de eveniment este tab\u0103ra de var\u0103 anual\u0103 a MI\u00c9RT, EU T\u00e1bor. \u00cen edi\u021bia din 2009 am vorbit despre dezvoltarea regional\u0103, precum \u0219i despre dezvoltarea durabil\u0103 a Transilvaniei, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 parc\u0103 mai mult ca niciodat\u0103, competitivitatea este un termen cheie, \u00een lumea globalizat\u0103 \u00een care evolu\u0103m, competitivitatea fiind o provocare nu numai la nivelul comunit\u0103\u021bilor sau statelor, ci \u0219i la nivelul individului. Pentru a-\u0219i men\u021bine competitivitatea \u00een cadrul UE \u0219i pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor de pe pia\u021ba global\u0103, statele na\u021bionale vor trebui s\u0103 pun\u0103 accent pe dezvoltarea regional\u0103 \u00een contextul unei economii descentralizate. Am reiterat ideea c\u0103 ar fi nevoie de \u00eenfiin\u021barea unui institut maghiar de cercetare economic\u0103 \u00een Ardeal, iar, \u00een acela\u0219i timp, \u00een Secuime, pe l\u00e2ng\u0103 tradi\u021bionalele bunuri \u0219i servicii – sare, ap\u0103 mineral\u0103, turism – ar trebui g\u0103site alte resurse pentru a porni c\u0103tre dezvoltarea durabil\u0103. Statutul Rom\u00e2niei de stat membru al UE ne confer\u0103 cadrul propice pentru c\u00e2\u0219tigarea acestei competi\u021bii, dar noi suntem cei care trebuie s\u0103 g\u0103sim calea spre succes – am conchis la tab\u0103ra MI\u00c9RT.<\/p>\n

Edi\u021bia din anul 2010 a adus noi provoc\u0103ri inclusiv pentru tineri, MI\u00c9RT aleg\u00e2nd ca tem\u0103 central\u0103 al EU T\u00e1bor politicile ocupa\u021bionale. \u00cen cadrul dezbaterii cu tema “Your choice: sfera public\u0103 vs. cea privat\u0103 din UE” le-am atras aten\u021bia tinerilor asupra faptului c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 criza economic\u0103, societatea rom\u00e2neasc\u0103 se confrunt\u0103 \u0219i cu o criz\u0103 moral\u0103, acest fenomen afect\u00e2nd procesul de alegere a unei profesii. S-a zguduit \u00eencrederea \u00een multe institu\u021bii din societatea noastr\u0103. \u00cen aceste condi\u021bii \u0219i procesul de alegere a unei profesii este
\n\u00eengreunat, pentru c\u0103 \u00een acest proces un rol decisiv \u00eel joac\u0103 nivelul de acceptare a modelelor demne de urm\u0103rit. Societatea viitorului va fi bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere, este sigur c\u0103 trebuie s\u0103 g\u00e2ndim \u00een termenii procesului continuu de \u00eenv\u0103\u021bare – lifelong learning, pentru c\u0103 preg\u0103tirea de baz\u0103 nu este nici pe departe \u00eendeajuns pentru o carier\u0103 de succes. Trebuie s\u0103 admitem c\u0103 schimbarea este o constant\u0103 \u0219i c\u0103 avem nevoie de flexibilitate \u0219i de curaj pentru a atinge succesul. Le-am mai vorbit tinerilor despre necesitatea realiz\u0103rii unui nou contract social \u00een Rom\u00e2nia care, av\u00e2nd la baz\u0103 valorile europene, ajut\u0103 la succesul \u021b\u0103rii \u00een UE.<\/p>\n

\u00cen decembrie 2009, la Deva, a avut loc Congresul Uniunii Liceenilor Maghiare din Rom\u00e2nia care reune\u0219te peste 70 de consilii ale elevilor \u0219i 13 consilii regionale sau jude\u021bene ale liceenilor. \u00cen cuv\u00e2ntul de salut adresat participan\u021bilor am vorbit despre efortul pe care \u00eel depune comunitatea maghiar\u0103 din jude\u021bul Hunedoara pentru a-\u0219i p\u0103stra identitatea, subliniind rolul imens pe care t\u00e2n\u0103r\u0103 genera\u021bie \u00eel are \u00een succesul acestui demers. Am eviden\u021biat importan\u021ba Grupului \u00aacolar “T\u00e9gl\u00e1s G\u00e1bor”, care, pentru maghiarii din Hunedoara, nu este doar o simpl\u0103 institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, ci un centru spiritual al comunit\u0103\u021bii, to\u021bi cei care tr\u0103im aici suntem con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 viitorul nostru \u00een Hunedoara depinde de tinerii care sunt educa\u021bi \u00een aceast\u0103 \u0219coal\u0103.<\/p>\n

\u00cen primul an al mandatului am primit \u00een total nou\u0103 tineri care au avut ocazia s\u0103 se familiarizeze cu munca din PE, at\u00e2t la Bruxelles, c\u00e2t \u0219i la Strasbourg. Consider c\u0103 experien\u021ba dob\u00e2ndit\u0103 \u00een cadrul stagiului le va fi util\u0103 \u00een plan profesional.<\/p>\n

\nStagiul \u00een Parlamentul European – experien\u021b\u0103 util\u0103 \u00een dezvoltarea profesional\u0103<\/p>\n

Pe la sf\u00e2r\u0219itul perioadei de stagiu \u00een cadrul Cabinetului parlamentarului european Iuliu Winkler m\u0103 preocupa o \u00eentrebare: Ce mi-a trezit cel mai mult interesul \u00een Parlamentul European? Am g\u0103sit un r\u0103spuns \u00een vorbele fostului stagiar, Bal\u00e1zs Botond, ce spunea c\u0103 practica \u00een Parlamentul European este util\u0103 pentru persoanele care sunt interesate de politic\u0103, economie sau administra\u021bie.
\nPolitica, economia, administra\u021bia sunt subiecte care de ani buni intr\u0103 \u00een sfera preocup\u0103rilor mele, reprezent\u00e2nd, de altfel, \u0219i materii pe care le studiez la facultate. Trebuie s\u0103 spun, \u00eens\u0103, c\u0103 prin stagiatura efectuat\u0103 cred c\u0103 am dob\u00e2ndit abilit\u0103\u021bi \u0219i cuno\u0219tin\u021be pe care nu aveam cum s\u0103 le cap\u0103t dec\u00e2t prin practic\u0103, ele nefiind subiecte ale manualelor de la \u0219coal\u0103 sau ale tip\u0103riturilor Uniunii Europene.
\n\u00cen r\u0103stimpul petrecut la Parlamentul European am descoperit c\u0103 aici modelele politice de acas\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103. Exist\u0103 o clar\u0103 separa\u021bie a atribu\u021biilor \u00een cadrul forurilor care conduc Uniunea European\u0103, respectiv \u00eentre Parlamentul European, Comisia European\u0103 \u0219i Consiliu. (…)
\nStagiatura mea s-a desf\u0103\u0219urat exact \u00een perioada \u00een care se a\u0219tepta cu sufletul la gur\u0103 votul Irlandei \u00een privin\u021ba Tratatului de la Lisabona, precum \u0219i decizia Cehiei. Am \u00een\u021beles c\u00e2t de important\u0103 era intrarea \u00een vigoare a acestui tratat, care aduce schimb\u0103ri semnificative \u00een raportul de for\u021be dintre Parlamentul European, Comisia European\u0103 \u0219i Consiliul European. Prin aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European cap\u0103t\u0103 competen\u021be sporite. Dac\u0103 va exista voin\u021ba necesar\u0103, legislativul european va putea promova inclusiv politici \u00een domeniul protec\u021biei minorit\u0103\u021bilor.
\nCred c\u0103 experien\u021ba acumulat\u0103 \u00eemi va fi de mare folos \u00een dezvoltarea profesional\u0103. Am v\u0103zut \u00een mod practic cum func\u021bioneaz\u0103 biroul unui deputat european. Am avut ocazia s\u0103 “frunz\u0103resc” cele peste dou\u0103 sute de e-mailuri care se primesc, \u00een medie, zilnic la cabinet. Am v\u0103zut cum se realizeaz\u0103 agenda zilnic\u0103 de lucru a “\u0219efului”<\/p>\n

Fragmente din jurnalul bruxellez al lui F\u00e1bi\u00e1n Zsolt-J\u00f3zsef, stagiar la Cabinetul parlamentarului european Iuliu Winkler \u00een perioada 28 septembrie – 31 octombrie 2009<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

2. Activitatea parlamentar\u0103 – sub semnul crizei globale<\/b><\/p>\n

Criza global\u0103 la nivel european <\/b>
\nCriza global\u0103 \u0219i efectele ei \u00een plan economic, financiar, social \u0219i chiar moral au devenit reperele \u00een jurul c\u0103rora s-a construit o \u00eensemnat\u0103 parte a activit\u0103\u021bii mele \u00een PE \u00een cea de-a 7-a legislatur\u0103. Se contureaz\u0103 din ce \u00een ce mai clar faptul c\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 a devenit o provocare pentru UE, un moment care va decide ce fel de Uniune vom avea \u00een urm\u0103torii zeci de ani, dac\u0103 vom mai avea o Uniune a\u0219a cum au visat-o fondatorii ei. \u00cen consecin\u021b\u0103 \u0219i activitatea mea \u00een comisiile \u0219i delega\u021biile \u00een care sunt membru a fost subsumat\u0103 crizei \u0219i efectelor sale, f\u0103r\u0103 a uita, \u00eens\u0103, nici o clip\u0103 faptul c\u0103, \u00een PE, am fost trimis de membrii comunit\u0103\u021bii c\u0103reia \u00eei apar\u021bin \u0219i c\u0103 reprezint interesele acesteia \u0219i ale \u021b\u0103rii mele. Sunt convins de faptul c\u0103 maghiarii din Rom\u00e2nia, precum \u0219i to\u021bi cet\u0103\u021benii din Rom\u00e2nia pot avea un viitor mai bun doar \u00eentr-o Uniune care s\u0103 ac\u021bioneze \u00een solidaritate deplin\u0103. Toat\u0103 activitatea mea \u00een PE, declara\u021biile \u0219i lu\u0103rile de pozi\u021bii avute \u00een ultimul an s-au circumscris necesit\u0103\u021bii continu\u0103rii proiectului european \u00een parametrii statua\u021bi de Tratatul de la Lisabona.<\/p>\n

Efectele crizei \u0219i abordarea acestora de c\u0103tre factorii decizionali de la Bruxelles, dar \u0219i din Rom\u00e2nia au constituit una dintre cele mai importante preocup\u0103ri ale mele din primul an al noului mandat de parlamentar european. \u00cen luna octombrie a anului trecut, am devenit membru supleant \u00een Comisia special\u0103 a PE privind criza financiar\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103 – CRIS. Mandatul acestei comisii temporare este acela de a analiza \u0219i de a evalua dimensiunile crizei globale \u0219i de a face recomand\u0103ri Comisiei Europene \u0219i Consiliului European. \u00cen cadrul CRIS mi-am adus contribu\u021bia la documentul de lucru intitulat “Economic Recovery and Job Creation: unleashing the potential of the Internal Market and of Green Growth”, care va fi \u00eenglobat \u00een Raportul care va include recomand\u0103rile PE \u00een privin\u021ba m\u0103surilor \u0219i ini\u021biativelor care trebuie luate \u00een vederea diminu\u0103rii efectelor crizei economice, financiare \u0219i sociale. De altfel, am depus amendamente la acest raport. Unul dintre acestea se refer\u0103 la necesitatea ini\u021bierii de c\u0103tre Comisia European\u0103 a unui proiect care s\u0103 fie intitulat “One SME-One Job” prin care s\u0103 fie create noi instrumente financiare la nivelul UE \u00een vederea \u00eencuraj\u0103rii dezvolt\u0103rii sectorului IMM, a reducerii birocra\u021biei \u0219i a asigur\u0103rii unui acces facil pe pie\u021bele financiare \u0219i de creditare. Un alt amendament se refer\u0103 la reformarea Small Business Act, \u00een sensul introducerii unor m\u0103suri obligatorii pentru toate statele membre care s\u0103 duc\u0103 la consolidarea sectorului IMM.<\/p>\n

\nStatele membre ale Uniunii Europene (UE) care se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi majore pe fondul crizei globale nu au nevoie de sfaturi cinice, ci de manifestarea solidarit\u0103\u021bii la nivelul Uniunii, este de p\u0103rere parlamentarul european Iuliu Winkler.
\n\u00cent\u0103rirea solidarit\u0103\u021bii la nivelul UE reprezint\u0103 solu\u021bia ie\u0219irii din criz\u0103, a fost mesajul principal al parlamentarului european \u00een declara\u021bia scris\u0103 transmis\u0103, miercuri, plenului Parlamentului European reunit la Bruxelles, care a dezb\u0103tut concluziile desprinse \u00een urma Consiliului European de prim\u0103var\u0103.
\n“Ca deputat al PPE, dar \u0219i ca deputat maghiar din Rom\u00e2nia al c\u0103rui mandat este rezultatul manifest\u0103rii solidarit\u0103\u021bii, sunt convins c\u0103 solu\u021bia ie\u0219irii din aceast\u0103 criz\u0103 va fi posibil\u0103 prin solidaritatea \u021b\u0103rilor membre din nordul \u0219i sudul, estul \u0219i vestul Uniunii, prin solidaritatea noastr\u0103, a tuturor”, se arat\u0103 \u00een interven\u021bia scris\u0103.
\nIuliu Winkler a mai afirmat c\u0103, la ora actual\u0103, statele membre ale UE aflate \u00een dificultate “nu au nevoie de sfaturi cinice”, subliniind faptul c\u0103 Uniunea risc\u0103 s\u0103 se confrunte cu noi \u0219ocuri, cazul Greciei nefiind unul singular.
\n“\u00cen mai pu\u021bin de o jum\u0103tate de an, UE a trecut de la o stare de optimism general la vrajb\u0103 \u00een s\u00e2nul s\u0103u. Acum aproximativ o jum\u0103tate de an, Tratatul de la Lisabona inducea o stare de optimism \u0219i speran\u021b\u0103. Dup\u0103 mai pu\u021bin de \u0219ase luni, criza din Grecia a adus Uniunea \u00eentr-o stare dramatic\u0103. Semnalele de alarm\u0103 se \u00eenmul\u021besc, dar cu toate acestea starea de expectativ\u0103 persist\u0103, \u0219i de\u0219i este un loc comun: exacerbarea protec\u021bionismului na\u021bional poate avea efecte fatale. (…) Rezolvarea st\u0103 \u00een \u00eent\u0103rirea solidarit\u0103\u021bii la nivelul Uniunii, \u00een coordonarea eficient\u0103 \u0219i \u00een realizarea unei guvern\u0103ri economice puternice”, a mai precizat Iuliu Winkler.<\/p>\n

Comunicat de pres\u0103, 7 aprilie 2010<\/i><\/div>\n

\u00cen interven\u021biile avute \u00een PE, dar \u0219i \u00een cadrul unor conferin\u021be pe teme economice \u0219i a \u00eent\u00e2lnirilor avute cu reprezentan\u021bii presei am \u00eencercat s\u0103 punctez \u0219i s\u0103 eviden\u021biez dificult\u0103\u021bile provocate de criz\u0103, posibilele erori care se comit, dar \u0219i s\u0103 atrag aten\u021bia asupra oportunit\u0103\u021bilor pe care le poate genera aceasta \u00een plan economic. M-am al\u0103turat celor care au avertizat asupra erorilor de leadership manifestate la nivelul UE \u00een privin\u021ba g\u0103sirii de r\u0103spunsuri efectelor actualei crize.<\/p>\n

Consider c\u0103 UE, aflat\u0103 \u00een fa\u021ba unei provoc\u0103ri cruciale, trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre interesul na\u021bional promovat zgomotos de unele state membre \u0219i aspira\u021bia comun\u0103 de a avea o Uniune care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un actor global major. Nu vom avea o Uniune mai puternic\u0103 dac\u0103 \u00eentre statele membre se traseaz\u0103 noi grani\u021be \u0219i dac\u0103 noua guvernan\u021b\u0103 economic\u0103 se va concentra doar asupra zonei euro, fiind \u00eenl\u0103turat principiul fundamental al solidarit\u0103\u021bii europene. Cred c\u0103 crearea unui nucleu european de succes, excluz\u00e2ndu-i pe cei care nu fac parte din euro-club, este chiar imoral\u0103, lucru pe care l-am \u0219i afirmat \u00een plenul PE reunit \u00een sesiune, \u00een luna iunie 2010, la Strasbourg. Tot atunci, am ar\u0103tat c\u0103 euro-zona nu poate fi un succes, f\u0103r\u0103 succesul UE ca \u00eentreg \u0219i c\u0103 orice alt\u0103 abordare zguduie temeliile arhitecturii europene.<\/p>\n

Mi-am asumat rolul de promotor al solidarit\u0103\u021bii \u0219i coeziunii europene. Ori de c\u00e2te ori am considerat necesar am avertizat asupra faptului c\u0103 UE nu trebuie s\u0103 cedeze sub efectele crizei globale \u0219i s\u0103 renun\u021be la principiul s\u0103u fundamental, cel al solidarit\u0103\u021bii. Este esen\u021bial ca noile state membre din centrul \u0219i estul Europei s\u0103 primeasc\u0103 sprijinul necesar pentru relansarea economiei, iar coordonarea eforturilor \u00een acest sens trebuie s\u0103 fie mai eficient\u0103 \u0219i consolidat\u0103, acest lucru nefiind doar responsabilitatea guvernelor, ci \u0219i a Bruxelles-ului.
\n\u00cenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anului 2009, am atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 noile state membre din Europa Central\u0103 \u0219i de Est sunt mai expuse efectelor crizei globale, consider\u00e2nd c\u0103, \u00eentre 2008 \u0219i 2009, nu a existat un acces egal la instrumentele cuprinse \u00een Planul European de Redresare Economic\u0103. \u00cen cadrul dezbaterii organizate \u00een PE referitoare la r\u0103spunsurile care trebuie date pentru relansarea economiei din UE, am atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 este necesar un efort comun pentru a consolida coeziunea \u00een s\u00e2nul Uniunii, condi\u021bie vital\u0103 pentru ca Uniunea s\u0103 ias\u0103 din criz\u0103 revitalizat\u0103 \u0219i pentru a-\u0219i \u00eent\u0103ri rolul de actor global major.
\nAm f\u0103cut parte din delega\u021bia CRIS, care s-a \u00eent\u00e2lnit, \u00een ianuarie 2010, cu membrii board-ului \u0219i cu \u00eenal\u021bi func\u021bionari ai B\u0103ncii Centrale Europene (BCE). Principalele subiecte abordate \u00een cadrul discu\u021biilor care au avut loc la Frankfurt au vizat dezechilibrele globale \u0219i stadiul actual al crizei, precum \u0219i m\u0103surile de politic\u0103 monetar\u0103 ale BCE \u0219i strategiile de ie\u0219ire din criz\u0103. Oficialii BCE au atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 cre\u0219terea coeziunii dintre statele membre \u0219i viitorul UE nu depind doar de politicile de la Bruxelles, ci, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, \u0219i de cele ale guvernelor statelor membre.<\/p>\n

\n“Dup\u0103 aceast\u0103 criz\u0103, lumea nu va mai sem\u0103na cu cea dinainte. Economiile, pie\u021bele muncii, sistemele financiare \u0219i bancare, precum \u0219i \u00eentreaga pia\u021b\u0103 global\u0103 vor fi diferite de ceea ce au experimentat genera\u021biile anterioare actualei crize. (…) \u00cen ceea ce prive\u0219te criza pe pia\u021ba muncii, care va lovi f\u0103r\u0103 excep\u021bie toate statele membre ale UE, solu\u021biile pentru crearea de noi locuri de munc\u0103 depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de reformele de pe pie\u021bele muncii, dar \u0219i de reformele sistemelor de pensii. Aceste domenii reprezint\u0103 competen\u021be na\u021bionale, de aceea guvernele \u0219i politicienii din statele membre trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de viziune \u0219i s\u0103-\u0219i asume r\u0103spunderea pentru organizarea \u0219i derularea dialogului social necesar realiz\u0103rii acestora”, a declarat Iuliu Winkler \u00een urma discu\u021biilor cu oficialii BCE.<\/p>\n

Comunicat de pres\u0103, 18 ianuarie 2010<\/i><\/div>\n

Strategia Europa 2020<\/b>
\nPe fondul crizei globale s-a n\u0103scut nevoia unei strategii care s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103 pe cea de la Lisabona \u0219i care s\u0103 orienteze dezvoltarea Uniunii pentru urm\u0103torii 10 ani. M-am aplecat plin de speran\u021b\u0103 asupra propunerii venite de la Comisia European\u0103 \u00een vederea realiz\u0103rii \u0219i implement\u0103rii Strategiei Europa 2020, care s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 falimentara Strategie de la Lisabona. Mi-am exprimat punctul de vedere, conform c\u0103ruia, reducerea rapid\u0103 decalajului dintre statele membre ar trebui s\u0103 reprezinte unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020. Din PE am transmis mesajul comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia care \u00ee\u0219i dore\u0219te ca UE s\u0103 identifice solu\u021bii pentru reducerea decalajelor existente \u00eentre statele membre, iar Strategia s\u0103 fie una a incluziunii \u0219i convergen\u021bei. \u00cen opinia mea, Strategia Europa 2020 trebuie s\u0103 dea r\u0103spuns marilor provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 Uniunea, de la dezvoltarea pie\u021bei interne, a agriculturii \u0219i a sectorului IMM, p\u00e2n\u0103 la cele legate de sistemul asigur\u0103rilor sociale, de chestiunile demografice sau cu privire la asigurarea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse pe pia\u021ba muncii. Strategia Europa 2020 trebuie s\u0103 reprezinte startul pentru un nou ciclu pe termen lung de dezvoltare durabil\u0103. Am atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 pentru implementarea unor obiective at\u00e2t de generoase este nevoie de sprijinul cet\u0103\u021benilor europeni, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, spre deosebire de Strategia Lisabona, Strategia Europa 2020 este rezultatul contribu\u021biei celor 27 de state membre, iar cet\u0103\u021benii trebuie s\u0103 simt\u0103 faptul c\u0103 m\u0103surile incluse \u00een acest document reprezint\u0103 rezultatul efortului comun european.
\nPentru c\u0103 momentele extraordinare cer de multe ori m\u0103suri extraordinare, pentru c\u0103 perioadele de criz\u0103 pot genera idei constructive \u0219i institu\u021bii viabile am sus\u021binut propunerile de creare a unor noi mecanisme \u0219i reglement\u0103ri care s\u0103 sprijine redresarea economic\u0103 a UE \u0219i s\u0103 contribuie la consolidarea statutului acesteia de juc\u0103tor major pe pia\u021ba global\u0103. \u00cen acest sens, am sus\u021binut ini\u021biativele de \u00eenfiin\u021barea unui mecanism financiar de stabilizare \u0219i a unei agen\u021bii europene de rating. Con\u0219tient de faptul c\u0103 o consolidare a zonei euro \u00eenseamn\u0103 consolidarea \u00eentregii UE, nu am ezitat \u00eens\u0103, nici o clip\u0103, s\u0103 avertizez asupra faptului c\u0103 \u00een paralel cu acest proces, Bruxelles-ul trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021biile pentru a men\u021bine o Uniune solidar\u0103, f\u0103r\u0103 ridicarea de noi ziduri \u00eentre est \u0219i vest, \u00eentre nord \u0219i sud.<\/p>\n

\nWinkler propune un FMI european<\/p>\n

Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler s-a pronun\u021bat \u00een plenul Parlamentului European pentru crearea unui Fond Monetar European \u0219i a unei agen\u021bii europene de rating.
\n“Dac\u0103 vrem ca Uniunea European\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un juc\u0103tor important pe pia\u021ba global\u0103, atunci trebuie create fondul monetar european \u0219i o agen\u021bie european\u0103 de rating. \u00cen ciuda faptului c\u0103, din punct de vedere institu\u021bional, crearea acestora presupune un efort major, trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la interesele noastre pe termen mediu \u0219i lung. Putem pune pariu c\u0103 viitorul ne va aduce noi crize!”, a declarat Iuliu Winkler \u00een cadrul unui comunicat de pres\u0103.
\nPotrivit europarlamentarului UDMR, economia social\u0103 de pia\u021b\u0103 \u0219i moneda euro reprezint\u0103 elemente esen\u021biale \u00een economia \u0219i pe pie\u021bele financiare globale. “\u00cenfiin\u021barea Fondului Monetar European ar duce la consolidarea Pactului de Cre\u0219tere \u0219i Stabilitate, iar o agen\u021bie european\u0103 de rating ar acorda evalu\u0103ri bazate pe o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a economiei Uniunii.”<\/p>\n

Cotidianul, 6 mai 2010<\/i><\/div>\n

Criza global\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/b>
\n\u00cenc\u0103 din vara anului 2009 am atras aten\u021bia asupra efectelor dezastruoase pe care criza le poate avea \u00een Rom\u00e2nia \u0219i am accentuat necesitatea conect\u0103rii politicilor economice, financiare \u0219i a celor din plan social la tendin\u021bele europene \u0219i globale.
\n\u00cen cadrul unei conferin\u021be sus\u021binut\u0103 la Deva, \u00een august 2009, am adus critici Guvernului de larg\u0103 coali\u021bie de la Bucure\u0219ti pentru incompeten\u021ba manifestat\u0103 \u00een abordarea politicilor de diminuare a efectelor crizei. Am ar\u0103tat c\u0103 Executivul de atunci nu avea solu\u021bii la problemele reale ale \u021b\u0103rii \u0219i c\u0103, la \u0219apte luni de la formarea sa, nu avea un plan anticriz\u0103. Mi-am exprimat dezam\u0103girea pentru faptul c\u0103 Guvernul nu a reu\u0219it s\u0103 converteasc\u0103 \u00een stabilitate \u0219i \u00een programe pragmatice de diminuare a efectelor crizei majoritatea parlamentar\u0103 cov\u00e2r\u0219itoare, de 73%, pe care a avut-o. De fapt, \u00eentreaga activitate a Guvernului \u00een anul 2009 a fost un e\u0219ec din acest punct de vedere.
\nLa vremea respectiv\u0103, am ar\u0103tat c\u0103 stoparea recesiunii, stabilizarea economiei \u0219i reluarea cre\u0219terii economice trebuie s\u0103 se bazeze pe m\u0103suri active \u00een economie. Lipsa de reac\u021bie din 2009 a pus noul Executiv de la Bucure\u0219ti, un an mai t\u00e2rziu, \u00een situa\u021bia de a impune m\u0103suri dureroase de austeritate, care, \u00eens\u0103, din p\u0103cate, sunt absolut necesare redres\u0103rii economice. \u00cens\u0103, nici aceste m\u0103suri nu vor avea efectele scontate, dac\u0103 \u00een paralel nu se implementeaz\u0103 \u0219i m\u0103suri de relansare economic\u0103.<\/p>\n

\nEuroparlamentarul Winkler:
\n\u00cen paralel cu aplicarea programului de austeritate trebuie luate m\u0103suri reale \u00een economie<\/p>\n

Europarlamentarul Iuliu Winkler a declarat c\u0103, \u00een paralel cu aplicarea programului de austeritate anun\u021bat de Guvern, trebuie luate m\u0103suri reale \u00een domeniul economic.
\n“F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, decizia care a fost luat\u0103 \u00een coali\u021bie, decizia luat\u0103 de Guvern, este decizia corect\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia \u00een care se afl\u0103 economia \u0219i bugetul de stat ale Rom\u00e2niei, lipsa de venituri la buget \u0219i lipsa de sustenabilitate a unor proiecte”.
\n“\u00cen paralel cu aplicarea programului de austeritate este nevoie de m\u0103suri reale \u00een economie. Acest program de diminuare a cheltuielilor \u00een sistemul bugetar, \u00een cel de pensii \u0219i social va fi zadarnic dac\u0103 nu vor fi luate m\u0103suri \u00een domeniul economic”, a spus Winkler, \u00eentr-o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103, la Deva, relateaz\u0103 Mediafax.
\n“Cu siguran\u021b\u0103, varianta major\u0103rii impozitelor era una dezastruoas\u0103 \u0219i ea ducea, de fapt, la un blocaj economic de lung\u0103 durat\u0103. Orice majorare de impozite, \u00een situa\u021bia \u00een care criza nu a luat sf\u00e2r\u0219it, era de natur\u0103 s\u0103 scufunde economia Rom\u00e2niei pentru mul\u021bi ani \u00eenainte”, a afirmat parlamentarul european.
\nEl a precizat c\u0103 men\u021binerea actualei cote de impozitare \u0219i a nivelului TVA reprezint\u0103 pentru Rom\u00e2nia avantaje competitive, iar acestea trebuie p\u0103strate la valorile actuale \u00een viitor.
\n\u00cen opinia europarlamentarului, exist\u0103 dou\u0103 cauze majore care au dus la criza profund\u0103 \u00een care se afl\u0103, azi, Rom\u00e2nia. Una dintre ele, conform lui Winkler, o reprezint\u0103 “guvernarea anului 2009, o guvernare de larg\u0103 coali\u021bie, dar de minim\u0103 inspira\u021bie, care nu a reu\u0219it s\u0103 dea un r\u0103spuns crizei economice \u0219i financiare globale”.
\nA doua cauz\u0103 const\u0103 \u00eentr-o lung\u0103 serie de deficien\u021be structurale, despre care deputatul european a spus c\u0103, “de 20 de ani, nici o guvernare nu le-a dat r\u0103spuns”.<\/p>\n

Adev\u0103rul, 10 mai 2010<\/i><\/div>\n

\u00cen cadrul conferin\u021belor \u0219i a \u00eentrunirilor la care am fost invitat sau care au fost organizate la ini\u021biativa mea am dus, \u00eens\u0103, \u0219i un mesaj pozitiv c\u0103tre antreprenori \u0219i mediul de afaceri. Convins de faptul c\u0103 \u00een criza global\u0103 se genereaz\u0103 noi oportunit\u0103\u021bi de dezvoltare a afacerilor, am \u00eencercat s\u0103-i informez pe antreprenori cu privire la tendin\u021bele economice \u0219i financiare manifestate la nivel european, cu privire la oportunit\u0103\u021bile ce li se deschid.
\nAm ar\u0103tat, de exemplu, \u00een cadrul unei conferin\u021be economice organizate, \u00een 2009, la Odorheiu Secuiesc faptul c\u0103 manifestarea curajului \u00een mediul antreprenorial este absolut necesar\u0103 pentru men\u021binerea spiritului de ini\u021biativ\u0103 \u0219i pentru dep\u0103\u0219irea cu succes a acestei perioade de criz\u0103. Am formulat mesaje europene \u0219i am adus c\u00e2t mai mult\u0103 informa\u021bie care s\u0103 vin\u0103 \u00een sprijinul antreprenorilor fie c\u0103 am participat la conferin\u021be economice \u00een Transilvania, fie \u00een Bucure\u0219ti cum a fost \u0219i cea organizat\u0103, la \u00eenceputul anului 2010, de Asocia\u021bia de Afaceri Ungare din Rom\u00e2nia (AAUR).<\/p>\n

Sprijinirea sectorului IMM – constant\u0103 a activit\u0103\u021bii parlamentare <\/b>
\nSprijinirea sectorului IMM este o constant\u0103 a activit\u0103\u021bii mele \u00eenc\u0103 din perioada \u00een care am condus, \u00een calitate de ministru delegat \u0219i apoi de secretar de stat, destinele comer\u021bului Rom\u00e2niei. Sectorul IMM reprezint\u0103 coloana vertebral\u0103 a economiei europene, cele peste 23 de milioane de \u00eentreprinderi mici \u0219i mijlocii din UE asigur\u00e2nd 90% din locurile de munc\u0103. Un sector al \u00eentreprinderilor mici \u0219i mijlocii dezvoltat \u0219i dinamic reprezint\u0103 funda\u021bia solid\u0103 pe care poate s\u0103 creasc\u0103 \u0219i economia rom\u00e2neasc\u0103. Nu am precupe\u021bit nici un efort \u0219i nu am irosit nici unul dintre instrumentele care mi-au fost la \u00eendemn\u0103 \u00een plan politic \u0219i parlamentar pentru a contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cadrului de func\u021bionare \u0219i dezvoltare al IMM-urilor.<\/p>\n

Chiar din timpul primului mandat \u00een PE m-am al\u0103turat parlamentarilor din familia PPE care activeaz\u0103 \u00een SME Circle, care reprezint\u0103 platforma parlamentar\u0103 a lobby-ului PPE \u00een favoarea sectorului IMM. Am participat \u0219i la \u00eenfiin\u021barea, \u00een cadrul PE, a Intergrupului pentru sectorul IMM – SME Intergroup, cadru \u00een care se dezbat problemele \u00eentreprinderilor mici \u0219i mijlocii, precum \u0219i propunerile pentru dinamizarea \u0219i sprijinirea acestora. Ideile mele legate de reducerea birocra\u021biei, de oferirea de acces egal tuturor IMM-urilor
\npe pia\u021ba comun\u0103 a UE, de sprijinire a acestora pentru a crea noi locuri de munc\u0103 etc. le-am sintetizat \u00een documente ale PPE, cum ar fi cel legat de perspectiva asupra Strategiei UE 2020, dar \u0219i \u00een contribu\u021biile pe care le-am avut \u00een realizarea documentelor de lucru \u00een CRIS.<\/p>\n

M-am implicat \u00een organizarea la Satu Mare, \u00een prim\u0103vara anului 2010, a unei conferin\u021be pe teme economice, care s-a desf\u0103\u0219urat sub egida “S\u0103pt\u0103m\u00e2nii europene a IMM-urilor – 2010”, program promovat de Comisia European\u0103. Am considerat c\u0103 este important s\u0103 iau contact direct cu antreprenorii locali, reprezentan\u021bii administra\u021biei locale \u0219i jude\u021bene din aceast\u0103 zon\u0103 a \u021b\u0103rii. \u00aai de aceast\u0103 dat\u0103, am \u00eencercat s\u0103 diseminez informa\u021bii de la nivel european, primind \u0219i feed-back-ul participan\u021bilor, care este extrem de important \u00een construirea viitoarelor mele ac\u021biuni la nivel parlamentar \u0219i politic.<\/p>\n

\n“Deputatul european a atras aten\u021bia c\u0103 sectorul IMM din noile state membre nu se bucur\u0103, \u00een general, de un mediu propice de dezvoltare, care s\u0103 fie similar cu cel din vechile state membre. “Cred c\u0103 avem nevoie de un cadru uniform pentru stimularea \u00een UE a sectorului IMM. \u00aai cred c\u0103, pentru atingerea acestui scop, avem nevoie de m\u0103suri obligatorii pentru toate statele membre \u0219i de mecanisme de finan\u021bare mai eficiente”, a afirmat Iuliu Winkler.
\nPotrivit acestuia, \u00een lupta pentru diminuarea efectelor crizei globale \u0219i cu scopul realiz\u0103rii unei pie\u021be interne func\u021bionale, UE trebuie s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 statutul sectorului IMM din toate cele 27 de state membre \u0219i s\u0103-i ofere \u0219anse egale \u00een ceea ce prive\u0219te accesul pe pia\u021ba unic\u0103. Iuliu Winkler a reamintit faptul c\u0103 cele 23 de milioane de IMM-uri din UE reprezint\u0103 coloana vertebral\u0103 a economiei europene, ad\u0103ug\u00e2nd faptul c\u0103 dac\u0103 fiecare IMM ar fi \u00eencurajat s\u0103 angajeze un singur \u0219omer, problema crizei locurilor de munc\u0103 ar fi solu\u021bionat\u0103. Referindu-se la accesul la finan\u021b\u0103rile din fondurile europene, deputatul european a ar\u0103tat c\u0103, \u00een general, \u00een noile state membre, IMM-urile au de-a face cu o birocra\u021bie amplificat\u0103 la nivel local. “Accesul la fonduri devine astfel mai complicat, iar folosirea banilor europeni din fondurile structurale \u0219i de coeziune de c\u0103tre IMM-uri este descurajat\u0103. (…) De aceea, cred c\u0103 ar trebui reg\u00e2ndit accesul la aceste fonduri, iar UE ar trebui s\u0103 adopte, \u00een acest sens, m\u0103suri croite dup\u0103 situa\u021biile particulare din fiecare stat”, a subliniat Iuliu Winkler.”<\/p>\n

Comunicat de pres\u0103, 1 iunie 2010.<\/i><\/div>\n

Rela\u021biile economice \u0219i comerciale – instrumente pentru relansarea economic\u0103 <\/b>
\n\u00cen cea de-a VII-a legislatur\u0103 a PE mi-am continuat munca \u00een Comisia pentru Comer\u021b Interna\u021bional – INTA. Unul dintre obiectivele pe care le-am urm\u0103rit \u00een INTA a fost consolidarea pie\u021bei comune, extinderea \u0219i dezvoltarea de rela\u021bii comerciale ale UE cu ter\u021bii parteneri, fiind un promotor al eficien\u021bei instrumentelor comerciale \u0219i economice \u00een politicile externe ale UE.<\/p>\n

\u00cen calitatea mea de membru \u00een INTA am fost desemnat raportor pentru acordarea de asisten\u021b\u0103 macro-financiar\u0103 Bosniei \u0219i Her\u021begovinei \u0219i Republicii Moldova, precum \u0219i raportor din umbr\u0103 din partea PPE pentru acordarea de asisten\u021b\u0103 macro-financiar\u0103 Serbiei, Georgiei, Armeniei \u0219i Ucrainei. Ajutoarele financiare acordate de UE acestor state, mai ales \u00een condi\u021biile create de criza financiar\u0103, au un rol extrem de important \u00een men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii, \u00een consolidarea democra\u021biei \u0219i \u00een p\u0103strarea perspectivelor europene ale acestora.
\nM\u0103 num\u0103r printre sus\u021bin\u0103torii extinderii UE spre statele din Balcani, fiind convins de faptul c\u0103 acest proces reprezint\u0103 garan\u021bia p\u0103cii \u0219i democratiz\u0103rii unui spa\u021biu c\u0103ruia istoria recent\u0103 i-a \u00eent\u0103rit tristul renume de “butoi de pulbere al Europei”.
\nLa nivelul PE, dar \u0219i \u00een cadrul reuniunilor interna\u021bionale la care am participat, cum a fost cea de la Zagreb, din octombrie 2009, axat\u0103 pe Acordul CEFTA, am pledat pentru continuarea extinderii UE spre Balcanii de Vest. De asemenea, m-am pronun\u021bat, \u0219i am ac\u021bionat \u00een ideea necesit\u0103\u021bii orient\u0103rii UE spre statele din vecin\u0103tatea sa estic\u0103, din regiunea M\u0103rii Caspice \u0219i a Caucazului (interven\u021bii \u00een plenul PE \u00een 16 septembrie 2009, 7 octombrie 2009, 22 octombrie 2009, 10 februarie 2010 sau 20 mai 2010). Consider c\u0103 UE poate deveni mai puternic\u0103 doar prin consolidarea procesului de integrare \u0219i extindere \u0219i, \u00een aceast\u0103 idee, am atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 nici cele mai dezvoltate state din Uniune nu vor face fa\u021b\u0103 singure ireversibilului proces al globaliz\u0103rii.<\/p>\n

\n“Cred c\u0103 mai ales acum, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care criza economic\u0103 se resimte profund, Republica Moldova trebuie s\u0103 fie sprijinit\u0103 de Uniunea European\u0103 inclusiv din punct de vedere financiar, identific\u00e2ndu-se mecanisme care s\u0103 \u00eencurajeze accelerarea reformelor \u00een Republica Moldova, reforme care s\u0103 aduc\u0103 acest stat mai aproape de dezideratul s\u0103u de aderare. Mecanismele cooper\u0103rii economice \u0219i acordurile comerciale reprezint\u0103 instrumente puternice pentru materializarea voca\u021biei europene a Republicii Moldova. Preferin\u021bele comerciale acordate de c\u0103tre Uniunea European\u0103, cu \u00eencepere din 2006, precum \u0219i participarea Moldovei la CEFTA, din 2007, al\u0103turi de toate statele din Balcanii de Vest, unele dintre ele candidate la aderare, conecteaz\u0103 economia acestei \u021b\u0103ri la pia\u021ba unic\u0103 european\u0103 \u0219i reprezint\u0103 o anticamer\u0103 la perspectiva integr\u0103rii sale \u00een UE. Consider c\u0103 institu\u021biile europene trebuie s\u0103 acorde o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 at\u00e2t rela\u021biilor politice, c\u00e2t \u0219i celor economice \u0219i comerciale cu Republica Moldova”<\/p>\n

Interven\u021bie \u00een plenul PE \u00een cadrul dezbaterii cu privire la situa\u021bia economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 din Republica Moldova, 22 octombrie 2009 <\/i><\/div>\n

Securitatea energetic\u0103 a UE, securitatea frontierelor etc. depind \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 de parteneriatele sale \u00een regiunea M\u0103rii Negre, a M\u0103rii Caspice \u0219i a Caucazului, de stabilitatea acestor regiuni. Crearea acestor parteneriate reprezint\u0103 un cumul de \u00een\u021belegeri politice, economice \u0219i comerciale. Preocuparea mea \u00een aceast\u0103 direc\u021bie s-a materializat \u0219i prin implicarea pe care am avut-o \u00een realizarea avizului, ca \u0219i raportor din umbr\u0103 al PPE, pentru Raportul privind necesitatea unei strategii a UE pentru Caucazul de Sud.<\/p>\n

\n“I believe that democratisation, good governance, the rule of law and respect for human rights are the cornerstones on which our future relations with Armenia, Azerbaijan and Georgia have to be built. Cross-border cooperation at regional level in the South Caucasus will also increase this region\u2019s potential cooperation with the European Union. There are several very important dimensions to our economic cooperation. One of them being energy cooperation and security, especially in the context of valuable projects supported by the European Commission – such as the Nabucco Pipeline project. The Caspian Sea and the Black Sea regions are vital for European energy security and the EU Strategy for the South Caucasus rightly recognises those elements”<\/p>\n

Interven\u021bie \u00een plenul PE \u00een cadrul dezbaterii pe marginea Raportului referitor la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud, 20 mai 2010.<\/i><\/div>\n

Un aspect important al activit\u0103\u021bii INTA \u00eel reprezint\u0103 consolidarea, prin mijloace diplomatice, a rela\u021biilor comerciale, dar \u0219i de colaborare cu institu\u021biile similare din state ter\u021be. Acest proces implic\u0103 un permanent schimb de opinii care se realizeaz\u0103 inclusiv prin efectuarea de vizite reciproce, acestea av\u00e2nd \u0219i scopul unei mai bune cunoa\u0219teri a realit\u0103\u021bilor din statele ter\u021be partenere.<\/p>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 2010, am f\u0103cut parte din delega\u021bia INTA care a efectuat o vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een Brazilia. De remarcat este faptul c\u0103 a fost pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd o delega\u021bie INTA s-a aflat \u00een misiune \u00een Brazilia, deschiz\u00e2nd astfel o nou\u0103 cale a cooper\u0103rii cu acest stat, care face parte din Grupul statelor cu economii emergente – BRIC. Brazilia este unul dintre cei mai importan\u021bi parteneri economici \u0219i comerciali ai UE din America Latin\u0103, fiind de altfel \u0219i un partener valoros din punct de vedere politic. Vizita a stat sub semnul efectelor crizei globale, a provoc\u0103rilor pe care aceasta le-a adus \u00een cadrul schimburilor \u0219i rela\u021biilor comerciale
\nAm f\u0103cut parte \u0219i din delega\u021bia PE care a participat la cea de-a 13-a Reuniune Interparlamentar\u0103 UE- India care s-a desf\u0103\u0219urat la New Delhi \u0219i Hyderabad \u00een aprilie 2010. UE este cel mai important partener comercial al Indiei, schimburile comerciale dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi reprezent\u00e2nd o cincime din\u00a0 totalul schimburilor comerciale ale Indiei. Valoarea total\u0103 a acestor schimburi a fost de 61 de miliarde de euro \u00een 2008, iar \u021binta guvernului indian este aceea de a dep\u0103\u0219i 100 de miliarde de euro \u00een urm\u0103torii doi ani. UE este de asemenea \u0219i cel mai important investitor str\u0103in din India.<\/p>\n

Invitat la Madrid la Conferin\u021ba “Thinking Economy”, organizat\u0103 de Centrul pentru Studii Europene (CES) \u0219i axat\u0103 pe rela\u021biile SUA-UE, am ar\u0103tat c\u0103 \u00een dialogul cu SUA, inclusiv \u00een privin\u021ba rela\u021biilor economice \u0219i comerciale, UE trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 pe o singur\u0103 voce. Am subliniat faptul c\u0103 criza economic\u0103 global\u0103 nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 divergen\u021bele existente \u00een cadrul rela\u021biilor transatlantice. Printre participan\u021bii la conferin\u021ba de la Madrid, care s-a bucurat de \u00eenaltul patronaj al pre\u0219edintelui PPE, Wilfried Martens, \u0219i a\u00a0 lui Jos\u00e9 Maria Aznar, fost premier al Spaniei, s-au mai num\u0103rat fostul premier al Irlandei John Bruton, Philippe Maystadt, pre\u0219edintele B\u0103ncii Europene de Investi\u021bii, Antonio Tajani, Comisarul pentru Industrie \u0219i Mediul de Afaceri, Algirdas Semeta, Comisarul pentru Taxare \u0219i Uniune Vamal\u0103 etc.<\/p>\n

Strategia Dun\u0103rii<\/b>
\nPe agenda politic\u0103 \u0219i parlamentar\u0103 a noii legislaturi s-a \u00eenscris \u0219i Strategia european\u0103 pentru regiunea Dun\u0103rii. M-am al\u0103turat colegilor interesa\u021bi de aceast\u0103 strategie important\u0103 pentru Rom\u00e2nia, cu un poten\u021bial extrem de valoros pentru to\u021bi maghiarii din Bazinul Carpatic. M-am num\u0103rat printre ini\u021biatorii, la \u00eenceputul anului 2010, a unei propuneri comune de rezolu\u021bie privind regiunea Dun\u0103rii. De remarcat este faptul c\u0103 printre recomand\u0103rile de ordin economic \u0219i social, \u00een rezolu\u021bia adoptat\u0103 de PE se manifest\u0103 sprijinul pentru\u00a0 programele care urm\u0103resc \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea mediului multicultural danubian prin promovarea mobilit\u0103\u021bii multina\u021bionale, a dialogului cultural, prin crea\u021bii artistice, modalit\u0103\u021bi de comunicare \u0219i formare \u0219i prin \u00eenfiin\u021barea unor incubatoare de afaceri \u00een aceste sectoare, precum \u0219i prin protejarea patrimoniului cultural \u0219i istoric \u0219i stimularea noilor industrii culturale. De asemenea, rezolu\u021bia mai sprijin\u0103 programele de schimburi academice din regiune \u0219i sugereaz\u0103 ca universit\u0103\u021bile din zon\u0103 s\u0103 constituie re\u021bele, pentru constituirea unor centre de excelen\u021b\u0103 de nivel interna\u021bional. De men\u021bionat este faptul c\u0103 Strategia european\u0103 pentru regiunea Dun\u0103rii ar urma s\u0103 fie adoptat\u0103 la toate nivelurile decizionale europene p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itului anului 2010.
\nAceast\u0103 strategie, a doua, dup\u0103 cea a Regiunii M\u0103rii Baltice, ar putea s\u0103 consolideze un nou concept \u00een UE, cel al macro-regiunilor. De altfel, \u00een Comisia pentru Dezvoltare Regional\u0103 – REGI, \u00een care sunt membru supleant, au avut loc discu\u021bii numeroase pe tema macro-regiunilor, urm\u00e2nd ca Strategia european\u0103 pentru regiunea Dun\u0103rii s\u0103 suscite \u0219i pe mai departe interesul deputa\u021bilor membri \u00een REGI.<\/p>\n

Activitatea mea \u00een REGI s-a concretizat prin depunerea de amendamente la mai multe rapoarte \u00een colaborare cu deputatul european Iosif Matula (PD-L). La proiectul de raport referitor la politica regional\u0103 \u0219i finan\u021barea acesteia, amendamentele depuse recomand\u0103 autorit\u0103\u021bilor de gestionare din statele membre s\u0103 vin\u0103 cu solu\u021bii pentru eficientizarea implement\u0103rii Programului Opera\u021bional. La proiectul de raport referitor la contribu\u021bia pentru politicii regionale a UE la combaterea crizei economice \u0219i financiare cu referire
\nspecial\u0103 la Obiectivul 2, amendamentele depuse au f\u0103cut referire la asigurarea unui acces c\u00e2t mai larg la instrumentele europene de inginerie financiar\u0103 \u0219i valorificarea avantajelor pie\u021bei unice europene. La proiectul de aviz al REGI pentru Raportul Comisiei pentru ocuparea for\u021bei de munc\u0103 din PE referitor la dezvoltarea poten\u021bialului de creare de locuri de munc\u0103 al unei noi economii durabile, amendamentele depuse au vizat implicarea autorit\u0103\u021bilor locale \u0219i regionale \u00eentr-un dialog c\u00e2t mai str\u00e2ns cu unit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een sensul ca acestea s\u0103-\u0219i coreleze curricula \u0219colar\u0103 \u00een func\u021bie de dinamica de pe pia\u021ba muncii. Un alt amendament s-a referit la nevoia ca autorit\u0103\u021bile locale \u0219i regionale s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze strategiile de dezvoltare \u00een concordan\u021b\u0103 cu obiectivele Strategiei UE 2020 \u00een vederea cre\u0103rii de noi locuri de munc\u0103 \u00eentr-o economie sustenabil\u0103.<\/p>\n

<\/a>
\n3. Alte perspective asupra activit\u0103\u021bii parlamentare \u0219i politice<\/b><\/p>\n

Cultura transilvan\u0103 \u00een Parlamentul European <\/b>
\nConstruc\u021bie politic\u0103 \u0219i economic\u0103 unic\u0103, a c\u0103rei osatur\u0103 reprezint\u0103 un amalgam de identit\u0103\u021bi, limbi \u0219i culturi, UE se afl\u0103 \u00eentr-un permanent proces de consolidare. Cultura reprezint\u0103 un element extrem de important \u00een cadrul acestui proces. Ambasadori ai tradi\u021biilor \u0219i culturilor comunit\u0103\u021bilor europene sunt inclusiv parlamentarii europeni. Prin ac\u021biuni organizate la Bruxelles sau Strasbourg, ace\u0219tia nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 c\u00e2t mai aproape de inima Uniunii mo\u0219tenirea bog\u0103\u021biei culturale din diversele col\u021buri ale Europei.
\nLa invita\u021bia mea, \u00een luna mai a anului 2010, arti\u0219tii hunedoreni reuni\u021bi \u00een “Huniadi Cantores”, “Cimpoierii din Transilvania” \u0219i ansamblul Liceului de Muzic\u0103 \u0219i Arte Plastice “Sigismund Todu\u021b\u0103” au sus\u021binut un concert la sediul PE din Strasbourg, eveniment care s-a bucurat de un real succes. Concertul, care s-a desf\u0103\u0219urat sub titlul “Menestreli din Transilvania”, a \u00eembinat \u00een mod armonios notele c\u00e2ntecului medieval \u0219i renascentist din aceast\u0103 regiune multicultural\u0103 \u0219i multietnic\u0103 a Europei, cu cel tradi\u021bional popular din jude\u021bul Hunedoara.
\nCred c\u0103 este extrem de important mesajul \u0219i imaginea pe care arti\u0219tii o comunic\u0103 despre \u021bara lor, despre comunitatea lor \u0219i\u00a0 nu, \u00een ultimul r\u00e2nd, despre aspira\u021biile europene ale acestora. De aceea, voi continua s\u0103 sprijin \u0219i s\u0103 m\u0103 implic \u00een organizarea unor evenimente care s\u0103 aduc\u0103 mai aproape de inima Europei comunitatea \u0219i \u021bara mea.<\/p>\n

\nMenestrelii hunedoreni au concertat la Strasbourg<\/p>\n

Sediul Parlamentului European (PE) din Strasbourg a g\u0103zduit, ieri, concertul “Menestreli din Transilvania” organizat de parlamentarul european Iuliu Winkler (PPE, UDMR) sub \u00eenaltul patronaj al pre\u0219edintelui PE, Jerzy Buzek.
\n\u00cen cuv\u00e2ntul de salut adresat audien\u021bei, Iuliu Winkler a amintit faptul c\u0103 \u00een Evul Mediu, menestrelii c\u0103l\u0103toreau prin t\u00e2rgurile \u0219i cet\u0103\u021bile Europei purt\u00e2nd cu ei, \u00een c\u00e2ntec \u0219i poezie, pove\u0219ti din \u021bara lor, dar \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i oameni \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een drumurile lor. “Acum, menestrelii au ajuns la Strasbourg, la una dintre cele mai nobile cur\u021bi ale democra\u021biei europene, Parlamentul European. Ei sunt ambasadorii Transilvaniei. Ei vor aduce prin c\u00e2nt spiritul transilvan, legendele \u0219i istoria acestei regiuni multietnice \u0219i multiculturale \u00eentr-un concert care va \u00eembina muzica Evului Mediu, cu cea renascentist\u0103 \u0219i cu cea popular\u0103. Vor aduce cu ei spiritul Hunedoarei, \u021binutul meu natal”, a afirmat parlamentarul european.
\nIuliu Winkler a mai amintit faptul c\u0103 Transilvania este profund legat\u0103 de Europa. Referindu-se la trecutul \u00eendep\u0103rtat, c\u00e2nd menestrelii erau mesagerii culturii \u00een Europa, deputatul hunedorean a precizat c\u0103 “de-a lungul istoriei zbuciumate a Europei, Transilvania a fost un gardian al civiliza\u021biei europene”, rememor\u00e2nd, \u00een acest context, figura lui Iancu de Hunedoara, care d\u0103inuie \u0219i azi \u00een memoria transilv\u0103nenilor nu numai prin faptele de vitejie, ci \u0219i prin Castelul de la Hunedoara, monument arhitectonic de o valoare inestimabil\u0103.
\nConcertul sus\u021binut de “Huniadi Cantores”, “Cimpoierii din Transilvania” \u0219i elevii Liceului de Muzic\u0103 \u0219i de Arte Plastice “Sigismund Todu\u021b\u0103” din Deva s-a bucurat de un real succes, publicul aplaud\u00e2nd arti\u0219tii la scen\u0103 deschis\u0103. (…)<\/p>\n

Mircea Goian, Ionu\u021b Onu: coresponden\u021bi “Servus Hunedoara”<\/i><\/div>\n

Prima edi\u021bie a “Zilelor Maghiare din jude\u021bul Hunedoara”<\/b>
\nCred c\u0103 dintotdeauna comunitatea maghiar\u0103 din jude\u021bul meu a dat dovad\u0103 de voca\u021bia sa european\u0103. Valorile \u0219i principiile multiculturalit\u0103\u021bii \u0219i a unit\u0103\u021bii \u00een diversitate stau la baza existen\u021bei comunit\u0103\u021bii c\u0103reia \u00eei apar\u021bin. Odat\u0103 cu primul meu mandat de parlamentar european, \u00een calitatea mea de lider al Organiza\u021biei Jude\u021bene Hunedoara a UDMR m-am str\u0103duit s\u0103 imprim comunit\u0103\u021bii un nou suflu european, fiind convins de faptul c\u0103 apartenen\u021ba noastr\u0103 la marea familie european\u0103 reprezint\u0103 un element de baz\u0103 \u00een consolidarea acesteia.
\nCa atare, \u00een urm\u0103 cu aproximativ un an, am promovat ideea organiz\u0103rii \u00een Hunedoara a unui festival al maghiarilor, care s\u0103 devin\u0103 o manifestare de tradi\u021bie \u00een jude\u021b. Astfel, la ini\u021biativa mea, av\u00e2nd sprijinul colegilor mei din UDMR Hunedoara, a societ\u0103\u021bii civile \u0219i a bisericilor maghiare din jude\u021b, \u00een luna iunie 2010, a avut loc prima edi\u021bie a “Zilelor Maghiare din jude\u021bul Hunedoara”. A fost vorba despre o manifestare compus\u0103 dintr-o serie de evenimente cultural-artistice care s-au desf\u0103\u0219urat \u00een 12 localit\u0103\u021bi din jude\u021b \u00eentre 13 \u0219i 20 iunie.<\/p>\n

“Zilelor Maghiare din jude\u021bul Hunedoara” s-au constituit \u00eentr-un prilej extraordinar pentru maghiarii din jude\u021b s\u0103-\u0219i manifeste, \u00een mod deschis, identitatea, s\u0103-\u0219i prezinte tradi\u021biile, obiceiurile, bog\u0103\u021bia cultural\u0103 cu care contribuie la \u00eembog\u0103\u021birea \u00eentregii comunit\u0103\u021bi hunedorene. A fost un moment extraordinar \u00een care via\u021ba cultural\u0103 a comunit\u0103\u021bii noastre a fost adus\u0103 \u00een fa\u021ba majorit\u0103\u021bii, ie\u0219ind dintre zidurile centrelor noastre culturale, a manifest\u0103rilor care, p\u00e2n\u0103 acum, aveau ca public \u021bint\u0103 doar membrii comunit\u0103\u021bii noastre. Evenimentele organizate s-au bucurat de succes \u0219i cred c\u0103 astfel am reu\u0219it s\u0103 ajut la na\u0219terea unei tradi\u021bii, iar, edi\u021bie cu edi\u021bie, “Zilelor Maghiare din jude\u021bul Hunedoara” vor deveni o manifestare demn\u0103 de aten\u021bia tuturor.<\/p>\n

\nCon\u021binut \u00een rela\u021biile cu diaspora intern\u0103<\/p>\n

“Cum s\u0103 nu fie un eveniment inedit? \u00cen inima ora\u0219ului Deva, \u00een umbra Casei de Cultur\u0103 “Dr\u0103gan Muntean”, oamenii m\u0103n\u00e2nc\u0103 gula\u0219 \u0219i ascult\u0103 muzic\u0103 popular\u0103 maghiar\u0103. Rom\u00e2ni \u0219i maghiari, oameni de pe strad\u0103. Trebuie mai mult?” – \u00eentoarce \u00eentrebarea palamentarul european Iuliu\u00a0 atunci c\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 aflu de la el de ce este ie\u0219it din comun evenimentul intitulat “Zilele Maghiare din jude\u021bul Hunedoara”.
\nPoliticianul vorbe\u0219te cu mult entuziasm: \u00eentr-adev\u0103r\u00a0 toat\u0103 regiunea este dat\u0103 peste cap, zeci de voluntari, organiza\u021bii nonguvernamentale lucreaz\u0103 pentru a putea oferi \u00een aceste \u0219apte zile o experien\u021b\u0103 inedit\u0103. “Am ajuns la punctul \u00een care avem toate condi\u021biile necesare pentru a dezvolta comunitatea maghiar\u0103. Am \u00eencheiat perioada \u00eenfiin\u021b\u0103rii de institu\u021bii, avem o re\u021bea educa\u021bional\u0103 \u00een limba maghiar\u0103, func\u021bioneaz\u0103 casele maghiare, acum, \u00eentrebarea care se pune este dac\u0103 \u0219i cum ne folosim de aceste facilit\u0103\u021bi?”, spune Iuliu Winkler vorbind despre istoricul acestei ini\u021biative, despre momentul de acum un an c\u00e2nd s-a n\u0103scut ideea Zilelor Maghiare \u0219i c\u00e2nd scopul era mobilizarea. (…)
\nPre\u0219edintele Funda\u021biei “Diaspora”, Vet\u00e9si L\u00e1szl\u00f3, consider\u0103 c\u0103 \u0219irul de evenimente din jude\u021bul Hunedoara este \u00eentr-adev\u0103r un moment crucial, nu numai pentru c\u0103 maghiarii acum pot deveni vizibili \u0219i pot fi stimula\u021bi pentru colaborare, ci \u0219i pentru c\u0103 schimb\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, viziunea ini\u021biativelor privind diaspora intern\u0103. P\u00e2n\u0103 acum, astfel de programe au fost organizate \u00eentre pere\u021bii institu\u021biilor, sub egida separ\u0103rii voluntare. Acum, \u00eens\u0103, p\u0103strarea \u0219i dezvoltarea identit\u0103\u021bii a devenit o revela\u021bie. Pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, scoas\u0103 \u00een strad\u0103, cultura na\u021bional\u0103 se \u00eenvioreaz\u0103 \u0219i se \u00eent\u0103re\u0219te \u00eentr-un spa\u021biu multietnic. “Exist\u0103 o dimensiune care se poate consolida la nivel institu\u021bional \u0219i este o alt\u0103 dimensiune care func\u021bioneaz\u0103 numai la nivelul experien\u021bei individuale, a convingerii personale. Trebuie s\u0103 se ajung\u0103 la toat\u0103 lumea, trebuie atras\u0103 aten\u021bia ca s\u0103 salv\u0103m ceea ce poate fi \u00eenc\u0103 salvat” – subliniaz\u0103 expertul, care crede c\u0103 \u0219i consolidarea colabor\u0103rii regionale poate s\u0103 aib\u0103 un rol inedit.<\/p>\n

Kov\u00e1cs Zsolt, Cotidianul \u00daj Magyar Sz\u00f3, 16 iunie 2010<\/i><\/div>\n

Un continuu proces de comunicare<\/b>
\nM-am str\u0103duit \u0219i \u00een perioada 2009-2010 s\u0103 am o comunicare eficient\u0103 care s\u0103 reflecte activitatea mea parlamentar\u0103 \u0219i politic\u0103, num\u0103r\u00e2ndu-m\u0103, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i printre purt\u0103torii de mesaj, la Bruxelles \u0219i Strasbourg, ai comunit\u0103\u021bii pe care o reprezint \u0219i ai Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Am continuat s\u0103 organizez conferin\u021be de pres\u0103 \u00een circumscrip\u021bia mea s\u0103 transmit comunicate \u0219i inform\u0103ri de pres\u0103, fiind convins de faptul c\u0103 este de datoria mea s\u0103 informez cet\u0103\u021benii cu privire la activitatea mea. \u00cen acela\u0219i timp, feed-back-ul primit din partea jurnali\u0219tilor este unul important pentru cl\u0103direa viitoarelor ac\u021biuni.
\nPrintre cele peste 180 de persoane, care au vizitat, \u00eentre septembrie 2009 \u0219i mai 2010, la invita\u021bia mea sau cu sprijinul meu, PE la Bruxelles sau Strasbourg, s-au num\u0103rat mul\u021bi tineri, dar \u0219i ziari\u0219ti \u0219i formatori de
\nopinie. \u00aai cu prilejul acestor vizite, procesul de comunicare a continuat, iar cei care au vizitat PE au avut ocazia s\u0103-\u0219i \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103, prin intermediul experien\u021bei personale, bagajul de cuno\u0219tin\u021be despre legislativul european, despre institu\u021biile din Bruxelles \u0219i Strasbourg, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre construc\u021bia european\u0103.
\nDe la preluarea primului mandat \u00een PE, pentru mine, procesul de comunicare reprezint\u0103 o provocare continu\u0103 \u0219i aceasta deoarece Legislativul european nu func\u021bioneaz\u0103 \u00eentru totul \u00een parametrii binecunoscu\u021bi ai parlamentelor na\u021bionale sau ai guvernelor ale c\u0103ror legi sau decizii odat\u0103 adoptate genereaz\u0103 efecte aproape \u00een mod instantaneu. \u00cen PE, activitatea, m\u0103surat\u0103 \u00een rapoarte, rezolu\u021bii \u0219i ini\u021biative, \u00een amendamente \u0219i declara\u021bii \u00een plen sau scrise, nu genereaz\u0103 m\u0103suri cu impact imediat \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii mele, \u00een cea a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, dup\u0103 cum nici \u00een cea a celorlalte state membre. \u00cens\u0103, pe termen mediu \u0219i lung, via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi este influen\u021bat\u0103 major de deciziile luate \u00een institu\u021biile europene. Sub presiunea exercitat\u0103 de viteza \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 azi comunicarea, precum \u0219i sub cea a necesit\u0103\u021bii imperioase de a avea \u0219tiri care s\u0103 anun\u021be nout\u0103\u021bile cu efect imediat, \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de realit\u0103\u021bile mai sus amintite \u00een privin\u021ba impactului legifer\u0103rii \u00een PE, am \u00eencercat s\u0103 am o comunicare eficient\u0103 \u0219i \u021bintit\u0103 care s\u0103 con\u021bin\u0103 esen\u021ba activit\u0103\u021bilor mele parlamentare sau politice.<\/p>\n

Bruxelles, 15 iunie 2010<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Reprezentarea comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia 2. Activitatea parlamentar\u0103 – sub semnul crizei globale 3. Alte perspective asupra activit\u0103\u021bii parlamentare \u0219i politice \u00cen mod tradi\u021bional, campaniile electorale reprezint\u0103 momentele cheie \u00een care politicienii vin \u00een fa\u021ba cet\u0103\u021benilor cu bilan\u021bul activit\u0103\u021bii din precedentul mandat. Tot atunci se consum\u0103 cele mai intense clipe de comunicare direct\u0103 sau … <\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":577,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[],"class_list":["post-1871","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sinteza-activitatii"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t