\u00centr-un birou modest (13 metri p\u00e3tra\u00fei) din cl\u00e3direa Altiero Spinelli din Bruxelles (372.000 de metri p\u00e3tra\u00fei), un perete este decorat cu o gravur\u00e3 \u00een lemn cu cele \u00baapte cet\u00e3\u00fei de pe stema Transilvaniei, o poart\u00e3 secuiasc\u00e3 miniatural\u00e3, tot din lemn, \u00bai un tablou care \u00eenf\u00e3\u00fei\u00baeaz\u00e3, pointilist, un burg ardelean. Cu spatele la ele, europarlamentarul Iuliu Winkler graseiaz\u00e3 u\u00baor \u00eentr-o rom\u00e2n\u00e3 impecabil\u00e3 – st\u00e3p\u00e2n la perfec\u00feie pe acordurile de gen \u00bai num\u00e3r – \u00bai rotunje\u00bate vocalele cu doar o milionime de ton \u00een plus fa\u00fe\u00e3 de un vorbitor nativ. Are aproape 51 de ani \u00bai este unul dintre cei doi europarlamentari rom\u00e2ni de origine maghiar\u00e3. \u00a0De la politici na\u00feionale, s\u00e3 trecem la o chestiune mai personal\u00e3: cum este s\u00e3 fii maghiar care reprezint\u00e3 Rom\u00e2nia \u00een Parlamentul European? Este o postur\u00e3 pe care o au exact dou\u00e3 persoane, cele alese pe lista UDMR, adic\u00e3 dumneavoastr\u00e3 \u00bai domnul S\u00f3gor Csaba…<\/STRONG> Interviu cu europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler, realizat de Bogdan Stanciu – REVISTA SINTEZA, ianuarie 2015 \u00centr-un birou modest (13 metri p\u00e3tra\u00fei) din cl\u00e3direa Altiero Spinelli din Bruxelles (372.000 de metri p\u00e3tra\u00fei), un perete este decorat cu o gravur\u00e3 \u00een lemn cu cele \u00baapte cet\u00e3\u00fei de pe stema Transilvaniei, o poart\u00e3 secuiasc\u00e3 miniatural\u00e3, tot din lemn, \u00bai un tablou care \u00eenf\u00e3\u00fei\u00baeaz\u00e3, pointilist, un burg ardelean. Cu spatele la ele, europarlamentarul Iuliu … <\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":645,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"class_list":["post-1647","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-in-mass-media"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t
SINTEZA: Cum crede\u00fei c\u00e3 a evoluat, la Bruxelles, percep\u00feia despre Rom\u00e2nia, de la aderare p\u00e2n\u00e3 acum?
<\/STRONG>
Iuliu Winkler: Percep\u00feia despre care vorbi\u00fei a evoluat, a\u00ba spune, \u00een valuri. \u00aai aceste valuri de percep\u00feie pozitiv\u00e3, medie sau negativ\u00e3 a Rom\u00e2niei au coincis cu acele crize politice de acas\u00e3, pentru c\u00e3 – s\u00e3 dau un singur exemplu – \u00een perioada \u00een care o anumit\u00e3 grupare, de dreapta, din Rom\u00e2nia, din care fac \u00bai eu parte, spunea la Bruxelles c\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia a avut loc o lovitur\u00e3 de stat sau o \u00eencercare de lovitur\u00e3 de stat, vizavi de ceilal\u00fei care au venit \u00bai au spus c\u00e3 statul de drept din Rom\u00e2nia este \u00een curs de consolidare \u00bai a avut loc un proces democratic, legitim… ei, \u00een acel moment ai o problem\u00e3… pentru c\u00e3 cineva dintre cele dou\u00e3 p\u00e3r\u00fei nu spune ce e real. Eu cred c\u00e3 ne-a d\u00e3unat foarte mult modul \u00een care ne-am sp\u00e3lat rufele \u00een public, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 \u00batim exact cum s\u00e3 ne rezolv\u00e3m crizele politice acas\u00e3, am exportat crizele politice la Bruxelles, dar, de fapt, nu s-a \u00eent\u00e2mplat altceva dec\u00e2t c\u00e3 realit\u00e3\u00feile politice de acas\u00e3 au fost reflectate aici la Bruxelles, a\u00baa cum s-au \u00eent\u00e2mplat ele acas\u00e3.
Se poate spune c\u00e3 percep\u00feia asupra Rom\u00e2niei de aici, de la Bruxelles, este ca o imagine \u00een oglind\u00e3 a ceea ce se petrece \u00een \u00fear\u00e3?<\/STRONG>
A\u00ba putea s\u00e3 spun c\u00e3, \u00een pofida \u00eencerc\u00e3rii unora sau altora de a cosmetiza \u00bai de a interpreta ni\u00bate lucruri, imaginea pe care o are Rom\u00e2nia la Bruxelles este o reflec\u00feie exact\u00e3 \u00bai corect\u00e3 a \u00eent\u00e2mpl\u00e3rilor de acas\u00e3. Ast\u00e3zi suntem \u00een era comunica\u00feional\u00e3, ast\u00e3zi nu mai po\u00fei face ceea ce \u00een urm\u00e3 cu mul\u00fei ani era posibil, \u00bai anume, s\u00e3 declari ceva \u00eentr-o capital\u00e3 european\u00e3 na\u00feional\u00e3, \u00bai apoi s\u00e3 spui altceva la Bruxelles. S\u00e3 declari ceva la Bucure\u00bati \u00bai altceva la Paris. Comunicarea este instantanee, pozi\u00feiile politice sunt coroborate instantaneu, deci noi suntem monitoriza\u00fei. E firesc s\u00e3 fim monitoriza\u00fei, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu am putut c\u00e2\u00batiga \u00eencrederea Uniunii Europene. \u00aai suntem departe \u00eenc\u00e3 de acel obiectiv, care a fost de multe ori rostit acas\u00e3 \u00bai anume c\u00e3 Rom\u00e2nia, care este a \u00baaptea \u00fear\u00e3 membr\u00e3 a Uniunii Europene (din punct de vedere al m\u00e3rimii popula\u00feiei – n.r.), s\u00e3 ocupe acest loc pe care l-ar merita.
Suntem monitoriza\u00fei pe Justi\u00feie prin Mecansimul de Cooperare \u00bai Verificare (MCV), nu suntem \u00eenc\u00e3 \u00een spa\u00feiul Schengen \u00bai nu am adoptat moneda unic\u00e3. A\u00baadar, mai sunt \u00eenc\u00e3 cel pu\u00fein trei pa\u00bai importan\u00fei de parcurs p\u00e2n\u00e3 la integrarea deplin\u00e3 a Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u00e3. Pute\u00fei face o estimare personal\u00e3: \u00een c\u00e2t timp s-ar putea ca Rom\u00e2nia s\u00e3 se integreze deplin?\u00a0<\/STRONG>
Unu: problema MCV-ului este legat\u00e3 de performan\u00fea Rom\u00e2niei \u00een consolidarea unui stat de drept \u00bai opinia mea este c\u00e3 nu o mai intens\u00e3 func\u00feionare a diferitelor institu\u00feii cu competen\u00fee \u00een domeniul luptei \u00eempotriva corup\u00feiei va fi r\u00e3spunsul la ie\u00bairea de sub MCV, ci o reform\u00e3 profund\u00e3. Problemele noastre provin, \u00een ceea ce prive\u00bate statul de drept \u00bai separa\u00feia puterilor \u00een stat, \u00een primul r\u00e2nd, din textul Constitu\u00feiei, deci avem nevoie de o nou\u00e3 Constitu\u00feie. At\u00e2ta vreme c\u00e2t Constitu\u00feia permite ambiguit\u00e3\u00fei, at\u00e2ta vreme c\u00e2t Constitu\u00feia nu delimiteaz\u00e3 exact competen\u00feele, este foarte greu ca institu\u00feiile s\u00e3 func\u00feioneze \u00eentr-un mod irepro\u00baabil. V\u00e3 dau un singur exemplu: acel regim de republic\u00e3 semipreziden\u00feial\u00e3. Este un regim unic \u00een Europa. A mai avut doar Polonia o asemenea situa\u00feie, \u00een urm\u00e3 cu c\u00e2\u00feiva ani, de conflict de competen\u00fe\u00e3 \u00eentre premier \u00bai pre\u00baedinte, cu privire la cine reprezint\u00e3 \u00feara la Consiliul European. In Rom\u00e2nia, acest conflict de competen\u00fee nu provine din caracterul pre\u00baedintelui ori al premierului, el provine chiar din textul Constitu\u00feiei, pentru c\u00e3 aceasta ofer\u00e3 argumente at\u00e2t pre\u00baedintelui, c\u00e2t \u00bai premierului s\u00e3 doreasc\u00e3 s\u00e3 reprezinte Rom\u00e2nia la Consiliul European. Deci, iat\u00e3 o chestiune conflictual\u00e3 care are r\u00e3d\u00e3cini constitu\u00feionale.
Doi: chestiunea Schengen este categoric o discriminare. Comisia European\u00e3, la nivel executiv, Parlamentul European, la nivel politic, au recunoscut c\u00e3 Rom\u00e2nia \u00bai Bulgaria au \u00eendeplinit criteriile de aderare. At\u00e2ta vreme c\u00e2t exist\u00e3 un tratat Schengen, care are un con\u00feinut foarte clar, are ni\u00bate criterii foarte clare, dac\u00e3 prin \u00eendeplinirea criteriilor nu ob\u00feinem rezultatul, care trebuie s\u00e3 fie aderarea la spa\u00feiul Schengen, atunci putem, pe bun\u00e3 dreptate, s\u00e3 spunem c\u00e3 este vorba de o discriminare \u00bai nu este
o scuz\u00e3 c\u00e3, \u00eentr-un alt domeniu, sub un alt mecanism, avem de recuperat ni\u00bate r\u00e3m\u00e2neri \u00een urm\u00e3 sau avem de rezolvat ni\u00bate probleme. Opinia mea este foarte clar\u00e3 \u00een acest sens, mai ales c\u00e3 exist\u00e3 un aspect despre care pu\u00feini vorbesc, dar care este cunoscut \u00een Rom\u00e2nia, \u00bai anume c\u00e3 aderarea celor dou\u00e3 \u00fe\u00e3ri, Rom\u00e2nia \u00bai Bulgaria – pentru c\u00e3 ele sunt privite ca o entitate comun\u00e3 -, leag\u00e3 Grecia pe cale terestr\u00e3 de restul \u00fe\u00e3rilor din spa\u00feiul Schengen. \u00aai aceasta genereaz\u00e3 o problem\u00e3, pentru c\u00e3 \u00een Grecia num\u00e3rul imigran\u00feilor ilegali este undeva c\u00e3tre un milion de persoane, care ar putea s\u00e3 tranziteze liber cele dou\u00e3 \u00fe\u00e3ri nou intrate \u00een spa\u00feiul Schengen… \u00aai atunci, e\u00bati pedepsit, de fapt, pentru incapacitatea unui ter\u00fe stat de a-\u00bai manageria criteriile acordului Schengen. Sigur c\u00e3 o alt\u00e3 solu\u00feie, dar la fel de imoral\u00e3, ca s\u00e3 spun a\u00baa, pentru c\u00e3 ea ar \u00eenvr\u00e3jbi dou\u00e3 state vecine, \u00bai s-au auzit voci \u00een acest sens, ar fi desfacerea acestui tandem Rom\u00e2nia – Bulgaria, fiindc\u00e3 ele, doar \u00eempreun\u00e3, leag\u00e3 Grecia de restul spa\u00feiului Schengen. Dar eu cred c\u00e3 este o abordare imoral\u00e3 \u00bai gre\u00bait\u00e3 s\u00e3 \u00eencerci \u00eenvr\u00e3jbirea a doi vecini, care \u00bai a\u00baa au o tradi\u00feie de competi\u00feie \u00bai mici nervozit\u00e3\u00fei.
A treia chestiune, problema introducerii Euro. Aici exist\u00e3 o prevedere teoretic\u00e3, legat\u00e3 de faptul c\u00e3 toate statele membre UE p\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3 trebuie s\u00e3 fac\u00e3 parte din zona Euro, dar exist\u00e3 \u00bai o clauz\u00e3 de opt- out (renun\u00feare – n.r.) de la zona Euro, pe care Marea Britanie a folosit-o. Adoptarea monedei unice nu este un obiectiv \u00een sine, moneda Euro trebuie introdus\u00e3 doar atunci c\u00e2nd economia rom\u00e2neasc\u00e3 permite acest lucru, c\u00e2nd competitivitatea economiei, c\u00e2nd productivitatea muncii, c\u00e2nd nivelul mediu al unor indicatori macroeconomici ating o zon\u00e3 undeva la 60% din nivelul mediei europene. Dac\u00e3 nu se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 asta, atunci introducerea monedei europene ar avea ca efect un dezastru \u00een economia Rom\u00e2niei. Deci introducerea Euro poate fi privit\u00e3 ca un obiectiv doar prin prisma faptului c\u00e3 pentru asta trebuie s\u00e3 fie atin\u00bai parametrii economici necesari.
Revenind la integrarea deplin\u00e3 prin cei trei pa\u00bai care mai sunt de f\u00e3cut, dac\u00e3 \u00een cazul Schengen eu cred c\u00e3 suntem discrimina\u00fei, pentru c\u00e3 \u00eendeplinim criteriile, dar suntem respin\u00bai, celelalte dou\u00e3 chestiuni depind de evolu\u00feia economic\u00e3 \u00bai de reforma statului \u00bai mi-e greu s\u00e3 dau un termen, dar eu mi-a\u00ba dori s\u00e3 cred c\u00e3, \u00een 2020, Rom\u00e2nia s\u00e3 fie fixat\u00e3 \u00een Uniunea European\u00e3: s\u00e3 fi l\u00e3sat MCV-ul \u00een urm\u00e3, s\u00e3 fie \u00een spa\u00feiul Schengen \u00bai s\u00e3 \u00eendeplineasc\u00e3 toate condi\u00feiile pentru a introduce euro.<\/P>
Readuc aminte c\u00e3 parlamentarii europeni reprezint\u00e3 cet\u00e3\u00feenii care i-au ales. Statele sunt reprezentate \u00een Consiliul European, guvernele sunt reprezentate \u00een comisiile Consiliului, iar cet\u00e3\u00feenii sunt reprezenta\u00fei \u00een Parlamentul European. \u00cen acest sens,
Parlamentul European este locul \u00een care suveranit\u00e3\u00feile na\u00feionale ale popoarelor europene se exercit\u00e3 \u00een comun. \u00aai atunci, mandatul meu \u00bai mandatul oric\u00e3rui politician maghiar din Rom\u00e2nia care ajunge aici provin de la comunitatea maghiar\u00e3 din Rom\u00e2nia. \u00cen acest sens, el este pu\u00fein mai complicat \u00bai mai nuan\u00feat dec\u00e2t mandatul
unui parlamentar ales \u00een Rom\u00e2nia pe listele unui partid politic, pentru c\u00e3 un parlamentar socialist va reprezenta Rom\u00e2nia \u00bai va reprezenta acea grupare ideologic\u00e3, un parlamentar de dreapta, la fel, va reprezenta electoratul Rom\u00e2niei, dar, \u00een mod specific, obiectivele electoratului de dreapta. Eu reprezint electoratul Rom\u00e2niei \u00bai, \u00een mod specific, electoratul \u00bai interesele comunit\u00e3\u00feii care m-a ales pe mine \u00bai care este comunitatea maghiar\u00e3 din Rom\u00e2nia. Este vorba, \u00een cazul nostru, de fapt, de aceast\u00e3
\u00eentrebare fundamental\u00e3: \u00abSunt capabili minoritarii – germanii, maghiarii, s\u00e2rbii, rutenii etc.- de o dubl\u00e3 loialitate? Loialitatea fa\u00fe\u00e3 de comunitatea ta, care ca
na\u00feiune este altceva, \u00bai fa\u00fe\u00e3 de statul \u00een care tr\u00e3ie\u00bati?\u00bb R\u00e3spunsul meu este da, f\u00e3r\u00e3 doar \u00bai poate \u00bai f\u00e3r\u00e3 nicio \u00eendoial\u00e3. Nu am, repet, nicio \u00eendoial\u00e3 c\u00e3, aici la Bruxelles,
aceast\u00e3 misiune complicat\u00e3 \u00bai nuan\u00feat\u00e3 de foarte multe ori poate fi \u00eendeplinit\u00e3 cu onoare \u00bai cu bun\u00e3-credin\u00fe\u00e3.
S\u00e3 vorbim despre Transilvania, pentru c\u00e3 aici tr\u00e3iesc de fapt maghiarii din Rom\u00e2nia. Se \u00batie c\u00e3 sunt multe regiuni europene cu propriile reprezentan\u00fee la Bruxelles, care fac lobby pentru interesele lor. Transilvania nu are a\u00baa ceva. S-ar putea \u00eenfiin\u00fea o astfel de reprezentan\u00fe\u00e3? Este preg\u00e3tit\u00e3 societatea rom\u00e2neasc\u00e3 pentru o reprezentare la nivel regional, chiar dac\u00e3 ar fi vorba de regiuni de dezvoltare?
<\/STRONG>
Este un exerci\u00feiu care s-a dezvoltat dup\u00e3 anii 1980, aceast\u00e3 idee a Europei regiunilor, de care eu sunt profund ata\u00baat Europa regiunilor \u00eenseamn\u00e3 o form\u00e3 a uniunii politice, pentru c\u00e3 UE nu este o confedera\u00feie a celor 28 de state, ci este mai degrab\u00e3 o uniune politic\u00e3 care tinde c\u00e3tre interesul cet\u00e3\u00feeanului. Ei bine, interesul cet\u00e3\u00feeanului este mult mai u\u00baor de identificat la nivel regional, dec\u00e2t la nivel statal. La nivel regional exist\u00e3 o puternic\u00e3 identitate. M-a\u00fei \u00eentrebat de regiunile de dezvoltare, dar v\u00e3 \u00eentorc \u00eentrebarea: \u00abExist\u00e3 vreo identitate la Regiunea Nord-Est, Sud, Centru?\u00bb. Nu, domnule, identitatea \u00een Rom\u00e2nia, \u00een continuare, dup\u00e3 at\u00e2\u00feia ani de comunism \u00bai nenorociri, este o identitate de b\u00e3n\u00e3\u00feean, de ardelean, de moldovean, de bucovinean, de dobrogean, de oltean. Acestea sunt identit\u00e3\u00feile, ele sunt fire\u00bati \u00bai naturale, \u00bai nu are rost s\u00e3 \u00eencerc\u00e3m s\u00e3 le tot g\u00e2tuim \u00bai s\u00e3 le tot spargem \u00een tot felul de entit\u00e3\u00fei artificiale.
Familia mea tr\u00e3ie\u00bate \u00een Hunedoara, am b\u00e3tut to\u00fei mun\u00feii \u00bai toate v\u00e3ile acelea, \u00bai \u00batiu ce bog\u00e3\u00feie avem \u00een Transilvania, Erdely, Siebenburgen. Sunt profund ata\u00baat de aceast\u00e3 idee transilvan\u00e3. Ea este altceva ast\u00e3zi dec\u00e2t poate a fost \u00een urm\u00e3 cu 70 de ani, c\u00e2nd
a ap\u00e3rut prima oar\u00e3, c\u00e2nd \u00een Transilvania \u00bai Banat exista \u00eenc\u00e3 o puternic\u00e3 comunitate de sa\u00bai \u00bai de \u00bavabi. Ar trebui, \u00een primul r\u00e2nd, ca acas\u00e3 s\u00e3 avem o reform\u00e3, pentru c\u00e3 reprezentarea la Bruxelles a unor regiuni, precum Bavaria sau Catalonia, este posibil\u00e3 fiindc\u00e3 ele sunt toate entit\u00e3\u00fei administrative. Noi nu avem a\u00baa ceva. De ce regiunile de nivel NUTS II* din Rom\u00e2nia nu pot s\u00e3 fie unele care s\u00e3 acopere c\u00e2t mai bine regiunile identitare? S\u00e3 vorbe\u00bati despre Cri\u00baana, Banat, Transilvania, Moldova, Dobrogea? \u00aai atunci am putea avea o reprezentare regional\u00e3 la Bruxelles. Eu cred c\u00e3 acum \u00bai-ar putea asuma un ONG sau o ini\u00feiativ\u00e3 civic\u00e3 o asemenea reprezentare, dar cu siguran\u00fe\u00e3 c\u00e3 ea ar fi puternic contestat\u00e3 \u00bai aduce\u00fei-v\u00e3 aminte de acea ini\u00feiativ\u00e3 de a reprezenta \u00deinutul Secuiesc aici la Bruxelles, \u00bai c\u00e2t\u00e3 v\u00e2lv\u00e3 \u00bai c\u00e2t scandal s-au generat printr-o asemenea idee. Rezum\u00e2nd, mai \u00eent\u00e2i ar trebui s\u00e3 avem o Transilvanie, ca s\u00e3 avem un birou de reprezentare a Transilvaniei la Bruxelles.
A\u00fei adus vorba despre \u00deinutul Secuiesc. Ce \u00baanse mai are proiectul de autonomie al acestuia, at\u00e2ta vreme c\u00e2t UDMR a ie\u00bait de la guvernare \u00bai a r\u00e3mas, astfel, f\u00e3r\u00e3 p\u00e2rghii importante de negociere?<\/STRONG>
Nu am dorit niciun moment s\u00e3 negociem sau s\u00e3 \u00eencepem dezbaterea acestui proiect
de autonomie la nivel politic sau la nivel guvernamental. Dezbaterea acestui proiect am \u00eenceput-o la nivelul societ\u00e3\u00feii, pentru c\u00e3 trebuie s\u00e3 ajungem s\u00e3 comunic\u00e3m cu societatea rom\u00e2neasc\u00e3, subliniez, cu societatea, nu cu partenerii politici, nu cu partidele politice, nu cu Guvernul. Trebuie s\u00e3 g\u00e3sim parteneri, s\u00e3 g\u00e3sim \u00een\u00feelegere, s\u00e3 explic\u00e3m ce \u00eenseamn\u00e3 autonomia, s\u00e3 demitiz\u00e3m acest cuv\u00e2nt, demonizat. Nu dorim s\u00e3 valorific\u00e3m acest proiect, cel pu\u00fein nu \u00een acest moment. Am f\u00e3cut o asemenea \u00eencercare \u00een 2005, c\u00e2nd, \u00een Guvernul T\u00e3riceanu, UDMR a elaborat acel proiect al Legii Minorit\u00e3\u00feilor, care se referea la drepturile culturale ale tuturor minorit\u00e3\u00feilor din Rom\u00e2nia. Guvernul \u00bai-a \u00eensu\u00bait proiectul de lege, l-a pus pe masa Parlamentului, dup\u00e3 care, \u00een trei-patru ani de dezbateri parlamentare, n-am reu\u00bait s\u00e3 trecem de articolul 7. Nu a mai fost voin\u00fe\u00e3 politic\u00e3 nici m\u00e3car din partea membrilor coali\u00feiei de guvern\u00e3m\u00e2nt din acea vreme. \u00cenv\u00e3\u00fe\u00e3mintele pe care le-am tras ne-au f\u00e3cut ca acum s\u00e3 venim cu un proiect diferit, care nu se refer\u00e3 la toate minorit\u00e3\u00feile na\u00feionale, ci este o lege pentru comunitatea secuilor din Covasna \u00bai Harghita, care \u00een acea zon\u00e3 constituie o majoritate. Elementele de descentralizare ale acelei legi ar fi utilizabile oriunde \u00een Rom\u00e2nia, iar modelul este categoric un model european, pentru c\u00e3 este modelul care func\u00feioneaz\u00e3 \u00een Tirolul de Sud.
Sunte\u00fei un maghiar care provine din a\u00baa-numita “diaspora intern\u00e3”, v\u00e3 afecteaz\u00e3 \u00een vreun fel cariera politic\u00e3 faptul c\u00e3 nu proveni\u00fei nici din Secuime, nici din restul zonelor cu popula\u00feie maghiar\u00e3 semnificativ\u00e3?<\/STRONG>
Povestea asta cu \u00abdiaspora intern\u00e3\u00bb \u00een primul r\u00e2nd este o traducere for\u00feat\u00e3, ca s\u00e3 spun a\u00baa. Ea desemneaz\u00e3 acele comunit\u00e3\u00fei maghiare care sunt mai mici demografic, respectiv sub 10% din total, dar diaspora presupune migra\u00feie, pe c\u00e2nd noi nu am emigrat niciunde, ci tr\u00e3im acolo de foarte mult\u00e3 vreme, la Aiud, \u00een Alba Iulia, la Sibiu, \u00een jude\u00feul Hunedoara etc. Aceasta este o situa\u00feie specific\u00e3 comunit\u00e3\u00feii maghiare din Ardeal, pe care noi o definim \u00een trei ipostaze. Exist\u00e3 ipostaza majorit\u00e3\u00feii locale, situa\u00feie care se reg\u00e3se\u00bate \u00een primul r\u00e2nd \u00een \u00deinutul Secuiesc, dar mai sunt astfel de comunit\u00e3\u00fei \u00bai \u00een S\u00e3laj sau Bihor. Exist\u00e3 apoi ipostaza din Satu Mare, dar nu doar acolo, unde exist\u00e3 aproape un echilibru, de 50%- 50%. \u00aai acolo unde suntem foarte pu\u00feini, este, evident, a treia ipostaz\u00e3. \u00centrebarea pe care mi-o pune\u00fei este interesant\u00e3, pentru c\u00e3 m\u00e3 \u00eentreba\u00fei, de fapt, \u00abDomnule, cum ai devenit tu politician ungur din Hunedoara, cum de te-au acceptat ceilal\u00fei\u00bb. R\u00e3spunsul este c\u00e3 noi, cei care tr\u00e3im \u00een minoritate, \u00een\u00feelegem foarte exact faptul c\u00e3 cheia succesului nostru este unitatea. Secuii singuri, reprezent\u00e2nd circa jum\u00e3tate de milion de persoane, sau cei din Partium \u00bai din zona de frontier\u00e3 singuri, care reprezint\u00e3 undeva la 300.000 de persoane,
sau noi singuri, de la Cara\u00ba p\u00e2n\u00e3 la Bistri\u00fea, care suntem iar\u00e3\u00bai, cu tot cu Cluj, undeva tot la vreo 300.000 de persoane, niciuna dintre aceste p\u00e3r\u00fei, separate, nu va putea s\u00e3 ob\u00fein\u00e3 rezultate. Miza este s\u00e3 men\u00feinem solidaritatea intern\u00e3 a comunit\u00e3\u00feii, \u00een condi\u00feiile \u00een care, e adev\u00e3rat, interesele noastre de moment pot fi pu\u00fein divergente. Dar noi, maghiari care provenim din zonele unde nu avem nici majoritate, nici m\u00e3car reprezentare la nivel de jude\u00fe, fiindc\u00e3 nu atingem pragul electoral, noi putem s\u00e3 fim ambasadori foarte buni ai dialogului rom\u00e2no-maghiar, pentru c\u00e3, pentru noi, este firesc s\u00e3 tr\u00e3ie\u00bati \u00eentr-un mediu cu ambele limbi \u00bai ambele culturi.
* NUTS (de la Nomenclatorul Unit\u00e3\u00feilor Teritoriale de Statistic\u00e3) este un sistem de clasificare a regiunilor din Uniunea European\u00e3, pe mai mult niveluri. NUTS I corespunde unei regiuni cu popula\u00feia de la trei la \u00baapte milioane de persoane, iar NUTS II unei regiuni cu popula\u00feia de la 800.000 la trei milioane de persoane. Rom\u00e2nia are patru diviziuni NUTS I \u00bai opt diviziuni NUTS II, ultimele corespunz\u00e2nd celor opt regiuni de dezvoltare.
<\/P><\/EM>
<\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"